Legea pensiilor militare ultimul pas

Se pare că se apropie sfârșitul procesului tehnologic al nașterii legii pensiilor militare și odată cu el și ultimele speranțe că se mai poate repara ceva. Nu mai amintesc chinurile nașterii, legea a ieșit cu forcepsul dar din păcate copilul nu este un copil normal are multe organe lipsă, sau bolnave și cei care au contribuit la aducerea ei pe lume au urmărit fiecare câte ceva câte un ”organ” nimeni nu a vrut un copil perfect sau nu s-a zbătut suficient pentru a-l obține, probabil din ancestrala teamă că ar putea avea un copil care să le depășească performanțele. Pe cei care au inițiat legea îî înțeleg, nu au avut nici un moment intenția de a scoate o lege pentru militari, o lege corectă și cu adevărat occidentală, ei au vrut doar sa facă ceva cu care să închidă gura militarilor, poate și cererilor NATO-dacă au existat- dar mai ales să pozeze în marii salvatori ai națiunii.

Conflictul din Ucraina și apropierea unor acțiuni militare deschise în zona Mării Negre a jucat un rol esențial, fără îndoială în apariția acestei legi pentru că nu puteai cere militarilor să lupte pentru interesele partenerului strategic câtă vreme legile făceau din ei asistați social, nu cătane. Și uite așa, scremută, cu amendamente la lege și amendamente la amendamente a apărut până la urmă o lege care își spune a pensiilor militare dar se ocupă de fapt și de segmente care nu sunt militare ceea ce face ca denumirea să fie oarecum forțată. Interesant este că în fapt cei care s-au zbătut cel mai mult pentru ea și obținerea unor condiții mai umane au fost tocmai funcționarii publici cu statut special ( prin sindicaliștii Coarnă și Surugiu) pentru că segmentul activ al armatei a avut contribuția sau inițiativa aproape de zero, iar cel din rezervă a fost atât de divizat și lipsit de unitate încât mai mult s-a carotat singur  decât să contribuie la ceva bun. Cei care au ieșit la pensie după 2011 strigă fericiți că au reușit să obțină o bază de calcul avantajoasă și se fac că nu văd că aceasta nu ajută cu nimic pe cei ieșiți la pensie până în 2011 deși ar trebui să beneficieze de același condiții ca și ei. Numai că așa a fost armata cam de când o știu eu.. dezbinată și stăpânită,  cu mulți șefi și puțini meseriași.
Acuma presa ne anunță că președintele va promulga legea ”creșterii pensiilor” și include aici pensiile magistraților, ale diplomaților, ale ”aleșilor” politici și,  ironic, și ale militarilor, deși vorbim de legi separate și culmea, din toate, numai cele ale militarilor nu vor crește pentru că legea lor conține frâne la creștere.

Încă din start, legea dă dovadă de lipsă de respect față de propriile principii enunțate drept ”literă de lege”.
Astfel, dacă citim cu atenție Expunerea de motive care ar trebui sa conțină condensat esența legii și intențiile inițiatorului legii aflăm că:
1. Legea nu își propune să mărească pensiile militarilor. De aici se ridică câteva întrebări :
a)de ce vorbește presa de mărirea pensiilor militarilor la un loc cu cele ale magistraților si parlamentarilor?
b) Este posibil ca prin recalculare să nu crească nici măcar un segment de pensii sau o pensie? Ar fi absurd să spunem că nu și atunci rezultă ca ori inițiatorul, respectiv guvernul nu a făcut un calcul real al impactului financiar, ori a mințit cu bună știință pentru a nu fi nevoit să caute resurse bugetare, ori chiar nu are de gând să crească nici o pensie aplicând din nou sistemul Oprea sau Lupu, manevrând cu dibăcie printre articole de lege și făcând în așa fel încât prin ordinul de aplicare să nu crească nici o pensie aflată în plată.
c) Secțiunea a patra, ”impactul financiar” este o cacealma? Pe cine minte inițiatorul, pe pensionari sau opinia publică?
2. Legea este discriminatorie din start, bătându-și joc de art. 2 .b) încă din motivare. Art 2 b) al legii instituie principiul egalității ”prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;” , dar în motivare aflăm că de fapt mecanismul prin care se revine la pensiile militare de stat presupune –printre altele- ”recalcularea pensiilor aflate în plată, stabilite în baza legii 263/2011 pentru cadrele militare trecute în rezervă în perioada 01.01.2011 până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Cine poate să explice de ce numai această categorie de pensionari și cum respectă această intenție, principiul egalității din art 2 al legii? Poate domnul Oprea,  sau domnul Dușa?
