Întrebări și răspunsuri privind aplicarea plx 199

 

În data de 25.11.2020 am trimis domnului secretar de stat de la MApN Marius Bălu, următoarea solicitare de informații:

Domnule secretar de stat Marius Bălu,

Pe data de 16.11.2020 am adresat câteva întrebări locțiitorului dumneavoastră, domnul colonel Valeriu Roșu, pe unele aspecte care necesitau lămurire, privind conținutul și modul de aplicare a proiectului PLX 199, a cărui formă, (așa cum se află la ora actuală în Comisiile pentru apărare și pentru muncă ale Parlamentului)  a fost propusă de specialiștii din MApN.

Având în vedere că totuși răspunsul primit în data de 24 nu lămurește esența întrebărilor fiind oarecum evaziv sau poate prea alambicat, m-am gândit că poate modul în care au fost formulate întrebările a fost nefericit sau, poate răspunsul a fost prea sofisticat pentru capacitatea mea de înțelegere sau celor interesați. Ca atare revin, având în vedere prevederile legii 544/2001, actualizată, cu câteva întrebări mai clare, mai la obiect și care necesită un răspuns mai simplu, în așa fel încât pensionarii militari care vor fi afectați de aplicarea acestei legi dacă și când va fi aplicată, să știe la ce să se aștepte așa cum cere și principiul transparenței decizionale. Sunt convins că răspunsul la aceste întrebări va avea totodată rolul de a întări convingerea pensionarilor militari privind grija pe care departamentul pe care cu onoare îl conduceți, o poartă respectării drepturilor pensionarilor militari, reparării nedreptăților comise de alte guverne și calității vieții militarilor.

Menționez că am încercat să formulez întrebările de așa natură,  încât să se poată răspundă acolo unde este posibil, prin da sau nu, pentru a fi mai simplu și pentru dumneavoastră, și pentru cei ce vor citi răspunsul. Aș aprecia dacă s-ar răspunde cât mai simplu și pe puncte, fără a se da răspuns la întrebări nepuse. Așadar:

1. Se vorbește despre apariția în anul viitor a unei noi legi a salarizării, dumneavoastră ca factor politic din interiorul MApN cunoașteți acest aspect, sunteți la curent cu politica fiscală a guvernului  și partidului din care faceți parte. Dacă este așa, de ce în conținutul PLX 199 există termene de aplicare a unor articole, care conțin sintagma ”după aplicarea în integralitate a prevederilor legii cadru privind salarizarea”, recte L-153, de vreme ce legea va fi abrogată înainte de a fi aplicată în integralitate ?  Nu este aceasta o bătaie dejoc la adresa pensionarilor militari care așteaptă aplicarea PLX 199
2. Având în vedere prevederile art 59¹(3), odată cu aplicarea PLX 199 în forma propusă de MApN, indexările obținute în cursul anilor următori NU VOR MAI FI INTRODUSE ÎN CALCULUL ACTUALIZĂRILOR PENSIILOR .
3. Acest lucru presupune că tot ce s-a obținut prin indexări în anii anteriori actualizării se pierde la actualizare ? Da, sau nu ?
4. Ce se întâmplă cu sumele câștigate prin indexări înainte de votarea PLX 199. Se vor pierde și acele sume ? Da, sau nu ?
5. Art 60 (3¹) așa cum este conținut în PLX 199, prevede că OMM se va adăuga, odată cu votarea și promulgarea PLX 199, la netul pensiei, deci în afara prevederilor art 60 care limitează cuantumul pensiei. Dacă pentru cei care vor ieși la pensie după promulgarea legii este clar ( așa cum este clar și că va crea o hemoragie imensă, similară celei pricinuite de OUG 59/2017), se pune întrebarea când și cum se va pune în aplicare acest articol celor care au ieșit la pensie după aplicarea respectivei ordonanțe, care nu primesc acest spor, dar MAI ALES cum se va aplica acest articol celor care au ieșit la pensie înainte de septembrie 2017, căci odată cu prima actualizare vor intra și ei în limitarea la net. Li se vor scoate acele procente din pensia calculată conform art 60 și li se va adăuga la pensia netă ? Acest aspect trebuie clarificat.
6. Conform Art. 110¹ din PLX 199, așa cum reiese și din Comunicatul Comun dat de DRPCVP și reprezentanții Forumului Structurilor Asociative în data de 12.11.2020, urmează a se aplica o formulă de stabilire a unui cuantum minim individualizat al pensiilor militare, care va fi acordat  pensionarilor ale căror pensii sunt mai mici decât cuantumul calculat astfel.  
7. Când se preconizează să se termine acest proces, respectiv calcularea acestui cuantum minim, sau în ce perioadă de timp?
8. De ce se mai stabilește acest cuantum,  dacă se preconizează apariția unei noi legi a pensiilor militare care ar putea să apară până la finalizarea acestui proces?
9. Ce se va întâmpla cu Cuantumul minim individualizat după ce va fi calculat așa cum prevede proiectul la art 110¹ (1)?
10. Se va emite decizie de recalculare și va deveni pensie militară?
11. Va fi indexat? Dacă nu, de ce ? Nu e o discriminare?
12. Va fi actualizat ? Dacă da, în funcție de ce, de creșterea soldelor activilor, de creșterea salariului mediu pe economie sau de amândouă, ? Dacă nu, de ce ? Nu e o discriminare?
13. I se va adăuga OMM ?Dacă da, la brut sau la net? Dacă nu, de ce ? Nu e o discriminare?
14.  I se va adăuga Pensia Suplimentară? Dacă da, la brut sau la net? Dacă nu, de ce ? Nu e o discriminare?
15. Vechimea obținută prin grupele de muncă, va fi adăugată? Dacă nu, de ce? Nu e o discriminare?
16. Ce se va întâmpla cu pensia calculată în urma aceste formule de calcul, în situația în care prin indexarea anuală, cuantumul pensiei (calculat în baza art28-30) celui căruia i se aplică acest cuantum minim, ar crește peste valoarea cuantumului minim? I se va repune în plată pensia calculată în baza art 28-30 din L223?  Da, sau nu ? Dacă da, ce se va întâmpla apoi dacă apoi în următorul an sau următorii ani, cuantumul minim individualizat va reveni peste pensia calculată în baza art 28-30 ale L-223. Se va repune în plată acest cuantum ? Cât va ține acest duel ? Sau odată acordat acest cuantum rămâne în plată indiferent de evoluția ulterioară a pensiei și cuantumului?
17. La punctul 3 al articolului  110¹  se prevede că vechimea necesară calculării în procent de 100%  cuantumului este de 25 de ani. Cine a stabilit și pe ce criterii,această vechime ? De ce 25 de ani dacă la art 16 punctul 1(b) vechimea în serviciu necesară acordării pensiei este de 15 ani? MApN modifică legea după cum bate vântul?
18. La punctul 4 al aceluiași articol 110¹ se prevede că pentru fiecare an minus la vechimea de   25 de ani ceruți, se reduce cuantumul proporțional  cu anii lipsă, ceea ce înseamnă o penalizare de 4 ori mai mare decât sumele ce se penalizează conform calculului din legea 223 pentru  aceeași diferență de ani. DE CE ? Nu este o discriminare de tratament? De ce cei penalizați prin PLX 199 să fie penalizați așa de drastic ? Cine urăște atât de mult pe  militarii disponibilizați încât aceștia  sunt loviți de fiecare dată, prin fiecare modificare a legii, fie că li se ia dreptul la muncă în sistemul bugetar, fie că li se scade cuantumul și așa mic al pensiei, fie că nu li se iau în calcul anii munciți în viața civilă, deși sunt munciți, nu furați și nu sunt acceptați de nici un sistem, fie că sunt penalizați excesiv?
19. De ce s-a stabilit vechimea în serviciu și nu vechimea cumulată, cum se calculează la cei a căror bază de calcul e cea prevăzută la art.28-30 a L 223? Nu este asta o discriminare ?
20. La art 110¹(6) se prevede că metodologia de calcul și termenul de emitere a deciziei de acordare a acestor cuantumuri  va fi stabilit de conducătorii instituțiilor. Dacă în ceea ce privește metodologia este clar, DE CE TERMENUL este stabilit de ministere și nu de LEGE? A devenit MApN organ legislativ? Toate termenele trebuie prevăzute clar în lege, altfel legea este neconstituțională, încălcând condițiile de claritate a legii.
21. Ce se va întâmpla cu sistemul pensiilor militare, vor fi  două sisteme de calcul a pensiei diferite, actualizate și indexate diferit, având baze și elemente de calcul diferite,unele având incluse OMM, PS și grupele de muncă, altele nu ? NU SE CREAZĂ O NOUĂ DISCRIMINARE? Da, sau nu ?
22. Este adevărat că la nivelul MApN se studiază și pun bazele unei noi legi a pensiilor militare bazate pe o nouă lege a salarizării? Dacă da, când este preconizat să fie gata și implementată ? Întrebarea nu este prematură, intențiile privind legislația   se planifică,  mai ales la armată, nu apar legile peste noapte. Dacă este adevărat, ce rost mai are acest proiect? Doar pentru bulversarea pensionarilor, sau este un scop pur politic, de atragere a unor voturi ?

