PSD încotro?

Ghiță: Liviule, ce facem măi că a câștigat Johannis?
Dragnea: Taci si sapă!
Fără îndoială dacă nu întregul partid, cel puțin conducerea PSD se află la cotitură. Nimeni nu ar fi bănuit măcar acum 2-3 ani că valul care a purtat PSD-ul prin USL până la cucerirea puterii politice, se va transforma într-un tsunami care lovind și lovindu-se de Traian Băsescu se va întoarce atât de repede și atât de puternic și distrugător înapoi. Așa se întâmplă când te joci cu puterea, când nu te mai saturi și când îți bați joc de cei de care te-ai folosit pentru a lua puterea, convins fiind ca nimeni nu te mai poate da jos.
Dacă dragoste nu e, nici vot nu e
Nimeni nu vrea să învețe nici din istorie, nici din greșelile altora și nici măcar din propriile greșeli și asta se plătește. Ponta nu a vrut să învețe din greșelile pe care le-a făcut PDL-ul când a pierdut puterea și era convins că PDL-ul a pierdut pe fondul ”dragostei” pe care românii o poartă partidului său. Greșit. Odată puterea luată în Mai 2012 a crezut că ura sau antipatia față de Băsescu a unei mari părți a populației sunt suficiente și își poate permite orice. Greșit din nou. Pe același calcul a mers și la referendum iar faptul că totuși la referendum nu au ieșit 50%+1 din românii votanți nu i-a dat de gândit. Trebuia să știe sau să înțeleagă de atunci că ceilalți care nu au ieșit, au stat acasă pentru că nu îl vor nici pe el sau pe Antonescu. Dar el a preferat să se laude cu cele 7,4 milioane de care apoi și-a bătut joc prin acceptarea condițiilor lui Barosso, semnarea actului de colaborare cu Băsescu și împingerea lui Antonescu la retragere. Toate aceste lucruri trebuiau decontate, și numai înfumurarea, aroganța și limbile băgate în ureche de apropiații săi a făcut ca acest decont să se manifeste așa de repede și așa de categoric în fața unui candidat care în mod normal nu ar fi avut nici o șansă. Culmea este că admite faptul că acest vot a fost mai degrabă un vot anti-Ponta decât pro-Johannis și totuși consideră că nu trebuie să își dea demisia. Ilogic și absurd.


Nimeni nu renunță la ciolan de bunăvoie
În ultima săptămână atât Dragnea cât și contestatarul său Șova, au declarat că Ponta nu are de ce să își dea demisia din guvern, pentru că el reprezintă opțiunea sau votul românilor din 2012. Dar de votul din 2014 nu ține nimeni seama? Pe de altă parte mergând pe acest raționament, de ce au cerut căderea guvernului Boc și apoi Ungureanu, pentru că doar și ei se bazau pe votul din 2008 nu? Cum de văd acești politicieni numai ce vor ei și tratează situații identice în mod diferit? La fel se pune problema și în ceea ce privește demisia din partid. În 2009 după ce Geoană a pierdut –așa cum a pierdut- alegerile, la câteva zeci de mii de voturi și alea furate, Ponta, Dragnea și gașca, au cerut demisia lui Geoană considerând că pierderea alegerilor i se datorează, deși Ponta fusese membru important în staful de campanie al lui Geoană iar Sârbu, socrul lui îl trimisese la Vântu în noaptea dinaintea confruntării fapt ce a dus la pierderea câtorva zeci de mii de voturi. De ce acum Ponta nu își dă demisia, că doar a pierdut mult mai rușinos și mai categoric decât Geoană? Ciudat totuși Ponta a promis românilor schimbare până la capăt, dar în partid, nimic nimic? Păi numai noi să schimbăm Victore? Pă hai, până la capăt!