3. Tot la motivarea legii aflăm ceva ce noi știam, acum vedem că și politicienii știau, numai judecătorii ”nu au știut”,  dând câștig de cauză MApN în procesele intentate de pensionarii furați de OG1/2011și anume faptul că nu au fost respectate prevederile art 180(7)din legea 19/2000 privind păstrarea cuantumului celui mai avantajos în urma recalculării sau revizuirii pensiei articol care se aplica celor aflați sub incidența legii 119. Asta da bătaie de joc. Mai lipsește să ni se spună că am fost proști că nu le-am dat în cap pentru nerespectarea legii.
Dar nu numai motivarea legii este sfidătoare. Legea întreagă abundă în discriminări și abuzuri la adresa celor pensionați înainte de 2011 și nu numai. Cei care primesc pensii de urmaș sau invaliditate nu sunt nici ei uitați, sunt batjocoriți și discriminați pentru că nu mai are nimeni nevoie de ei. Nu mai trec acum prin toate abuzurile legii, am mai făcut-o odată au mai făcut-o și alții, cine e interesat, să urmărească linkurile de mai jos, dar mai ales să le citească cei care mai pot face ceva.

Pe pagina R-2650 este trecut un apel către președintele Iohannis prin care se cere să trimită legea înapoi la Parlament având trecute și motivele, suficiente pentru a lămuri orice om de bună credință că se face o greșeală promulgă legea în varianta trimisă. Să fiu sincer mă îndoiesc că domnul Iohannis va ține cont de apel, deși sunt convins că va fi informat. Nu are nici un interes să dea militarilor, pensionarilor o lege corectă pe el îl interesează să dea Germaniei și germanilor tot ce își doresc, eventual să îi scutească de plata datoriilor către România. După numirea lui MRU, cel care a cerut cedarea moștenirii Gojdu Ungariei, la SIE îmi este clar cât de mult ține domnul președinte la valorile naționale printre care se numără și armata.
Același respect reiese și din faptul că legea creșterii pensiilor Parlamentarilor este prevăzută să intre în vigoare imediat după publicarea în MO în timp ce legea pensiilor militare, deși nu are nici un impact financiar-cel puțin așa rezultă din motivare- este lăsată pentru primăvara lui 2016. De ce oare? Dacă nu presupune eforturi financiare de ce nu intră în vigoare odată cu apariția în Monitorul Oficial? Ce spuneți domnule președinte Iohannis?
M-a surprins oarecum abandonarea luptei de către cei care au spus că au luptat pentru o lege corectă. Cum a fost votată în Parlament cum au depus armele, unii mulțumiți, alții obosiți. Cei ieșiți la pensie după 2011 au măcar de ce să nu se mai zbată dar ceilalți, cei care au fost și vor fi umiliți în continuare de ce tac? Ar fi trebuit ca toate asociațiile pensionarilor să își trimită reprezentanți la Cotroceni cu jalba în proțap, cerând retrimiterea legii în parlament și îndreptarea nedreptăților punct cu punct, articol cu articol. Nu am auzit să fi făcut cineva așa ceva . Este adevărat cei ce vor ieși la pensie sub incidența legii, deocamdată au de ce să fie bucuroși, dar să așteptăm să vedem și metodologiile de aplicare. Dar cei care au ieșit la pensie până în 2011 sunt din nou discriminați. Urmează probabil promulgarea, pentru că domnul Iohannis respinge  legi numai  de dragul jocului politic, nu de dragul dreptății. Aveți ocazia domnule Iohannis să împușcați doi iepuri: să dați și peste nas actualului guvern pentru o lege discriminatorie și să comiteți un act reparatoriu câștigând măcar sprijinul pensionarilor militari, dacă nu și respectul. Veți profita sau vă veți face că nu ați văzut nimic?
Dacă veți promulga legea, veți da iarăși de lucru judecătorilor pentru că va urma din nou ceea ce s-a întâmplat în 2011 și chiar legea în motivarea ei, condamnă. Studiați și linkurile, sunt instructive.