Este posibil ca la unele din aspectele semnalate să nu se fi gândit nici inițiatorii amendamentelor și în acest caz sunt convins că aceste întrebări vă vor fi de folos în stabilirea metodologiei de aplicare și eventual amendarea proiectului în cadrul procesului legislativ rămas  a fi finalizat.

Deoarece după întâlnirea Forumului din septembrie, la final m-ați rugat să vă trimit câteva din aspectele semnalate care v-au atras atenția și ați considerat că merită studiate iar eu vi le-am trimis dar nu am primit încă nici un răspuns, vi le retrimit acum la pachet cu aceste aspecte sperând că voi primi răspuns la toate. Mă gândesc că poate le-ați rătăcit sau nu au ajuns la dumneavoastră, căci altfel, ați dat un semn de viață în 3 luni.

 Iată deci ce vă semnalasem în Septembrie:

1. Rectificarea legislaţiei pensiilor militare având în vedere modificările legislaţiei pensiilor publice ce constituie dreptul general în materie de pensii.

Între cele două sisteme de pensii respectiv cel al pensiilor militare prevăzut de legea 223/2015 şi cel public prevăzut de legea 263/2010 (respectiv legea 127/2018 pentru viitor) există o corelaţie directă în ceea ce priveşte o seamă de drepturi ce trebuie aplicate unitar beneficiarilor de pensii, indiferent de sistemul care îi acordă dreptul de pensie. Astfel, „între sistemul public de pensii și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor de pensie”  rezultând fără echivoc faptul că modificările legislative făcute asupra prevederilor legislative din sistemul public trebuie să se reflecte corespunzător şi în sistemul militar. Altfel, ne vom găsi în situaţii absurde juridic.

1. Concret, Legea 215/2019 a modificat L263/2010 privitor la perioadele realizate în condiţii deosebite de muncă, după cum urmează:

1. “La articolul 18, litera a) va avea următorul cuprins:

a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiții deosebite de muncă;

2. La articolul 55 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins:

a) conform tabelului nr. 1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă;

Tabelul nr. 1

Stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite (ani împliniți)	Reducerea vârstei standard de pensionare cu:
Ani	Luni
1	-	4
2	-	8
3	1	-
4	1	4
5	1	8
6	2	-
7	2	4
8	2	8
9	3	-
10	3	4
11	3	8
12	4	-
13	4	4
14	4	8
15	5	-
16	5	4
17	5	8
18	6	-
19	6	4
20	6	8
21	7	-
22	7	4
23	7	8
24	8	-
25	8	4
26	8	8
27	9	-
28	9	4
29	9	8
30	10	-

În acest moment legea 223/2015 cu privire la perioadele lucrate în condiţii deosebite prevede:

„Articolul 21 alin.(1) litera a):

Articolul 24

La stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat efectiv, în condiţiile stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001, cu modificările ulterioare, şi de Hotărârea Guvernului nr. 1.822/2004, cu modificările ulterioare, astfel:

 a) 1 an şi 3 luni, în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;”

Necorelarea prevederilor L223/2015 cu modificările survenite conduce la situaţia discriminatorie în care perioade de muncă realizate in aceleași condiții de muncă  sunt recompensate de sistemul public cu 4 luni la an iar de sistemul militar cu doar 3 luni la an.

