duminică, 25 decembrie 2011

POVESTE DE CRĂCIUN



Erau odată doi fraţi. Apropiaţi ca vârstă dar total diferiţi ca temperament. Unul mereu vesel, optimist,glumeţ, împăciuitor, trecea peste toate râzând. Celălalt morocănos, veşnic nemulţumit, suspicios, neîncrezător, pesimist, vedea totul în negru. Vine Crăciunul. Sub brad, câte un cadou pentru fiecare. Cel pesimist îşi desface cadoul şi găseşte un trenuleţ electric cu telecomandă, cum vezi numai în filme, cu gări, poduri suspendate, tunele, cascade, beculeţe, o feerie. Fratele privea bucuros, dar el se uita absent. Desface cadoul şi celălalt copil şi găseşte în cutie o balegă de cal . Optimistul se uită bucuros la fratele său şi îl întreabă :

-Nu te bucuri ? Ai primit un cadou extraordinar, orice copil s-ar bucura.

- Da de ce să mă bucur?

-Cum de ce , ai un cadou minunat.

-Asta zici tu. Dar dacă e defect? Sau dacă mă curentez? Dar dacă se strică şi nu îl mai pot repara? Ce fac cu el ? Acum o să vrea să se joace toţi copii cu el şi o să mi-l strice. Şi ce să fac cu el, nu îl pot ţine instalat va trebui să îl instalez şi dezinstalez de fiecare dată când vreau să mă joc cu el. Mai mare deranjul. Dar tu ce ai primit, îl întreabă el pe optimist.

Optimistul se uită la balegă şi luminat îi spune :

-EU AM PRIMIT UN PONEI, DAR … NU ŞTIU UNDE ESTE. O SĂ APARĂ EL !

Pe 25.12. 2011, ora 12 am fost în parc. Nimic deosebit, doi bătrâni stăteau de vorbă pe o bancă şi discutau .. politică. Auziseră şi ei despre datoria pe care trebuie să o plătească Germania României şi .. îşi dădeau cu presupusul cum că nemţii nu vor să recunoască datoria. Am vrut să mă bag în vorbă, să le spun că de fapt parlamentul României nu vrea să recunoască că are de recuperat o datorie a Germaniei. Şi lumea se întreba cândva ce a apucat-o pe doamna Merkel să îl laude pe Băsescu. Păi eu l-aş pupa, nu l-aş lăuda, dacă mi-ar şterge din condei toate datoriile şi nu am 19 miliarde de euro datorie. Nu m-am amestecat în discuţie, i-am lăsat să se plimbe cu poneiul lor.

Mă uitam în stânga şi în dreapta, speram să văd măcar un cunoscut, un amic, din toţi cei care citiseră apelul meu, unul să vină şi să spună: “ Noroc marine, ce faci ? La plimbare, tu ?Şi eu ! Ce coincidenţă! La multi ani ! La multi ani !”

Nu a fost să fie. Nerro, căţelul meu protestatar, alerga pe alee şi mă privea întrebător din când în când: mai stăm ? Am stat o jumătate de oră, apoi am plecat, am trecut prin Cimitirul Ungureni şi am făcut o vizită unui prieten plecat mai devreme, prea devreme dintre noi . Am aprins o lumânare şi am vorbit. Nu singur. Cu el.

Am plecat spre casă. Nu eram şi nu sunt dezamăgit. Poate ora nu a fost bine pusă, poate oamenii nu au citit tot materialul sau nu au înţeles mesajul, poate au fost prea ocupaţi, poate au dat mai multă importanţă familiei decât unui optimist incurabil. Am observat totuşi că aleile cimitirului erau pline de oameni. Foarte multă lume. Şi asta este un semn bun. Omenii nu uită! Acesta este un lucru foarte bun . Omenii nu uită trecutul, nu îşi uită rudele, strămoşii, nu uită că oricât de greu le-ar fi, au datorii şi faţă de cei care nu mai sunt. Uite deci un motiv de bucurie. De ce aş fi supărat ?