Dacă o veți promulga, pentru pensionarii batjocoriți mai rămân două șanse: justiția sau un grup de parlamentari care să propună o lege de modificare a acestei legi, pentru că L263 a fost modificată în 3 ani de zeci de ori încât nu mai știe nimeni cum arată.
Apropo de modul în care prezintă media promulgarea legii, la grămadă cu cele care privesc diplomații și parlamentarii, nimic nu este întâmplător, se face la ordin, cu interes ascuns: opinia publică va confunda sau va primi la grămadă știrea, în felul acesta parlamentarii, magistrații și diplomații vor fi tratați sau văzuți ca și militarii iar aceștia băgați în aceeași oală cu cei care s-au folosit de imaginea și privațiunile lor ca să se considere și ei … bătuți de soartă. Din nou militarii pierd. În felul acesta lumea va reține că militarii vor iarăși să li se mărească pensiile, că vor pensii speciale și ei vor fi cei mai înjurați pentru că nimeni nu va binevoi să citească ce presupune implementarea acestei legi în concepția legiuitorului.
Vai de ea armată cu cai de lemn, soldați de plumb și ofițeri de paie.
PS: Domnule președinte Iohannis, vă mai dau un motiv de returnare a legii. Dacă veți citi motivarea legii veți constata că în la Secțiunea a 7-a punctul 3, se menționează că: ”Au fost respectate prevederile legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică.” Dacă nu aveți timp din cauza vizitelor, sau consilieri suficienți pentru că vă tot pleacă, rugați pe unul din cei ce au dat like-uri acum un an să caute pe site-urile oficiale ale ministerelor apărării și internelor și să vă spună unde a fost prezentată spre dezbatere publică legea aceasta, sau eventual  în ce departament sau structură a MApN a fost înaintată spre studiu. Dacă vor găsi vă mai produc și eu un milion de Like ca să faceți două. Vă informez că discutarea legii cu șefii de sindicate și asociații subordonați miniștrilor nu se pune. Eu vorbeam despre punerea legii la dispoziție pe pagina oficială a ministerelor.
Dați un buzz dacă găsiți ceva vă rog!
PS2: La mulți ani aviatorilor României. Nu pot spune că e Ziua Aviației PENTRU CĂ AVIAȚIA MILITARĂ ROMÂNA A FOST ÎNMORMÂNTATĂ. Vom mai vedea avioane de vânătoare românești ( ca apartenență) zburând și să sperăm că nu și căzând abia prin Septembrie 2016, până atunci nu știu despre ce aviație vorbim, cea care asigură transportul cadavrelor trupurilor celor decedați?
UPDATE 23.07.2015:
Astăzi președintele Iohannis a promulgat legea  pensiilor militare fără să se uite măcar pe ea. Era ocupat cu  alegerile din PSD probabil și la formarea noului guvern. Nu îl interesează decât doborârea lui Ponta, nimic altceva. Culmea, posturile de televiziune au început să vorbească dacă este corect să li se mărească pensiile militarilor. Ce glumă sinistră. Shitzen!
http://www.cdep.ro/proiecte/2015/500/20/9/em671.pdf
http://www.huhurez.com/2015/07/presedintele-trebuie-sa-trimita-legea.html
http://www.huhurez.com/2015/07/promulgare-versus-trimitere-spre.html
http://www.in-cuiul-catarii.info/2015/07/03/d-o-d-noua-anm-a-armatei-romane-partea-a-doua-teapa-tepelor-9343
http://scmdfiliala1iasi.blogspot.ro/2015/07/legea-pensiilor-militare-de-stat-puncte.html
http://r-26500.blogspot.ro/2015/07/va-sesiza-presedintele-klaus-iohannis.html

Legea pensiilor militare ultimul pas

Ponta-primul pas

”Uite-al dracu că nu moare, tot mai mișcă din picioare!”
Spirala
Tot mai mulți istorici, sociologi, filosofi, analiști, savanți, etc aderă la ideea că evoluția umană, a Terrei, a universului, are o dezvoltare ciclică, se dezvoltă cumva în spirală și anumite evenimente fenomene se repetă undeva în aceleași linii verticale ridicate imaginar pe spirală. Războaiele, revoluțiile sociale, industriale, filosofice, crizele financiare, cutremurele, schimbarea polilor magnetici, distrugerea civilizațiilor, apocalipsele, toate se întâmplă undeva pe aceeași latură a spiralei destinată fiecărui tip de evenimente în parte, după un număr definit de evoluții sau revoluții în graficul spiralei. Poate există spirale mai mari sau mai mici, mai comprimate sau mai largi pentru fiecare tip de evenimente, dar este clar că istoria se repetă ciclic.