Aceasta este prima discriminare.

A doua discriminare se referă la PERIOADA PENTRU CARE SE ACORDĂ REDUCEREA. După cum se poate observa din tabelele de mai sus, în sistemul civil, cele 4 luni se acordă PENTRU FIECARE AN LUCRAT ÎN CONDIȚII DEOSEBITE, începând cu primul an. În Legea 223, militarii primesc REDUCEREA DE 3 LUNI ABIA DUPĂ ÎMPLINIREA A 6 ANI DE MUNCĂ ÎN CONDIȚII DEOSEBITE, DECI 3 LUNI PENTRU FIECARE 6 ANI, NU 4 LUNI DUPĂ FIECARE AN CUM ESTE ÎN SISTEMUL CIVIL.

Astfel, se ajunge ca după 10 de ani de muncă în condiții deosebite, un civil să beneficieze o reducere de 42 de luni, iar un militar de aceleași cifre, dar inversate, adică 24 de luni.

. 

Întrebări: Cu ce au greșit militarii? DE CE SUNT PEDEPSIȚI? Condițiile deosebite ale militarilor sunt mai ușoare decât ale civililor? DE CE NU SUNT CUANTIFICATE LA FEL? Acesta este pedeapsa pentru că au fost 24/24 la dispoziția ministerului?Propunere: Modificarea L223 la art 21 și 24 cu cele carea au dus la modificarea L263 prin legea 215, respectiv art 18 litera a) și art 55 alin. 1 litera a). Aceasta modificare trebuie făcută prin Hotărâre de guvern,(nu  prin OUG, deoarece este vorba de un drept constituțional) pentru aplicarea uniformă a legii 215/2019.  Trebuie specificat că articolul 18 litera a), modifică art 21,  iar art. 55, alin 1 litera a) modifică art  24,  din L223/2015.

Evident şi la reducerea vârstei de pensionare apar diferențe de tratament  ce nu pot fi acceptate.

•  NEAPLICAREA PREVEDERILOR PRIVIND ACTUALIZAREA SOLDELOR.

O altă discriminare  la care sunt supuși militarii și care denotă lipsa de interes a conducerii MApN față de personalul militar activ și în rezervă, este nepunerea în aplicare a prevederilor art 7.alin 3 cap II din Anexa 7 a L 284/2010,care prevede :

(3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează prin hotărâre a Guvernului, proporțional cu evoluția valorii coeficientului de ierarhizare 1,00.

Dreptul respectiv este păstrat și în L-153/2017, ANEXA VI, cap 2, sectiunea 1, art 7 alin. 3 astfel:

”3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deținut se actualizează proporțional cu evoluția salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului.”

De ce din 2009 de când a fost prima oară stipulat acest drept, MILITARII NU AU BENEFICIAT DE EL ? De ce MApN prin DDRCPV, DGFC, CPS și DGJ, NU AU URMĂRIT CA ACESTE DREPTURI SA FIE ACORDATE MILITARILOR? Cine este vinovat de nerespectarea legii timp de 10 ani ? CÂND VA INTRA MApN ÎN LEGALITATE ȘI VA RESPECTA DREPTURILE SALARIALE ALE MILITATILOR?

Reamintesc că legea prevede ca această actualizare să se facă prin HG nu OUG, cum spunea  -greșit- domnul ministru. Cât timp îi va lua ministerului să înainteze un proiect de HG prin care să repună legea în drepturile ei?

Acestea sunt aspectele asupra cărora bănuiesc că deja ați reflectat suficient încă de când ați luat contact cu ele din discuțiile avute cu reprezentanții asociațiilor militarilor cât și din discuțiile avute direct cu mine,  cu diferite ocazii. Sper că în fine voi primi răspuns la aceste probleme concret și clar așa cum stă bine unor oameni care se respectă. 

În final,domnule secretar de stat, vă anexez un tabel care conține privilegiile  pensiilor speciale despre care vorbește toată lumea politică din nou, fiind campane electorală, știind că pensiile militare vor fi incluse și sunt incluse în mintea și  intențiile multora,  ca pensii speciale. Vă rog să studiați tabelul și să le explicați tuturor celor care includ pensiile militare în acel tip de pensii speciale, DE CE GREȘESC și DE CE PENSIILE MILITARE NU SEAMĂNĂ DELOC CU ACELE PENSII SPECIALE.

Cu speranță și respect,

Col (rtr) Marin Neacșu                                                                                                                         25.11.2020

ȘEFULUI DRPCVP, DOMNUL SECRETAR DE STAT MARIUS BĂLU

La aceste întrebări, pe data de 29.12.2020, am primit următorul răspuns:

 Nu mai comentez răspunsurile, las pe fiecare să citească să se informeze, să judece și să acționeze cum crede de cuviință.