În Canada, o fată plecată din ţară la studii, - aşa cred- sau stabilită acolo, nu ştiu şi nici nu contează, a citit „scrisoare către poporul român” şi a fost impresionată. Atât de impresionată încât a tradus articolul meu în engleză şi l-a trimis tuturor prietenilor din Canada dar şi din ţară îndemnându-i să dea curs apelului meu. Cum să nu te bucuri?

Ajuns acasă am găsit un mesaj pe blog , de la un prieten care fusese şi el , la el în oraş, ca şi mine, în parc. Acelaşi rezultat sau constatare. Sper să fie suficient de optimist şi să continue să caute poneiul. NU SE POATE, TREBUIE SĂ FIE PE AICI PE UNDEVA.

Eu l-am găsit. Eu am găsit mii de oameni care au citit articolul şi l-au apreciat. Eu am găsit zeci de comentarii ale unor români care gândesc la fel ca şi mine şi vor să se schimbe ceva . Şi ei s-au găsit unii pe alţii. Eu am găsit un spirit tânăr, plin de vitalitate, care a înţeles mesajul meu chiar dacă se afla la mii de km depărtare. Acum sunt bucuros, are cine să ducă mai departe dragostea de neam, speranţa, dorinţa de a face ceva !

Eu am primit un ponei de Crăciun !



7 comentarii:

  1. TOP GUN

    La multi ani, suflete frumoase! Eu am avut un Craciun ludic, copilaros, pur. Am primit zimbete si urari si cuvinte. Am rasturnat virstele, am alunecat in trairi imaculate, ca-n pruncia dezlantuita. A fost senin .
    Am constatat ca joaca te apara de rele, de suferinta, de spaima. Mi-a fost bine printre jucarii si globuri, langa bradut, cu lumanarele si fructe si m-am refugiat in extazul de a tine-n brate animalute de plus,ale fiica-mii.Fiecare avem dreptul la un Rudolph,chiar daca este de plus!!!!!Am iesit si la plimbare in parc cu familia,am fost si-n cimitir ptr. a pune coronite de brad ,ca un omagiu adus celor ce nu mai sunt!!!!!!Asa ca sfatul tau PETER PAN a fost bun si si-a gasit ecou si-n sufletul meu!!!!!!!Tu m-ai judecat gresit,spunandu-mi ca as face orice altceva ,ca n-ar fi mare lucru,ce-mi sugerezi!!!!!!Da ,poate aveai dreptate,din punctul tau de vedere, din al meu,.....eu am evaluat-o ca pe o cauza pierduta!!!!!Intelege-ma si pe mine,sunt un om simplu,nu fac parte din nici un partid,organizatie,sindicat,cine ma ia pe mine in seama???????Ma bucur ptr tine ca articolul tau si-a gasit ecou,in indepartata Canada,te admir ptr .ce faci,tu esti mai patimas,eu sunt cu rasul,veselia,buna dispozitie si cu grija poate cam excesiva fata de familia mea,universul meu !!!!!!!N-am incredere in politicieni si promisiunile lor desarte,ma refugiez in muzica,lectura,plimbari,rugaciuni si familia mea!!!!!!
    Ce sa-i faci nu mai am 20 de ani,asa ca trebuie sa ne accepti ca pe niste comentatori mai dificili,cu diversele noastre probleme!!!!!!Nu suntem toti identici,uneori parerile pot coincide ,alteori nu, accepta ca trebuie sa ne iubim si sa ne acceptam cu defectele noastre!!!!!!!!!!!!!!
    Inchei,ma bucur ca ai primit un ponei de craciun,metaforic vorbind,ma bucur ca ti-ai gasit pacea si linistea sufleteasca,ma bucur ca ai suportul familiei,nimic nu se compara cu aceasta comoara de pret ......familia!!!!!
    SA FITI IUBITI SI RASUL,GLUMELE,VESELIA SA VA-NSOTEASCA PRETUTINDENI!!!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. TOP GUN
    Sarbatori fericite!
    Ma bucur ca ai avut un Craciun frumos, anul ce vine sa fie bun. Nu spun mai bun , pentru ca cel ce trece acuma nu a fost deloc bun. Sunt de acord ca familia este pe primul plan, sunt de acord ca acolo ne gasim oaza de liniste si bucurii, dar sa nu uiti un lucru : Familia oaza asta de liniste TREBUIE PROTEJATA . Nu o protejezi stand cu ursuleti in brate. Daca nu iesi afara, o sa ramai fara ursulet, te trezesti ca se da o lege ca nu ai voie sa te joci cu ursuletii de plus si.. tu habar nu ai avut pentru ca te jucai.Ca sa ne putem permite o familie linistita, trebuie sa luptam pentru ea, trebuie sa o protejam .