Înaintașii
Numai așa se explică ciclul de greșeli fatale ale lui VV Ponta. Acum 26 de ani Ceaușescu intrase în colimatorul marilor puteri și se punea la cale înlăturarea lui. Încercări mai avuseseră loc, dar nu întruniseră sufragiul intern și extern necesar schimbării. FSN nu a apărut în Decembrie 89, este știut că o parte din membrii de partid, din servicii, din armată, din linia a doua, lucrau intens la planul înlocuirii lui Ceaușescu încă înainte de ”spontana revoluție populară din Decembrie 89”. Dar nu este frumos să se spună asta cu glas tare pentru că atunci ar trebui să admitem că ceea ce s-a întâmplat în 89 a fost o lovitură de stat, nu o revoluție și nu dă frumos nici la cei care de atunci încoace ne conduc, nici la imaginea României care nu ar mai fi atât de mângâiată pe cap pentru suferințele ei, nici la cei care s-au culcat cu sticla în brațe și s-au trezit cu capul spart devenind eroi ai revoluției. Revenind la Ceaușescu, exact atunci când prezența lui în țară era mai necesară, deși aparent izgonirea unui pastor maghiar nu părea periculoasă, acesta a plecat din țară. După ani de zile s-a aflat că el pusese problema amânării vizitei, fiind informat că se pune ceva la cale dar cineva din apropierea lui l-a asigurat că nu e nici o problemă și l-a sfătuit să plece. Un Victoraș de atunci, un general cu multe stele, l-a asigurat că nu e nici un pericol. Apoi a început zavera, scandal intern cu interes și fitil extern și arestarea. Nici atunci Ceaușescu nu a crezut că a pierdut totul, era convins că generalul îl va scăpa. ”Să ai grijă de copii Victoraș” îi spunea Elena. Și generalul a avut… a avut dar mai întâi grijă de ei.
Repetitio în integrum
După 26 de ani, un alt secretar de partid, Victor Ponta este înghesuit de forțe interne și externe(de partid). Datorită faptului că nu mai știa în cine să aibă încredere, pentru că își mazilise toți vechii colaboratori, s-a sfătuit și el cu un general, singurul om care credea el că îi e fidel și pleacă și el din țară exact când trebuia să rămână, sfătuit și el și asigurat tot de un general, că totul va fi ok. Poate problema de la picior era urgentă, dar putea fi rezolvată și în țară, că doar așa ne învață pe noi reclamele la Polysano și altele care spun să ne operăm în țară. Pentru Ponta însă reclamele sunt ca promisiunile electorale, bune doar pentru urechile proștilor. Odată plecat a crezut că a scăpat de probleme și cele de sănătate și cele de dosar. Numai că problemele, și unele și altele, abia începeau. Generalul de acum, ca și celălalt acum 26 de ani, și-a pus ”piciorul în ghips” și coada pe spinare și a schimbat macazul în interes ”național”.  Buni generalii ăștia, de pus la rană și alta nu.
De data asta chiar și oamenii fideli încep să cârâie atât împotriva șefului de partid cât și împotriva generalului așa că secretarul de partid se întoarce mai repede decât ar fi dorit. În partid lucrurile se precipitaseră și șeful de partid a realizat că dacă mai rămâne afară nu mai are unde să se întoarcă. Toată lumea se aștepta să dea de pământ cu generalul, mai ales că acesta , la cererea lui Băsescu mărise salariile demnitarilor. Urmează circul de rigoare cu pisici aruncate de colo colo, dar generalul e păstrat în scaun pentru că dacă renunța la el asta însemna să piardă majoritatea parlamentară înainte de vreme. Atunci se revoltă oamenii din interior și i se cere demisia din partid. Un alt binevoitor, apropiat al secretarului de partid îl sfătuiește să renunțe la funcțiile de partid ca să scape cu cele de stat. Ceva de genul ”dă-te Radule legat ca să scapi nevătămat”, dar și de data asta socoteala a fost proastă, sfatul dar cu vicleșug. Cum poți spune că îți dai demisia din funcțiile de partid, ca să nu întinezi imaginea partidului din cauza dosarelor la DNA, dar rămâi în funcție la guvern, ca și cum la guvern este ok dacă ai dosar la DNA, nu faci pe nimeni de râs, dar la partid da.
