Dicționar explicativ al Legii 168/2020 cu ordine și instrucțiuni cu tot

 

După apariția L168/2020, apărută și întocmită (cu ordin de aplicare cu tot) la sugestia și cu consultarea AMVVD, au apărut pe rând dar foarte târziu și Ordinul M7/2021 al ministrului și foarte foarte recent(15.01.2021) și Dispozițiunea MAP3/2021  a Șefului SMAp. După ce a trecut prin atâtea capete și structuri era de așteptat, având în vederea instituția emitentă, să ne aflăm în fața unui act aproape perfect, cu modalități de aplicare simple, concrete și clare. Ei bine, cine se așteaptă la așa ceva să tragă aer în piept și să ia o pauză mare pentru că lucrurile sunt departe de a fi clare și cu atât mai puțin simple iar dovada stă în mulțimea de opinii și întrebări care au urmat după apariția Legii, apoi după apariția Ordinului M7 și vor urma și după apariția SMAp3.

Dar, ca să încep cu un lucru bun,  trebuie să admit că față de altă dată, s-au întâmplat și lucruri bune. Primul lucru bun este că Ordinul a apărut în decembrie  pe pagina MApN  la Transparența decizională, fiind oferit spre consultare și propuneri celor interesați. Sesizasem încă de atunci, în articolele  Norme de aplicare a L168- comentarii si propuneri partea I  și Comentarii-si-propuneri-la-normele-de-aplicare-a-L 168-2020-partea a doua, o serie de ciudățenii și împletituri care în loc să ajute la aplicarea legii, încurcau, îngreunau și împiedicau aplicarea L168, unele fiind vădit potrivnice. Al doilea lucru bun este faptul că poate în urma sesizărilor trimise de mine la DCVP sau (și) a altor propuneri, unele din cele sesizate au fost admise și s-a revenit asupra ordinului cu o serie de puncte care au făcut aplicarea mai ușoară și mai coerentă, mai fluidă.

Cu toate astea au rămas câteva aspecte nu doar nerezolvate, dar nici măcar explicate.

1. Primul aspect mare și total aiurea este discriminarea  față de cei care au participat la misiuni în exterior până în 1990.Dacă vrea cineva să spună că nu au existat se înșală, pentru că aici nu e vorba numai de misiuni de luptă cu trupe, ci și de misiuni ale armatei, statului,  misiuni de instruire, transport, instalare baze, construcții de aeroporturi sau piste de decolare în state și zone de conflict. În aceste misiuni de dinainte de 89 au participat specialiști militari și în special piloți (știu că și în Angola au participat la instruirea piloților angolezi) care ani de zile au executat zeci, unii sute de zboruri în astfel de zone și și acestea fac obiectul atribuirii calității de veteran. Calitatea și drepturile de participant și veteran se acordă numai celor care au participat la misiuni după1990 nu și celor care au participat înainte, ceea ce duce cu gândul la o recompensă politică, poate chiar dictată de actualii parteneri.(Așa ar spune unii cu orientări pro-ruse, care abia așteaptă momentul să tragă).   De ce fragmentăm istoria patriei, a țării, a armatei, pe criterii politice? Să înțelegem că actuala putere sau conducere a MApN respectă și ne cere să respectăm numai eroii de după 89 și să îi uităm pe cei dinainte ? Nu e suficient că au fost scoși din manualele de istorie o serie de domnitori și oameni de cultură și de știință valoroși de dinainte de 89 fiind introduși trădători și ciudați reprezentanți culturali și politicieni a căror singură calitate este faptul că au apărut când trebuia pentru a sprijini actuala putere și orientare?

E necesară  o revenire asupra acestui aspect,  cu respectarea faptelor, nu a persoanelor în funcție de regimul în care au trăit. Faptele de curaj, eroism, devotament, patriotism nu au culoare politică, nu trebuiesc apreciate și recompensate  nici in funcție de perioadă și nici de regimul politic.

• Sunt misiuni executate de militari în afara țării, chiar și după 89, care nu sunt menționate de anexa 1 la norme. De ce ? Nu se cunosc, sau nu se dorește recompensarea tuturor, făcându-se iarăși discriminări de tratament? Exemplu, Misiunea MINURSO  în Maroc și Sahara Occidentală cu centrul de comandă la Layounde în baza Rezoluției Consiliului de Securitate nr 690 din 29 Aprilie 1991 în perioada 1991-1994. Înțeleg că cei care țin evidența misiunilor nu sunt interesați de misiunile de dinainte de 90, pentru că sunt executate de ”militari comuniști” dar nici misiunile de după 90 nu sunt agreate toate? Pe ce criterii se face discriminarea, sau evidența acestor misiuni la SMAp este vraiște ? Alt exemplu, misiunea
  EUTM RCA .