    RăspundețiȘtergere
  3. TOP GUN

    PETER PAN,

    Fiecare avem nevoie de sperante,visuri,idoli,ponei,renul Rudolph,Mos Craciun,de jocuri si jucarii,nu sunt de acord ca astia pot fi asa marsavi,om trai si-om vedea,de ce sa traim in suflete cu ideea caderii drobului de sare !!!!!Daca ,nu vom gandi pozitiv ,daca nu vom oferi dragoste si iubire aproapelui si in final, daca nu ne vom incredinta destinele si sufletele lui Dumnezeu si lui Iisus,atunci totul va fi pierdut!!!!!!Cuvantul e o forma de energie pura,asa ca lupta putem sa o ducem ,cu vorba buna si o atitudine pozitiva,nu neaparat cu flinta !!!!!!Daca ne vom lasa macinati de orgolii si vanitati si ne vom risipi in nimicuri,vom trece ,sau vom fi paraleli cu frumosul ,dragostea,natura,pozitivismul,frumusetea vietii daruita de Creator!!!!!!Serios,sa fim veseli si optimisti si ia aminte,ca orice rau,are si binele lui!!!!N-o mai lua tragic si personal,poate terapia iertarii si a iubirii sunt singurele care functioneaza!!!!!Poate ca si noi gresim,sa cercetam cauza ,inainte sa ne bulverseze efectul!!!!!!Asa ca protectia i-o incredintez Divinitatii,ca doar nu-i asa daca credem,atunci se va si intampla, nu ne va lasa balta!!!!!!
    Poate ti-au fost de folos randurile,sau poate doar am batut campii original,alegerea iti apartine!!!!!!!
    SA FIM IUBITI SI S-AVEM O ALTA ZI EXCEPTIONALA SI-O ALTA STARE DE GRATIE!!!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce bine ca exista un Dumnezeu pe care sa dam vina cand e cazul sau in mainile caruia sa ne incredintam soarta cand ne e lene .

    RăspundețiȘtergere
  5. SECTORUL 1, FILIALA 2 - SINDICATUL CADRELOR MILITARE IN REZERVA SI IN RETRAGERE (ROMAVIA)
    Honor et Patria! Vae victis!


    marți, 27 decembrie 2011
    La elucubratiile d-soarei Simona Fica ...

    La elucubratiile d-soarei Simona Fica, inserate pe un site de Internet, ii atragem atentia acestei Ecaterina Teodoroiu de Craiova, in colanti si fara moletiere, ca a omis cel mai interesant aspect legat de traficul de arme practicat de catre membrii SCMD – problema OZN-urilor, ca mijloc de transport ...
    In rest, ii uram LA MULTI ANI! Cu Rudotel din belsug, suta la suta compensat!

    RăspundețiȘtergere
  6. Filiala 2 secor 1
    Si care este treaba sau legatura dintre sus numita si acest articol, sau blog ?

    RăspundețiȘtergere
  7. TOP GUN
    PETER PAN,
    Tu spunei lene,eu :LIBER ARBITRU,cea mai haioasa chestie lasata de Divinitate,asa ca ...avantaj eu ca asa-i in tenis!!!! Nu e cazul sa dam vina,pe nimeni ,atunci cand functioneaza liberul arbitru !!!!O ZI EXCEPTIONALA SI, SA FITI IUBITI!!!!!!

    RăspundețiȘtergere

Puteţi face orice comentarii în limitelei decenţei , bunului simţ, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi sters.
Nu am nici o satisfacţie să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurandus-e sau atribuindu-şi epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveti chef de hârjoană şi trimteri prin locuri ascunse vederii, faceti-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveti comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeţi acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care posteaza comentarii sunt raspunzatori pentru comentariile pe care le fac.