Se sapă și dinăuntru și din afară
În PSD a intra dihonia. Ponta a plecat după alegeri ”să se refacă” emoțional. La plecare spunea că se retrage în familie, dar se pare că mai nou familia lui este Ghiță, acest Johannis al PSD, care va face cu el ce a făcut Johannis cu Antonescu. Nici de data asta Ponta nu vrea să învețe din greșelile altora. L-a luat pe Ghiță în brațe cum îl luase și Antonescu pe Johannis, din motive de imagine, unul ca să și-o lustruiască, altul ca să și-o mențină prin televiziunea celui luat în brațe. Antonescu a reușit să își sape groapa singur, cu cazmaua germană, Ponta lucrează la asta încă dar cu o cazma autohtonă. În timp ce el se consolează în brațele lui Ghiță prin Dubai, noua Vrâncioaie a domnitorilor români, în țară s-a declanșat războiul intern în PSD. Șova, Marean, Geoană, vor capul lui Dragnea, acest Moțoc de lume nouă. Dragnea nu stă nici el degeaba îl învinuiește pe Geoană că se sprijină pe gunoaie, numindu-le în persoana celor doi mai sus pomeniți. Televizuina lui Ghiță, după ce a terminat în doliu campania împotriva lui Johannis, a început campania împotriva lui Marean și a celor ce se leagă de Cluburile din Dubai. Nici mazărea parcă nu mai e bună acum de când play-boyul este tentat să își facă concediile în Germania. Să nu mire pe nimeni dacă Șova, Mazăre și Marean se vor întâlni la poarta DNA. Se vorbește de remanieri guvernamentale, ocazie pentru UNPR și UDMR să supraliciteze pentru ”stabilitatea actualei coaliții”cerând noi fotolii. Poate vor bate palma sau nu, dar asta nu înseamnă că dacă vor primi propuneri mai grase peste câteva luni de la PNL nu vom vedea o nouă majoritate parlamentară. Deocamdată se fac săpături.
Pay-day
Nici Năstase nu stă degeaba, din postura sa de scriitor de renume mondial, cu volume publicate de dincolo de zăbrele este vocea cea mai autorizată să vorbească, pentru că nu e așa, el a fost ce sunt tinerii capi din PSD azi, dar ei încă nu au fost ceea ce este el acum dar au toate șansele. Domnul Năstase spune că ar fi necesar un vot de încredere în Parlament pentru guvernul Ponta. Foarte interesantă și să fim obiectivi, necesară această propunere. De ce ar cere însă Năstase asta? Pentru că este un politician – pușcăriaș cu experiență ? Oricine poate cere asta, nu trebuie să ai studii la Rahova ca să vezi că este necesar. Eu înclin să cred că pentru Năstase a venit pay-day, pentru că el știe cine l-a ajutat să își completeze studiile și lista de cărți publicate și acum îi mulțumește. Aparent s-ar crede că această propunere se bazează pe un calcul care matematic i-ar da câștig de cauză lui Ponta. Matematic da și cu cât votul s-ar realiza mai repede cu atât mai multe șanse ar avea Ponta să primească un răspuns.. favorabil. Cu cât s-ar pune mai târziu în aplicare acest vot, cu atât imaginea și puterea lui Ponta s-ar eroda, luptele din partid s-ar ascuți, nemulțumiții se vor înmulți, ceea ce ar duce și la schimbarea sa de la conducerea partidului. UDMR-ul deja a stabilit un cap de pod la Oradea, UNPR-ul va rămâne fidel principiului său de ”menținere a stabilității” politice, adică saltului dintr-o barcă în alta, după cum cer interesele partidului. Mai devreme sau mai târziu, asta se va realiza, Ponta trebuie să fie conștient, să lase ambițiile, iar dacă vrea să rămână cât mai mult la conducerea guvernului și a partidului, ar trebui să inițieze imediat acest vot în Parlament, cât încă mai are sprijin. Sub acest aspect, propunerea lui Năstase ar părea salvatoare de moment, lungind boala și la guvern și la partid pentru că un vot pozitiv în Parlament ar atrage după sine o putere mai mare în partid acolo unde se ascut săbiile. De ce a făcut Năstase propunerea? Ca să îl salveze pe Ponta? Tocmai el? Eu cred că de fapt mizează pe teama și încăpățânarea lui Ponta, pe ”sfatul” apropiaților și pe refuzul acestuia de a pune în practică această propunere, ceea ce ar continua bătălia în cadrul partidului și ar scurta perioada de supremație a lui Ponta.