Întrebări și răspunsuri privind aplicarea plx 199

Sedinta comuna

În data de 12.01. 2021 la sediul Parlamentului a avut loc o întâlnire a liderilor asociațiilor din SNAOPSN,cu deputatul Dumitru Coarnă. Date privind această ședință au fost date de reprezentanții diferitelor asociații participante la adunare, după cum urmează :

SNPPC:

” COMUNICAT
Discuții la Parlament, în cadrul Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaților Astăzi, la ora 12,00, la sediul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților au fost invitați la discuții, pe diferite teme de interes, reprezentanți ai organizațiilor sindicale, profesionale și ale forumurilor asociative ale personalului în activitate și rezerviștilor din MAI și MApN. Din delegația SNPPC fac parte: secretarul general Neculai Isache, vicepreședintele Mihai Zlat și președinții SNPPC din cadrul DGPMB și IPJ Constanța, Dumitru Istrate, respectiv Vasile Zelca.
Comisia a fost reprezentată de următorii deputați: vicepreședintele Nicolae Georgescu, secretarul Dumitru Coarnă și Alfred Simonis – membru. De asemenea, au mai fost prezenți și deputații Mircia Chelaru, fost șef al Statului Major General, și Nicolae Roman, general în retragere.
MApN a fost reprezentat oficial de secretarul de stat Marius Bîlu și de consilierul ministrului pe probleme de dialog parlamentar.
Membrii Comisiei au făcut o informare asupra proiectelor legislative de interes pentru polițiști, militari și personalul contractual, dar și pentru pensionarii proveniți din cele două ministere – cadre militare în rezervă/retragere, proiecte aflate pe agenda actuală sau de perspectivă a Comisiei și a Camerei Deputaților, precum și o prezentare a intențiilor legislative proprii, pentru a susține drepturile și interesele acestor categorii profesionale, după reluarea activității parlamentare.”

Pe pagina domnului Marius Apostol presedintele AMVVD·

”Marți, 12 ianuarie 2021, Asociația Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități „Sf. Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir” a răspuns invitației la ședința organizată, la Palatul Parlamentului, cu reprezentanții comisiei de apărare, fiind desemnat să ia parte la aceasta, primvicepreședintele Robert Jugănaru.
În urma întâlnirii de astăzi și a discuțiilor întreprinse, cu privire la Pl-x 199/2020, pot fi trasate următoarele concluzii:
-se va încerca introducerea unui amendament în sensul actualizării pensiilor în raport cu creșterile salariale care se vor aplica în viitor.

• vor fi organizate grupuri de lucru, cu reprezentanți ai asociațiilor, în vederea elaborării celorlalte amendamente privind Pl-x 199/2020;
• indexarea pensiilor se va face cu 3,8% păstrând același nivel al creșterii inflației;
  -creșterea pensiilor se va aplica etapizat, conform anexei 7;
  Tot în cadrul întâlnirii de astăzi au fost date informații cu privire la publicarea în Monitorul Oficial Nr.M.7 / 11.01.2021, a normelor de aplicare ale M.Ap.N a Legii 168/2020, privind recunoașterea meritelor militarilor participanți în teatre de operații.
  Iată că și ultimul pas pentru a oferi drepturile cuvenite militarilor veterani a fost îndeplinit.”

Pe pagina Romil București :

COMUNICAT din 12.01.2021
În data de 12.01.2021, la sediul Parlamentului, sala Ovidiu Sincai, la inițiativa Conducerii FORUMULUI structurilor asociative din SNAOPSN, în organizarea Comisiei pentru apărare și ordine publică si siguranță națională a Camerei Deputaților, personal a secretarului Comisiei, deputatul Dumitru Coarnă, a avut loc Ședința Comună a reprezentanților Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaților și asociațiilor membre ale FORUMULUI. La ședință au mai participat și asociații și sindicate din MApN, MAI și Ministerul Justiției, care nu sunt membre ale FORUMULUI dar au fost invitate să participe într-o încercare de unire a cât mai multor structuri asociative din sistemul național de apărare ordine publică și siguranță națională.
La ședință au mai fost invitați reprezentanți din MApN și MAI, alți parlamentari printre care vicepreședintele Comisiei pentru apărare, domnul deputat Mihai Weber, domnii deputați, generali in retragere, Nicolae Roman și Mircea Chelaru. Din partea MApN a participat o delegație condusă de Secretarul de stat și șef al Departamentului pentru relația cu parlamentul și calitatea vieții personalului, domnul Marius Bălu.
Pe ordinea de zi a ședinței s-au aflat două probleme principale:

• analiza modului în care se pun în aplicare prevederile legale privind salarizarea și asigurarea pensiilor personalului activ, în rezervă și retragere din SAOPSN.
• Modalități de acțiune ale structurilor asociative ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special pentru obținerea respectării de către legislativ și executiv a prevederilor constituționale și legale privind salarizarea și asigurarea pensiilor.
  Pe lângă aceste aspecte s-au mai discutat și alte subiecte, cu accent pe problematica pensiilor militare, PLX 199 și ultima OUG privind prorogarea indexării și înghețarea veniturilor personalului din SNAOPSN.
  Au participat delegați din 34 de asociații. Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Dumitru Coarnă.
  Au fost expuse puncte de vedere privind modul în care executivul în special, dar și legislativul au tratat problemele militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, toți reprezentanții fiind de acord că este inadmisibil modul în care cei menționați au fost tratați de către reprezentanții puterii, indiferent de culoarea politică, în ultimii ani.
  S–a pus problema PLX 199, dacă mai poate face obiectul actualului legislativ, sau este cazul să se renunțe la acest proiect și să se inițieze alt proiect legislativ sau eventual să se repună în discuție PLX 221.
  Cu trei excepții, respectiv reprezentanții MApN, ai AORR și ANCMRR, toți ceilalți au fost de acord că respectivul proiect nu poate fi acceptat în varianta propusă de MApN nici chiar cu promisiunea sau în speranța că proiectul va fi amendat în plen, pentru că există riscul ca modificările sau amendamentele dorite să nu fie acceptate și astfel s-ar crea noi discriminări și nedreptăți. Domnul deputat Dumitru Coarnă a sugerat inițierea unui proiect care să cuprindă doar câteva puncte care să reglementeze problema indexării, aplicării actualizării pensiilor în raport cu salarizarea, aplicarea salarizării așa cum prevede legea și menținerea calcului pensiei la vechimea cumulată, nu la vechimea în serviciu. În acest sens domnul deputat a propus formarea unui grup restrâns de lucru care să dea formă acestui proiect.
  De asemenea s-a discutat oportunitatea unor acțiuni de protest, cu respectarea regulilor stabilite de situația medico-sanitară, în cazul în care guvernul nu va lua în considerare propunerile asociațiilor.
  Au fost adresate întrebări secretarului de stat de la MApN, domnul Marius Bălu, printre care și cea privind zvonul potrivit căruia la Guvern și MApN se lucrează la o nouă lege a pensiilor militare care să treacă pensiile militare din nou sub tutela Casei naționale de pensii publice, recte, calculul pe baza de contributivitate. Domnul secretar de stat a negat orice acțiune în acest sens din partea MApN în acest moment.
  După 3 ore și jumătate de discuții, activitatea s-a încheiat, domnul deputat Dumitru Coarnă exprimându-și deschiderea și sprijinul față de toți reprezentanții asociațiilor militarilor pentru toate problemele care vizează activitatea comisiei și fac interesul militarilor activi sau în rezervă si retragere.
  PREȘEDINTELE FORUMULUI SAOPSN
  Colonel in retragere Marian TUDOR”