• Nu este specificat concret în M7/2021 dacă pentru “misiunile executate în țară” se acordă sau nu titlul de veteran și indemnizația corespunzătoare” creindu-se o seamă de discuții contradictorii și nemulțumiri pe paginile de socializare. Este cazul ca DCVP să lămurească tranșant aspectul. Pentru mine este clar, NU SE ACORDĂ TITLUL DE VETERAN și nici indemnizații  PENTRU MISIUNILE DIN ȚARĂ (oricare din ele) dar și aici există o discriminare deoarece cei răniți și familiile celor decedați în țară ( exemplu Cincu, Bucegi)  beneficiază de aceleași drepturi ca și cei decedați în afară, dar participanții nu. Să înțelegem că trebuie să mori ca să ai drepturi depline cu colegii care au executat misiuni în afară ? Oricum ar fi, ordinul trebuia să fie clar pentru a nu crea speranțe și iluzii, confuzii și pretenții inutile. Se cere o precizare din partea DCVP sau a oricărei structuri din minister.

• Există misiuni care au durat mai puțin de 120 de zile, dar au fost misiuni executate integral de participanți ( Misiunea Alba din Albania, Misiunea ISAF între 01.04-30.06.2007 și poate și altele). Ce vină au participanții la această misiune CĂ MISIUNEA A FOST MAI SCURTĂ DE 120 DE ZILE, EI AU ÎNDEPLINIT O MISIUNE DE LUPTĂ COMPLETĂ ÎN ACELEAȘI CONDIȚII CU CELE CARE AU DEPĂȘIT CELE 120 DE ZILE ALESE ARBITRAR. Deci legitimațiile se acordă arbitrar? Se putea găsi o formulare care să specifice că se acordă calitatea și legitimația pentru cei care au 120 zile cumulate sau au îndeplinit o misiune de luptă completă indiferent de perioadă”, sau o altă formulare care să nu fie discriminatorie.

Acestea ar fi probleme ale Legii și Ordinului M7. Odată cu apariția dispozițiunilor SMAp 3/2021, lucrurile par să se complice, în loc să fie complete și clare. Documentul care trebuia să arate ce și cum se face cu legitimațiile a complicat lucrurile.

Acuma, pe lângă vechile probleme au apărut și altele noi : Spuneam în articolele anterioare, menționate mai sus că Ordinul suferă prin culoare și trasee îmbârligate, care pe de o parte contraziceau Legea, pe de altă parte o împiedicau. Vorbeam acolo de termene (semestre) și parcursuri multiple până să se ajungă la acordarea drepturilor financiare pentru că se menționa în primul ordin că  trecerea la drepturi se face după eliberarea legitimației. E adevărat în ordinul final se specifică faptul că trecerea la drepturi se face odată cu emiterea ordinului ( deci semnarea listelor) de către ministru. E un lucru bun,  dar a rămas traseul extrem de lung între strângerea datelor, cu opriri pe la 3-4 structuri care nu fac altceva decât să verifice ce au făcut ceilalți, ca și când cei care lucrează de ex la CMZ la CATEGORIILE DE FORȚE, LA DMRU și DCVP ar fi ageamii și trebuie verificați dacă știu să facă un tabel.

Pe de altă parte, pentru cei care au deja carnetul de veteran acordat pe OUG 82  care au fost verificați deja când li s-a acordat prima oară legitimația, DE CE SE MAI FACE VERIFICAREA? Doar așa ca să se lungească boala și să își primească drepturile cât mai târziu ? Ce rost au aceste verificări dacă toate datele se găsesc în legitimația deja eliberată, și misiune, și perioadă, și OZU  și care a fost deja acordată? Nu este mai simplu să se preia datele din legitimații  și să se dea direct la editat alte legitimații, mai ales că au și fotografiile deja în ele ?

Se creează o discriminare între activi și rezerviști (cei care deja au legitimații le vechi), în sensul că (așa cum spuneam încă din decembrie) pentru activi procedura e simplă  se întocmește tabelul fără a se mai căuta prin OZU și răsverifica de 10 structuri. La art. 4(1)din SMAP 3 se precizează că  ”pentru personalul participant care se află în raporturi de serviciu cu MApN preschimbarea legitimației de „Veteran” cu cea de ”Veteran din teatrele de operații” se efectuează de către structura de personal în care acesta este încadrat” .Simplu. Nu verifică nimeni OZU, Jurnalul acțiunilor de luptă, nu trece prin 10 straturi de verificare.  Pentru cei care nu mai sunt în serviciu, preschimbarea se ”soluționează” de către CM în raza căruia domiciliază fiecare dar nu chiar așa ușor. Acestuia, conform art 4(3)  înainte de a fi pus pe o listă, i se verifică  îndeplinirea CUMULATIV a condițiilor de la art 1 (2) . Și acuma să vedeți trăznaie.La art 1( 2) din dispozițiune, se spune că militarii primesc legitimația, în două situații :

-Dacă dețin deja carnetul de veteran acordat în condițiile prevederilor OUG 82/2006;

-Dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art 4 din L 168/2020 care sunt aceleași cu cele prevăzute în OUG 82.