Primul pas în cârje
Prin această explicație Ponta s-a făcut de râs definitiv arătând că pentru premier este ok dacă este urmărit de justiție nu e nici un bai, dar vezi Doamne, la partid nu se poate, e rușine, deci ține ma i mult la imaginea partidului decât la  a guvernului României. Din nou multiplele personalități și funcții ale domnului Ponta, ca și în cazul Roșia Montana, ne arată că onoarea este negociabilă în funcție de funcție. Ponta și-a semnat condamnarea, ca și Ceaușescu și oricâți lei va mai da pe ici pe colo, soarta îi este pecetluită. Ce își face omul cu mâna lui, nici Klaus nu a visat. Chiar dacă nu va sfârși ca Ceaușescu, chiar dacă poate nu va fi nici judecat și nici condamnat, cariera lui s-a terminat, nu pentru că și-a dat demisia ci pentru modul în care a făcut-o, pentru lașitatea sa la plecarea din țară dar și la întoarcere când nu a avut sânge să dea cu generalul de pământ. Unii spun că totul ar fi un joc între ei, că nașul va prelua șefia PSD și va uni PSD cu UNPR făcând un partid mamut fără frică de nimic, dar eu nu cred așa ceva. Oprea nu vrea bătăi de cap, el promite marea cu sarea, a mai promis odată că va fuziona cu PSD-ul, pe la începuturile USL și până la urmă a bătut în retragere în interes național. Oprea știe că forța și puterea lui constau tocmai în faptul că nu este destul de puternic pentru a deveni un pericol pentru marile partide, dar este suficient de puternic pentru a schimba majoritatea parlamentară și a fi invitat la guvernare de oricine câștigă alegerile. Deci cine speră sau vede aici un joc Ponta-Oprea, să se oprească la Oprea.
Ponta a cam ieșit din joc, este incredibil cât de ușor. Este posibil ca până la urmă să i se fi pus în față perspective și schelete mai grave decât glumele cu numirea lui Șova și banii încasați de la Turceni, dacă ne uităm pe lista lui Valer Marian ne dăm seama că astea erau cele mai mici păcate. Deci nu este exclus ca până la urmă Koco să fi câștigat și Ponta să fi cedat, iar acesta să fie primul pas, care să facă ieșirea mai teatrală și drama mai lacrimogenă, să arate lumii că este un lider de partid cu onoare. Care onoare? Asta este drama președinților, să se înconjoare de trădători și să piară de mâna lor. Când îți place să ți se susure la urechi numai imnuri și ode și îi mazilești pe toți cei care îți spun adevărul, sfârșitul nu poate fi altul .
Anunț pe stâlpul din parcare
Modul în care s-a anunțat și produs așa zisa demisie care practic este o încercare de cosmetizare a imaginii și de schimbare a subiectului zilei, ne arată că demisia este o simplă mutare de distragere a atenției. În orice partid din orice țară o asemenea decizie se discută în conducerea partidului, se stabilește o cale de urmat, o strategie, o stabilizare, un curs de acțiune, pentru că demisia președintelui nu este o schimbare de vănzător la băcănia de la parterul blocului. Dar domnul Ponta a tratat subiectul și partidul ca pe o problemă de cartier, anunțându-și colegii de partid printr-o scrisoare de adio și un anunț lipit pe stâlpul din fața blocului ”angajăm vânzător” pretinzând că are onoare. Asta e onoare, un anunț dat pe facebook? Să fim serioși, ăsta este dispreț la adresa partidului pe care tot el îl va conduce in fapt, dar și la adresa cetățenilor pentru că demonstrează -așa cum am mai spus- că  el consideră guvernul undeva sub linia partidului atâta timp cât demisionează din partid pentru a nu-i șifona imaginea cu dosarele sale dar rămâne în fruntea guvernului de a cărui imagine nu îi pasă. Ca de obicei însă, Ponta se retrage dar nu își dă demisia, un fel de adio dar rămân cu tine, jonglând cu termenii, cu partidul, cu guvernul, cu țara, după cum vrea el. Nu vi se pare că e ceva cu curul în sus aici? Așa ceva numai în România e posibil.