De remarcat faptul că nu au dat comunicate nici una din structurile mai ”bătăioase” sau ai căror lideri sunt mai vocali, recte ANCMRR, AORR, LADPM, SCMD, deși au avut reprezentanți la întâlnire. De ce? Nu vreau să dau eu răspunsuri, trage fiecare ce concluzii dorește.
Citind însă comunicatele se poate constata că există mici diferențe în cele 4 comunicate, datorate fie neatenției fie interesului, fie confuziei.
Spre exemplu există o confuzie undeva în ceea ce privește numele vicepreședintelui Comisiei pentru Apărare care a participat alături de deputatul Dumitru Coarnă. Este lipsit de importanță care dintre ei a participat, important este că a participat decât unul, din cei doi ai PSD și niciunul din ceilalți membri ai celorlalte partide, ceea ce ne îndreaptă spre o realitate tristă și anume că în interiorul comisiei există o fractură, membrii acesteia nu vor acționa pentru interesele militarilor ci pentru realizarea intereselor de partid. De altfel dinttr-un comunicat al ministrului rezultă că acesta s-a înțeles cu președintele Comisiei, care este membru PNL, pentru votarea actualei forme a PLX 199 în Comisia pentru apărare, deși din discuțiile Forumului, excepetându-i pe domni generali Băhnăreanu și Bălăceanu, nimeni altcineva nu agreează forma respectivă. Domnul deputat Coarnă a afirmat că nu va vota acea formă. Deci, indiferent ce spun reprezentanții rezerviștilor, se va vota politic.

Mai sunt confuzii legate tot de participanți, care țin de nume și funcții. Astfel, domnul secretar de stat Marius Bălu este botezat Bîlu, iar purtătorul de cuvânt al ministrului apărării este prezentat drept consilierul ministrului pe probleme de dialog parlamentar.Mai multă atenție.
Domnul Marius Apostol, președintele AMVVD ne informează că indexarea se va aplica pe procentul de 3,8% și că ”creșterea pensiilor se va aplica etapizat, conform anexei 7.”Cred ca exprimarea este deficitară, de aici uni vor înțelege că gata, S-A DECIS și se va reveni la indexare. Nu cred că se va întâmpla, dar asta e de dorit și pentru asta vor lupta cei prezenți la întâlnire, dar nu știu dacă și domnii generali menționați mai sus, pentru că ascultându-l pe domnul general Virgil Bălăceanu aveam impresia că vorbește reprezentantul MApN nu liderul unei asociații lovite de PLX 199 ca și de toate celelalte OUG-uri cunoscute. La cât de vehement a fost domnul general, cred că eforturile îi vor fi răsplătite. Mă gândesc cu groază ce se va întâmpla cu drepturile rezerviștilor dacă anul acesta domnia sa va lua conducerea Forumului, așa cum se vehiculează.
Revenind la comunicate realitatea este mai aproape de cele prezentate pe pagina Romil București, adică :

1. S-a decis formarea unui grup restrâns care să stabilească prioritățile și forma cererilor.Nu s-a stabilit cine va face parte din acest grup, când și unde va lucra și nici cât de retrâns va fi, pentru că dacă va fi prea restrâns există riscul să nu mai reprezente interesele tuturor asociațiilor ci doar pe ale celor care i-au ales. Dar măcar să informeze toate asociațiile cu ceea ce vor să susțină sau să introducă în revendicări;
2. Printre aspectele pe care le vor avea în vedere sunt indexarea, salarizarea, actualizarea și vechimea, așa cum se specifică în comunicatul Romil;
3. S-a anunțat semnarea de către domnul ministru a ordinului privind aplicarea L168/2020 privind veteranii din teatrele de operații, concretizat în Ordinul M7/11.01.2021 al MApN. Despre acest ordin, într-o ”emisiune următoare”. Nu pot să nu semnalez un lucru cel puțin hazliu. Imediat după adunare, unii membrii AORR au primit pe WhatsApp proiectul respectiv cu rugămintea șefului de a face propuneri și comentarii pentru îmbunătățire. Probabil domnul general atunci auzea prima oara de acel proiect și credea că i-a fost trimis pentru ajuta la întocmirea lui, așa cum a fost solicitat să își dea avizul și la PLX 199. Domnule general, special pentru dumneavoastră postez următoarea foto făcută cu print screen.