               ÎNTREBARE DE 10000 DE PUNCTE : De ce e nevoie să îndeplinească cei care au deja legitimația  de veteran  acordată de vechea lege, CUMULATIV  ambele condiții  și să aștepte până se verifică arhivele    și OZU sau alte documente, DACĂ AU FOST VERIFICATE ODATĂ ȘI LI S-A ACORDAT TITLUL, CALITATEA ȘI LEGITIMAȚIA CARE ATESTĂ EA ÎNSĂȘI CĂ ÎNDEPLINEȘTE CONDIȚIILE? Doar așa ca să îi facă să aștepte, poate-poate unii nu mai prind să treacă de verificare? Domnule ministru, asta este logică și organizare militară? Cine a pus această condiție CUMULATIVĂ  face parte din armata rusă și vorbește altă limbă ?

Al doilea aspect al aceluiași articol 4 din Instrucțiunile emise de SMAp. Cei care nu au știut sau nu au fost interesați până acuma să obțină titlul de veteran  dar îndeplinesc condițiile cerute de art 4 din Legea 168, mai pot obține legitimația dacă nu întrunesc CUMULATIV ambele condiții ? Din câte spun instrucțiunile, dacă nu îndeplinește CUMULATIV cele două condiții, nu are dreptul să depună cerere deci nu va obține legitimația și calitatea de veteran. Uite cum au clarificat, simplificat și lămurit instrucțiunile emise de eminențele cenușii ale MApN o lege care cred că se aplica mai bine fără metodologie de aplicare.

Întrebare 2 : De ce activii nu depun cerere? La ei acordarea legitimației este ”obligatorie” iar la rezerviști  benevolă, dacă apucă să afle și trec prin furcile caudine ?

Toate aceste piedici și condiționări duc către o singură concluzie: la activi se va acorda indemnizația încă din prima lună, februarie, pentru că unitățile întocmesc tabelele fără a mai face nici o verificare (ordinul și instrucțiunile nu prevăd așa ceva pentru ei) iar la rezerviști se verifică chiar și ceea ce a mai fost verificat odată (adică la cei cu legitimații)  și încă nu de una, ci de 6 structuri  uite așa de ai dracu, ca să lungească boala cât mai mult și ori cade samarul, ori piere măgarul. Nu e suficient că ai fost odată controlat, acuma esti controlat cumulativ. Bun așa domnule general Petrescu!

Propun ca art 3 din Instrucțiunile SMAp 3să fie completat la alin 1 după cum urmează : ” Participarea la acțiuni militare, misiuni și operații desfășurate în afara teritoriului statului român se atestă, PENTRU CEI CARE NU POSEDĂ  LEGITIMAȚIA DE VETERAN ACORDATĂ ÎN CONDIȚIILE OUG82/2006 , prin extrasele eliberate de structurile deținătoare de fond arhivistic , conform prevederilor …….după caz,  în baza UNUIA DIN URMĂTOARELE DOCUMENTE: …..” Motivele nu le mai expun, sunt LMC. Instrucțiunile emise de SMAp copiază în procent de 50%  datele deja oferite de M7 și cu rare ocazii limpezește ceva, mai mult încurcă și complică, făcând procedura și mai stufoasă. Îmi face impresia că de fapt asta s-a și urmărit. Bunăoară, dacă inițial se punea întrebarea de ce e nevoie să se treacă prin atâtea centre de verificare a tabelelor  și se putea răspunde că datele se centralizează ca să existe o comandă unică și un eșalon  care să aibă toată situația sub control, instrucțiunile ne arată că nu e așa, pentru că după ce se centralizează tot și totul ajunge la cel care trebuia să se ocupe de întocmirea legitimațiilor, iată că vine art 7(4)care ne spune că după emiterea ordinului de către ministru, DCVP transmite înapoi la Direcția Personal și Mobilizare , la Statele Majore de categorii de forțe, și la Comandamentele subordonate SMAp extrase ale Ordinului Ministrului și tabelele centralizatoare, cu datele necesare pentru EMITEREA LEGITIMAȚIILOR , după alocarea numerelor pentru fiecare legitimație în parte. Acestea, adică DCVP, DPM ,  comandamentele subordonate SMAp, și Statele majore ale categoriilor de forțe  trimit către Centrul Tehnic-Editorial al Armatei comenzile pentru confecționarea legitimațiilor. Să mori încet și alta nu. Deci se fac controale peste controale, cumulative, se transmit situații care apoi se întorc cu un nr de legitimație de la DCVP tot către cei care le-au întocmit, pentru a face comandă de fabricare. Ciudat este că numărul legitimației este stabilit la DCVP sau SMAp  nu este dat de cei care le tipăresc în ordinea primirii comenzilor, deci bănuiesc că se vor tipări și acorda în odinea stabilită de cel care a emis ( întocmit/născut)  aceste instrucțiuni,  pe criterii doar de el știute.