Nu mai plânge Jano..
Unii vorbesc deja despre scindarea PSD, spargerea unității de monolit și moartea marelui partid. Eu mă îndoiesc. Câtă vreme va trăi Iliescu, va exista Năstase și va mai activa Geoană, deci trei oameni care să își convingă colegii că forța partidului stă în număr, nu în valoarea membrilor, că stânga în România merge din inerție și că numărul simpatizanților va scădea direct proporțional cu ”ieșirea din sistem ” pe cale naturală a acestora, că nu există un bazin demografic cu ”puieți” și că singura lor posibilitate de a supraviețui este de a rămâne împreună, indiferent cine îi conduce. De aceea cred eu că partidul va supraviețui chiar dacă se vor sparge câteva capete. Pentru clasa politică românească nu contează cine va fi la conducerea PSD, contează doar că acesta există, ca o sperietoare sau variantă la conducerea de dreapta care nici ea nu e prea de dreapta, dar măcar așa se laudă. Mai devreme sau mai târziu, dar nu prea târziu, PSD va pierde majoritatea în Parlament și conducerea guvernului fie prin moțiune de cenzură, fie prin vot de neîncredere, fie prin metoda Arafat, adică mișcări de stradă dar să nu se uite că ienicerii din ”sindicate” nu prea luptă iarna, iar generalul Iarnă se pare că va fi nemilos anul acesta. Cel mai convenabil pentru Ponta și PSD ar fi să ceara alegeri anticipate, să lase poporul să decidă, sau să se dea la o parte, să lase noua coaliție să își rupă gâtul până în 2016 și atunci să revină pe fondul nemulțumirilor față de noul guvern pentru că vor fi mari nemulțumiri dacă ne gândim la ce urmează, la datoriile față de FMI, conflictele dintre ruși și americani, gazele rusești, bătăliile care vor fi pe ciolan între vechii noi aliați.


Titularii pleacă, chiriașii rămân
Partea proastă pentru viața politică românească este că nici dreapta nici stânga nu sunt adevărate, nu sunt puternice, nu au lideri de valoare și nici măcar un nucleu pur, deși la PSD mai există un Iliescu iar la PNL un Quintus, dar cine mai ascultă de ei? Partea și mai proastă este că nici unul din aceste partide nu are posibilitatea, forța de a conduce singur și ambele trebuie să facă compromisuri cu partide de teapa UDMR, UNPR care practic nu urmăresc decât ciolan, pe ele nu le interesează politica și doctrinele, pe ele le interesează cașcavalul, ele niciodată nu vor fi trase la răspundere, pentru că nu ele formează guvernele, ele doar intră în guverne nu ele formează majoritățile în parlament, ele doar le manipulează, deci nu pot fi învinuite când ceva merge prost, de vină vor fi titularii de contract, nu chiriașii. Dar nu știu cum se face că titularii de contract se schimbă, iar chiriașii rămân. Ca la noi, la nimeni.
PSD încotro?

Întrebări pentru Johannis şi nu numai

A trecut o săptămână de când românii şi-au ales viitorul preşedinte şi iată că vineri, 21.11.2014 acesta a fost şi confirmat de către CCR într-o ceremonie la care a participat şi poporul prin reprezentanţii săi, respectiv vechiul preşedinte, membrii CCR şi prietenii domnului Johannis.