1. La ședință, a fost invitat și domnul general (rtr) Mircea Chelaru, care a venit, s-a așezat în bancă foarte discret, a ascultat și a plecat așa cum a venit. Sincer, așteptam o intervenție în care să ne spună și nouă ce va face pentru militari ca parlamentar, dar nimic. Cum nu este membru al Comisiei pentru apărare, mă întreb ce influență va avea și cum va apăra interesele militarilor dacă va fi lafel de discret și Camera Deputaților ?A vorbit însă, foarte tare și teatral domnul general maior(rtr) Nicolae Roman, deputat de Buzău care a mai înviorat asistența. La propunerea făcută de a strange la un loc pe toți militarii (de carieră) în rezervă din Parlament și a forma un grup de sprijin interpartinic care să susțină armata și militarii, domnul general nu a mai zis nimic, probabil nu îi dădea voie partidul. Bănuiesc însă că și între militarii parlamentari, ca și între cei neparlamentari există aceleași fricțiuni, că doar dintre noi au plecat și ne reprezintă interesele și obiceiurile.
   A mai fost de remarcat lipsa reprezentanților MAI dar și a fostului ministru de interne, mister Vela ”Top Gun”care este membru al comisiei pentru apărare, dar pe care nu îl interesează problemele militarilor.
   Cam atâta se poate spune despre ședință, care a fost totuși o bună metodă de testare a interesului partidelor (și parlamentarilor, luați individual) față de militari dar și a liderilor de asociații. Știu că unii o să spună că a fost pierdere de timp și că ar fi trebuit să se ajungă la o concluzie sau decizie și privind acțiuni concrete, proteste, etc. Da, de acord cu faptul că trebuiau discutate și stabilite acțiuni concrete inclusiv participarea asociațiilor la protestele celor care se manifestă aceste zile, dar în afară de Dogaru care a vorbit despre acțiunile lui și a cerut ca alții să i se alăture lui, dar nu a spus că el se va alătura altora, de liderii sindicatelor din MAI și Tudor, nimeni nu a mai atins subiectul. Însă ședința a fost necesară pentru a se vedea ce sunt dispuși să facă cei prezenți. Măcar știm cum stăm și din câte se vede, stăm bine… în fața televizoarelor și ne rugăm să reușească polițiștii ceva, că poate-poate ni se va da și nouă dacă primesc ei. Singurul lucru pe care îl vom primi noi militarii, câtă vreme ne vom menține atitudinea actuală, a fost scris pe un număr de înmatriculare suedez.
   Am auzit că doamna ministru al muncii a spus că a auzit că există o lege reparatorie privind pensiile militare, care va face minuni. Și noi am auzit, încă din noiembrie 2019, dar mereu s-a amânat apoi modificat în așa fel încât a devenit o lege împotriva actualilor pensionari militari și pentru viitorii pensionari militari. Cum poți denumi o lege ca fiind reparatorie când ea nu repară ci doar adâncește? Cei cu pensii mici, vor crește oarecum, unii dintre ei, dar doar cei care au vechimea completă, căci celorlalți li se va da procentual la cap pentru anii lipsă din vechimea de 25 de ani, dar vor primi 20% la pensia netă, cei care vor ieși la pensie după aprobarea legii. Păi cum să nu dorească și să nu insiste cei din minister să se voteze legea, când ei vor câștiga 20% la pensia aia mică de 7-8000 de lei făcând distanța dintre vechii și noii pensionari și mai mare? Asta da apropiere a pensiilor. Asta ca să nu mai menționez scoaterea indexărilor din calculul actualizării. Curat murdar coane Fănică.

 

 

Sedinta comuna

„Contributivizarea” pensiilor militare de stat

 

Sătui de minciunile propagate în mod repetat şi ciclic în media privitor la pensiile militare, scârbiţi de politicieni ipocriţi ce şi-au făcut din distrugerea pensiilor militare un paravan populist pentru ascunderea escrocheriilor financiare cu banii publici, indignaţi de înverșunarea magistraţilor pentru respingerea  totală a solicitărilor privitoare la pensiile militare, dezgustaţi de veşnicele proiecte de reparaţie a legii pensiilor militare care nu mai ajung la finalitate şi constant sunt pe lângă rezolvarea problemelor reale, o parte dintre pensionarii militari consideră că trecerea la pensiile din sistemul public ar fi soluţia magică pentru ei.În susţinerea acestei direcţii se argumentează, parțial justificat, că dacă pensiile militare rămâneau pe L263/2010 evoluţia majorării punctului de pensie ar fi condus la pensii  mai mari și pentru militari . Se mai spune că noua lege a pensiilor publice, L127/2018, nu are cum să aducă decât lucruri bune aşa cum s-a promis la elaborarea ei. Naivă abordare, ca să nu spun periculoasă. Doar pentru a scăpa de reflectorul opiniei publice, parşiv îndreptat şi către pensiile militare, eşti gata să te arunci din lac în puţ ! Este pensia militară în mod real un beneficiu nemeritat de avantajos sau exagerat de mare pentru nivelul de trai din ţara noastră? Cifrele oficiale spun că pensia medie din MApN era la sfârşitul anului 2020 în jur de 3500 lei,  mai mare decît media din sistemul public care era în jur de 1590 (medie  trasă în jos de pensiile de invaliditate, urmaşi, agricultură, ajutoare sociale, extrem de mici).Pentru o apreciere obiectivă ar trebui să adaug şi media pensiilor obţinute de magistraţi : 19.820 lei la sfârşitul anului 2020. Să mai adaug câteva cifre pentru a vedea şi evoluţia în timp a majorării pensiilor:  anul 2016 pensia medie sistem public – 931 lei, pensie medie magistraţi 10.382, pensie media militari 3400 lei. Când priveşti tabloul complet, lucrurile nu mai sunt deloc excesiv de avantajoase pentru pensiile militare, dimpotrivă,  faptele  conduc la concluzia că tot pensiile militare au fost ciuca (fără nicio legătură de rudenie cu actualul ministru) bătăii în ultimii ani. Cât priveşte justeţea unei pensii militare mai mari decât cea din sistemul public, afirmaţiile corecte juridic şi moral sunt acestea: ”Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au.” Aşa au constat marii magistraţi ai CCR. E adevărat că au spus-o când încercau să se dea egali cu militarii, acum după mai multe decizii prin care au statuat că sunt mai presus de militari, nu numai că au uitat aceste argumente de bun simţ, dar chiar încearcă să –şi scape pielea şi pensiile  indicând, fără să le-o ceară nimeni, că  pensiile militare pot fi jecmănite iar ei nu se vor opune (a se vedea Decizia 900/2020). Folclorul popular are destule epitete pentru oamenii shimbători după vânt.