Reacții firești într-o țară de doi bani
Acuma pesediștii fideli vor vorbi despre onoarea președintelui de partid, opoziția despre lipsa de onoare a premierului, prostimea despre piciorul lui Ponta, opoziția din partid despre trădarea lui Oprea, media despre Zăvoranca și Leo sau despre deturnarea avionului prezidențial la Sibiu, iar lucrurile vor merge mai departe în dulcele stil românesc. Până la urmă istoria României va deveni o lungă înșiruire de abuzuri, lovituri de ”imagine” numite revoluții, reforme, suspendări, coabitări, care nu sunt altceva decât ciolaniade.
Ponta-primul pas

Întoarcerea lui Ponta Vodă Turcitul

Presat, dar fără presă
Victor Ponta s-a întors la Cotroceni. S-a întors aşa cum a plecat, aproape pe furiş, fără fotografii şi presă, acea presă care află când i se pun cătuşele unui găinar dar nu ştie când vine sau pleacă din ţară premierul. Nu că aş fi vrut să îl văd în cârje dar prea este vândută media asta de doi bani care numai interesul public nu îl serveşte. Când îi aud pe diverse posturi tv pe “marii” realizatori de emisuni spunând cum se luptă ei pentru a informa corect societatea, parcă îl aud pe Oprea vorbind de interesul naţional. Nici o diferenţă între ei şi renumitul patriot vopsit. Nici o diferenţă între papagalii de la tv şi cei care îşi expun penele  la Wimbledon la 40 grade Celsius, numai ca să fie remarcaţi şi să mai şocheze cu ceva. Când nu te mai poţi lăuda cu ciocanele te lauzi cu galoanele.
Nu e bine nici aşa nici aşa
După ce a fost certat că nu vine acasă, că a lăsat ţara de izbeşişte iar el stă cu cracii în sus prin Istanbul, că a fugit de DNA şi de demisie, iată că acuma Ponta este scopit pentru că a venit, că s-a făcut bine prea repede, că nu au apucat să îi destabilizeze partidul şi că nu a apucat Oprea să mărească şi pensiile parlamentarilor după ce a mărit salariile preşedinţilor şi premierilor. Probabil gândea domnul ospătar că îşi majorează propriul ciubuc, cine ştie. Deci căţeii au sărit să latre dar fără să muşte, la Ponta pemtru că a venit prea repede, ei sperau ca până vine să poată cineva să dărâme tot. Nu ştiu dacă erau şanse, dar acuma s-au cam diminuat.
Şansa lui Orban
Domnul Ludovic Orban spunea că singura şansă a lui Ponta este să îşi dea demisia. Singura şansă să ce? Eu credeam că spune că singura şansă a PNL să preia guvernarea ar fi să îşi dea Ponta demisia. Este penibil cât de impotent poate să fie PNL-ul, fostul mare partid care acum 3 ani, când nu se lipise de pleava din PDL, se lupta cot la cot cu PSD-ul pentru locurile în parlament şi primării, iar acuma efectiv milogeşte o majoritate de la partidele cele mai infecte din istoria României aşteptând ca DNA-ul, preşedintele Iohannis, Oprea, Ponta însuşi sau poate chiar soldaţii americani să îi pună şi pe ei la guvernare. Absolut penibil şi umilitor. De fapt nici nu poţi cere boaşe unui partid care este numai jumătate bărbat pentru că unul din vicepreşedinţi nu este Papa Ioan este Papa Alina. Cu aşa conducere, de unde virilitate?
Iataganul lui Oprea
Am văzut la TV cum a fost întâmpinat la sosire domnul Ponta. Apropo, mi-am adus aminte că spunea că nu va veni nici în cărucuior, nici în cârje, dar l-am văzut sprijinindu-se în oarece scule şi  nu ştiu dacă erau cârje sau suliţe. În schimb am observant că a fost întâmpinat cu Plumb şi ..iatagane, pentru că ce avea Oprea în spatele finului, nu era un amărât de pumnal, era un ditamai iataganul chiar dacă mascat sub colţurile gurii. Acuma înţeleg de ce tot trage Oprea de colţurile gurii în jos când vorbeşte: să nu se vadă iataganul.