Art 8 al Instrucțiunilor spune că Centru Tehnic –Editorial primește solicitările, confecționează legitimațiile ( fără să verifice datele? Nu pot să cred)   și le distribuie structurii inițiatoare. Din câte am înțeles eu, structura inițiatoare,  pentru rezerviști, este centrul militar, dar centrele militare nu trimit nici o comandă. Și atunci cum rămâne ?

Întrebare: Dacă DCVP întocmește și promovează  către ministru  documentele necesare conferirii calității de ”Veteran din teatrele de operații” de ce nu înaintează direct comanda către Direcția Tehnică, centralizat, frumos, o singură comandă în loc să  facă să se bată între ele toate structurile care să pună prima mâna pe legitimații ?Concomitent ”și în același timp” aceeași Direcție poate trimite tabelele și ordinele către structuri.

• În afară de cele arătate mai sus, Instrucțiunile emise de SMAp mai conțin 3 anexe, din care 2 pentru uzul celor care întocmesc situațiile și tabelele, iar una, Anexa 2 cuprinde surpriza surprizelor, O CERERE pe care rezerviștii , ȘI NUMAI EI, indiferent că au legitimație de veteran sau nu, trebuie să o întocmească, pentru a primi noua legitimație. Interesante sunt două lucruri:
• Până la aceste instrucțiuni nu a vorbit nimeni de cerere, nici L168, nici M7 emis de ministru, deci uite că există și inițiativă la nivelul SMAp, să nu mai spună cineva că ei nu gândește. Bine, unii mai cârcotași ar putea spune că ar completa la lege, că completează un ordin al ministrului, ceea ce nu ar fi tocmai coșer. Ei, hai să fim sinceri, ce ne-am face noi fără o cerere? Ce am obținut noi fără o cerere? Să fim obiectivi și să recunoaștem cu mândrie patriotică, că până și independența, după ce ne-am vărsat sângele în războiul ruso-turc tot printr-o cerere de recunoaștere am obținut-o că dacă nu ne semnau cererea Marile Puteri eram și acum sub ocupație turcească.
• Deși cererea este VITALĂ pentru obținerea legitimației, iar instrucțiunea a fost semnată pe data de 15.01.2021, iată că după 5 zile, documentul nu a fost publicat sau adus la cunoștința celor interesați de nici una din cele 6 structuri care au în sarcină (unii cu atribuțiuni speciale) punerea în aplicare a L-168/2020. Oare de ce?

Urmărind cap-coadă aceste 3 documente oricât aș fi de binevoitor nu pot trage decât o concluzie clară, și anume că s-au depus toate eforturile pentru obținerea cât mai târziu  de către rezerviști a legitimațiilor respective cu consecințele aferente. Lanțul trofic, întârzierea apariției documentelor, lipsa de informare și oportunitate în informarea celor interesați, complicarea procedurilor, apariția unor condiții de ultim moment, inutilitatea verificării unor situații deja verificate, alambicarea expresiilor, nu pot duce la alte concluzii. Bine măcar că cineva s-a gândit să mai țină cont și de propunerile venite  la Ordinul ministrului, că altfel ne-am fi trezit în situația rusului cu Volga.

Și spre final, o chichiță pe care mi-o șoptește un Neghiniță în ureche: De când este subordonată DCVP șefului SMG? Cică nu s-ar explica sarcinile primite de această direcție de la Șeful SMAp în condițiile în care DCVP este în subordinea secretarului de stat pentru RPCVP ????? Sunt articole din această instrucțiune care dau sarcini DCVP ceea ce pare cam ciudat. Dar ce, parcă e singura ciudățenie cu care ne confruntăm? Când ministrul muncii se șterge la nas cu o OUG inițiată de ministrul apărării pentru militari, cum se numește, obișnuință ?

Să auzim de bine! Joi, la ora 11, pe pagina de FB a DCVP se dezbate subiectul  L-168.

Pe cai !

Dicționar explicativ al Legii 168/2020 cu ordine și instrucțiuni cu tot