Legea 263/2010 – o fata morgana Mă voi referi la Legea 263/2010, pentru că ea este cea care este în vigoare, cu toate că pensiile militare au mai fost afectate la cuantum şi de alte acte normative cum ar fi  L119/2010, OUG1/2011, L241/2013. Pe scurt, majoritatea pensionarilor militari nu au ieşit rău din trecerea la sistemul  public de pensii. Acest lucru se datorează faptului că în L263/2010 au fost introduse (existând oarece jocuri politice favorabile) o serie de prevederi derogatorii  de la o parte din regulile general valabile, prevederi care au condus la o pensie militară rezonabilă pentru majoritatea beneficiarilor. Reamintesc în treacăt, stagiul de cotizare de 20 de ani utilizat la obţinerea punctajului mediu, nepenalizarea pensiilor anticípate, prin transformarea lor în pensii pentru limită de vârstă, și altele,  care alăturate avantajelor general valabile privitoare la beneficiile acordate pentru condiţiile de muncă, au condus la o relativă majorare a pensiilor militare. Este adevărat că au existat mulţi pensionari militari care au primit cuantumuri mai mici, reparate relativ în 2013. În realitate, dacă nu existau anumite înlesniri pentru personalul militar, s-ar fi ajuns la situaţia că majoritatea ar fi obţinut pensii mai mici la trecerea pe contributivitate (cam așa cum se și întâmplase în prima fază, la prima recalculare). După intrarea în vigoare la 01 ianuarie 2016 a L223/2015 a pensiilor militare de stat, iarăşi s-a trecut la recalculare şi aproximativ 68% din pensiile recalculate au ieşit mai mici, menţinându-se totuşi în plată în cuantumul avantajos stabilit pe principiile contributive. Aceste pensii au avut majorări identice cu pensiile din sistemul public doar pînă la 01 iulie 2017, când intervenţia politică a accelerat creşterea pensiilor publice în afara regulilor stabilite de lege iar pensiilor militare li s-a aplicat o frânare majoră ce a culminat la 01 ianuarie 2021 cu îngheţarea definitivă. Se poate considera, teoretic doar, că pensiile militare stabilite pe principiile contributivităţii (rămase în plată ca şi cuantum avantajos la recalcularea pe L223/2015) dacă nu ar fi intervenit legea pensiilor militare, ar fi avut astăzi un cuantum mai mare, ca urmare a creşterilor punctului de pensie din sistemul public. Or, o asemenea afirmaţie nu corespunde în totalitate realităţii. Se uită sau nu se cunoaște,  faptul că, politic cel puţin, unele măsuri populiste, incluzând aici şi creşterea nejustificată a punctului de pensie, au fost posibile şi datorită existenţei unui tratament diferențiat  pentru pensiile militare. Să ne aducem aminte cum pe o anumită doamnă au deranjat-o pensiile militare începând cu L153/2017 a salarizării, urmând apoi OUG59/2017 – care a îngropat actualizarea şi a modificat  indexarea pensiilor militare. Mai mult, punând  bomboana pe colivă, aceeaşi doamnă a ţinut să se emită OUG 103/2017 prin care au fost ABROGATE toate prevederile din L263/2010 referitoare la personalul militar. Asta că tot ţipau pensionarii militari că prea se amestecă ministra muncii în domeniul pensiilor militare fără a avea temei legal. Ambiţu ca ambiţu, dar efectul juridic pentru viitor este maxim, orice încercare de a demonstra valabilitatea şi precedentul calcul contributiv dar mai ales nevoia de a menţine cel puţin cuantumul anterior mai avantajos devine aproape imposibil de argumentat juridic cu referire la L263/2010. În acest sens, pensionarilor militari care încă se bucură că în eventualitatea revenirii la L263/2010 ei sunt avantajaţi pentru că au punctaje mari, le dau o veste proastă: decizia cu acele punctaje e bună doar de tablou,  căci toţi  cei care  re(intră) în caruselul  stabilirii pe legea publică vor beneficia de recalcularea drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile legii de la momentul respectiv. Juridic, nu există niciun dubiu!

Legea 127/2018- Ghilotina  camuflată Legea 127/2018 a fost creată nu numai din dorinţa politică de a obţine recunoştinţa electorală a pensionarilor ci şi pentru a reaşeza cumva pe principii care dau bine la televizor un sistem public care este tot mai falimentar. Cum poţi să faci acest lucru fără să umbli la cuantumul pensiilor prin micşorare, ba dimpotrivă să le majorezi semnificativ în anii de interes electoral? Simplu, prin prevederi meșteșugit alese care vor crea o speranţă legitimă de mai bine. Neîmplinirea aşteptărilor după trecerea evenimentelor electorale va fi mai uşor digerată de masele de pensionari, mai ales că dacă nu primesc nimic măcar rămân cu ce aveau înainte. Dar, să trecem la concret. Ideea centrală aşa cum intens a promovat-o dama de roşu, este că pensia va reflecta contribuţia la sistemul public de pensii din timpul activ şi nimic altceva sau doar firimituri pentru alte perioade în care beneficiarul nu a putut contribui. Nimic social în această teorie, nimic care să reflecte recunoştinţa statului pentru anumite constrângeri impuse de stat. Aşa că această lege din start nu admite derogări pentru anumite situaţii speciale. Ar ieşi militarii mai bine din calculul pe această lege? Nicidecum, legea favorizează beneficiarii care au stagii de cotizare de peste 30 de ani şi salarii mari pe tot parcursul activităţii. Or, cariera militară nu începe cu funcţii de colonel şi nici nu e o profesie uşoară, în care să activezi pînă la 75 de ani. Trebuie spus clar că această lege acordă ceva doar pentru perioadele contributive (cele care constituie stagiu de cotizare sau sunt asimilate). Ei bine în cazul militarilor vechimea în muncă de dinainte de 2001 poate fi considerată stagiu de cotizare în baza prevederii general valabile a art.13 lit.a), precum şi perioada 2011-2015 când contribuţiile sociale au fost direcţionate către sistemul public. La capitolul perioade asimilate se constată existenţa în prevederile legale a stagiului militar dar nu este inclusă perioada de şcoală militară. Oare dacă perioadele 2001-2010 şi de după 2016 nu vor putea fi legal luate în considerare la calculul pensiei se vor obţine pensii militare mai bune? Eu zic că nu. Pe optimişti şi cârcotaşi îi sfătuiesc să recitească prevederile legale şi să constate diferenţele de abordare dintre L263/2010 iniţială şi L127/2018. Şi asta nu numai pentru eventualii contribuabili militari ci pentru toţi. Art.157 impune prin alin.(2) ca „pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la alin. (1)”. Înşelătoare formulare aruncată după ce alin.(1) prevede că “la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 86”. Practic pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a L127/2018 se evaluează mai întâi (adică se stabilesc noi punctaje, în acord cu noile prevederi) şi abia apoi se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință.Sper că acum înţelege toată lumea că punctajele obţinute pe L263/2010 nu vor mai avea relevanţă, ele fiind supuse unei “evaluări” care practic constituie o nouă recalculare a acestora dar corespunzător noilor prevederi. Iar prilej de mare bucurie, pentru pensionarii militari.