Îngrijorarea lui Băse
Fostul preşedinte Băsescu, după ce s-a plâns de casă, de salariul prea mic, a şi primit de la Oprea, vasalul său fidel cel care este în stare să pupe mâna şi fundul oricui, chiar şi acoperit de lignit, numai să îi cadă o stea pe umăr, s-a dat la Ponta pe motiv că vrea să facă moschei în România. Cu ce sunt mai periculoase moscheile decât bisericile cu Crucea lui Bphomet nu ştiu. Cert este însă că s-a trezit şi el acuma să facă pe patriotul şi să vorbească de ameninţările islamului când până acum vorbea de ameninţările mogulilor şi cedarea de suveranitate. Bineînţeles, vaietele lui au găsit ecou, nu cât ar fi dorit, dar încă mai avem moderator tv care i se inchină. Problema este că semnalul lui Băsescu nu a prins acolo unde ar fi sperat el, adică la partenerul strategic deşi toată lumea s-ar fi gândit că acesta o să ia foc. Cum adică, partenerul strategic îşi aduce armatele aici iar noi încurajăm religia “duşmanilor“ mondiali? Dar ce, care e problema? Irakul nu mai poate hrăni luptătorii Statului Islamic pregătiţi, instruiţi şi organizaţi de fratele strategic. În plus, deja s-a prins lumea că România trimite armament în Irak pentru membrii acestor grupări, mai ales de când oficialii irakieni au dat cărţile pe faţă aşa că dacă nu mai putem exporta armament “teroriştilor” arabi instruiţi de SUA, e mai bine să îi aducem pe ei aici să se instruiască în bazele americane şi cu ocazia asta am scăpat şi de învinuirea de trafic de armament. Ingenios nu? După închisori CIA pentru “terorişi” o să facem şi baze militare şi moschei cu ajutorul aceloraşi parteneri strategici, că e din ce în ce mai rău să fie aduşi din Irak, sunt  prea multe filtre non americane pe drum. Aşa că nene Băse, nu ai nimerit-o,  Ponta nu s-a legat la cap aşa că a vrut el, cum nici Ţifras nu s-a pus contra Germaniei aşa că a vrut el. Mai studiază, mai studiază şi ai grijă că ai putea fi prins între Merkel şi Obama şi o să îţi iasă hăhăitul pe nas. Apropo, cine crede că americanii şi-au tras baze în România de dragul românilor,  e picat de pe lună. Unde aţi văzut soldaţi americani să apere altceva decât interesele americane? Unde? Aşteptaţi încă puţin şi veţi vedea cum înfloresc investiţiile americane în zonă, cum se vor exploata brusc zăcăminte declarate epuizate, cum vor fi “ naţionalizate” firme non americane şi “retrocedate” partenerului strategic, cum vom deveni o forţă de muncă ieftină pentru firmele strategice prietene cu pază americană la poartă. Atenţie la zona Cincu este de importanţă strategică pentru partenerul strategic.
Tradiţie respectată
Întoarcerea lui Ponta o fi fost ea .. un pic forţată faţă de cât îşi planificase personal să mai huzurească prin Sarai, dar nu este întâmplătoare, este necesară intern şi extern. România va juca un rol major, aşa cum spuneam de mult, în jocurile politice zonale şi menţinerea celor doi poli interni unul la un palat şi unul la altul este nu doar acceptată ci chiar necesară, aşa cum pe vremuri sultanii, când puneau un domnitor în scaun, ţineau un contracandidat ori la Edirne ori la Istambul, başca o beizadea-două la “studii”. Nimic nu s-a schimbat de atunci. Am fost suntem şi vom fi o sursă de miere aur şi sare, fete pentru serai şi carne de tun pentru războaie. Cine îşi face iluzii şi crede în “bătăliile interne”, refacerea partidelor, în lupta împotriva corupţiei şi sprijinul extern american sau german pentru însănătoşirea vieţii politice româneşti, drimează, ca să mă “cosmopolitesc” şi eu. Nici unul din cei care au făcut şi fac jocurile prin România nu are nici un interes să ne ridicăm, lor le place să ne ştie aplecaţi, căzuţi, umili şi neajutoraţi, învrăjbiţi şi dezorientaţi, săraci şi disperaţi. Numai aşa ne pot stăpâni. Nici Băsescu, nici Ponta, nici Iohannis nu au făcut altceva decât să facă jocurile celor care i-au pus şi menţinut la putere.
Întoarcerea lui Ponta Vodă Turcitul