Proiectul comisiei Ţurcan – evaluarea valorii de înlocuire  Că L127/2018 nu va fi pusă în aplicare chiar dacă data de intrare în vigoare este înscrisă  01.09.2021 este mai mult decât evident. Nu e vorba doar de ambiţuri politice faţă de legea făurită de ceilalţi, ci și  de faptul că efectiv din noiembrie 2019, o dată cu schimbarea politică, demersurile logistico-administrative şi de reglementări secundare, necesare punerii în aplicare a L127/2018 au fost trecute în plan secund sau oprite. Din foaia de parcurs a operaţiunilor strict necesare pentru aplicarea legii majoritatea aveau termene în anul 2020 şi nu s-au întâmplat ori, este absolut imposibilă accelerarea acestora fiind dependente una de alta şi mari consumatoare de timp. Astfel, numai procedura de evaluare a tuturor pensiilor este o operaţiune de efort logistico-administrativ mare şi de durata unui an şi jumătate estimativ, vizavi de volum. Acestă operaţiune trebuia încheiată cel mai târziu în iulie 2021, ori ea nici măcar nu a fost demarată. Dealfel nici politic nu a fost prevăzută în actualul program de guvernare, ba dimpotrivă vorbindu-se în continuare de parcursul punctului de pensie (pe stil vechi), sunt îndreptăţit să afirm că mai mult ca sigur L127/2018 nu va intra în vigoare la termenul stabilit, sau deloc. Cât priveşte iniţiativa pompoasă cu evaluarea cuantumului de înlocuire, nu cred că va conduce la un nou proiect de lege mai repede de un an.  Şi oricum e prea timpuriu a mă pronunţa cum vede legiutorul că se împacă valoarea de înlocuire cu pensiile care ar trebui să conţină în plus o compensaţie a drepturilor restrînse pe timpul activităţii. Există interes politic şi condiţii ca eventualele modificări legislative privitor la pensiile militare, să fie favorabile? Nu cred, pentru că iar văd cu coada ochiului Decizia 900/2020.

Concluzie, pe final          Nu e bine să renunţăm aşa ușor și orbește la principiile istorico-juridice care susţin existenţa pensiilor militare de stat separat de cele din sistemul public. Natura pensiilor militare este profund diferită de pensiile contributive. Şi nu de acum ci de sute de ani. Şi nu doar în România, ci în majoritatea ţărilor  care pun preț pe armată. Să acceptăm situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeași categorie cu beneficiarii pensiilor contributive, în timp ce alte categorii mai puţin îndreptăţite moral să rămână separat şi să-şi păstreze prin orice mijloace statusul câştigat, ar  însemna nu numai o înfrângere usturătoare, ci mai mult, un abandon al luptei. E o vorbă: toate la timpul lor. Din păcate nu reuşim să beneficiem de momente favorabile din motive puerile. Şi după ce vine tăvălugul peste noi, degeaba ne mai zbatem.Doar ca o completare: am fost întotdeauna adeptul EVIDENŢIERII părţii contributive din cadrul pensiei militare. Asta pentru că şi pensia militară are o componentă real contributivă care merită protejată ca toate celelalte pensii contributive şi de care nu trebuie să ne fie deloc ruşine dimpotrivă, trebuie să o scoatem în relief. Militarii au contribuit întotdeauna la pensii, indiferent în ce fond și cine și cum  l-a gestionat. S-a creat falsa impresie că acestora nu li s-a oprit din salarii bani pentru pensie. Fals! Militarii au contribuit și contribuie la fondul de pensie, doar că nu au stabilit ei ce se întâmplă cu acel fond, statul l-a distribuit cum a vrut.  Aşa ar constata şi simplul contribuabil că statul din buget mai adaugă foarte puţin peste ce se cuvine contributiv în comparaţie cu contribuţia adăugată la alte categorii de pensii de serviciu. Mai mult, pentru anumite perioade de timp, se poate afirma că unele pensii militare au avut cuantumul mai mic decât cel cuvenit pentru contributivitate. Pentru evitarea unor asemenea situaţii dar şi pentru evidenţierea părţii contributive a pensiei militare am propus acum mai bine de un an o completare a art.122 din L223/2015, în sensul acordării unei pensii minime care să nu fie mai mică decât cuantumul cuvenit pe calculul contributiv stabilit în condiţiile legii publice în vigoare la 01.01.2016 dar actualizat cu evoluţia majorărilor punctului de pensie. Din păcate eu am rămas cu propunerea, ministerul a continuat să bată câmpii cu un cuantum minim absolut neîncadrabil juridic, un amalgam care nu se inspiră nici măcar din pensia minimă publică cu a ei valoare de înlocuire (că tot e la modă). Între timp la 01 ianuarie 2021 a ieşit din vigoare art.122 al L223/2015, închizându-se şi această portiţă legală de a beneficia de nişte prevederi mai favorabile.

 

„Contributivizarea” pensiilor militare de stat