Gașca lui
Nu a putut trece neobservat gestul domnului Johannis care în deschiderea cuvântului său cu ocazia investirii, sau recunoaşterii rezultatului votului, s-a adresat şi colegului său de la conducerea noului partid liberal, domnul Blaga. Acest gest nu este întâmplător, este un mesaj că PNL-ul şi viitorul preşedinte al său vor juca un rol important în conştiinţa, inima și faptele viitorului preşedinte al tuturor românilor dar reprezintă şi un gest de recunoaștere a puterii şi locului lui Blaga în cadrul noului PNL. Nici o săptămână nu a trecut de când domnul Johannis se lăuda la tv că va fi preşedintele tuturor românilor și nu va face -ca alţii- niciodată diferenţa între românii „buni” şi românii „răi” că va conlucra cu guvernul Ponta și iată că se dezice în vorbă şi faptă, declarând la două zile după ce a câştigat alegerile că vrea să preia puterea cu partidul său şi să schimbe balanţa politică, apoi la investire invitând numai persoane din gaşca sa, uitând că oficial ar fi putut invita toţi preşedinţii partidelor parlamentare, şefii celor două camere, foștii președinți şi premierul României. Cam scurtă memoria domnului Johannis, scurtă şi de loc imparţială. A uitat domnul Johannis că ceremonia nu era de încoronare a lui Johannis ca preşedinte al Partidului Liberal ci ca preşedinte al României. De facto, dacă tot îşi spune preşedinte ales, trebuie să se comporte ca un preşedinte ales, nu ca un membru încă cu caş la gură al unui partid.


România- tot partener strategic de mâna a treia
Statele Unite ale SUA au trimis mesaje de îmbărbătare domnului Johannis. După primul mesaj trimis sau transmis din partea nu ştiu cui de la un departament pentru armament şi muniţii al nu ştiu cărui departament am SUA, ai fi crezut că americanii sunt supăraţi pe Johannis sau pe România şi ne-a scăzut din ratingul de ţară. Păi de la secretar 2-3 la ambasadă, eram trecuţi la un oarecare şef de departament armament. Bine că nu a fost Pușcașu Marin, șeful depozitului de muniție. Dar în ziua investirii s-a ”reparat” greşeala diplomatică şi am fost din nou onoraţi cu cuvintele cuiva de la ambasadă, că ambasador tot nu merităm. Ce înseamnă să fii partener strategic al marelui licurici şi să îți dai sângele, armata şi pământul pentru interesele acestuia. La comportament de slugă primim tratament de slugă. Unii ar fi tentaţi să spună că gata, de acum a trecut, de acum graţie apropierii şi dublei cetăţenii a noului preşedinte, vom fi şi noi trataţi ca parteneri mai egali, cel puţin ca Germania. Da, este posibil, acum telefoanele lui Merkel şi Johannis pot fi ascultate simultan numai de ”ascultătorii” NSA de limbă germană. Mare avantaj. Așa că cei care s-au speriat că se schimbă ceva, pot sta liniștiți sub acest aspect, tot plantation boys am rămas.
Dublă cetățenie înseamnă și joc dublu?
Este curios cum va rezolva CCR, SRI, Parlamentul, un aspect foarte spinos şi anume acela al dublei cetăţenii al lui Johannis. Din câte se mai aude pe net, -și netul nu trebuie neglijat, Ponta l-a neglijat și a pierdut-, până acum, Johannis avea cetăţenie română prin naştere, deci fără nici un angajament semnat cu statul român dar şi cetăţean al Germaniei în care probabil a trebuit să facă dovada atașamentului și dragostei. Nici cetățean al Republicii Moldova dacă ar fi fost, situaţia nu ar fi fost diferită, pentru că acum domnul Johannis va trebui să depună un jurământ prin care România va fi Uber Alles, nu Germania deci automat va avea de ales care din jurăminte va fi încălcat şi care respectat. Şi popă şi hoţ nu se poate cel puţin teoretic, deși, practic, România e plină de astfel de cazuri, dar nu la aşa nivel. Deci cum va fi lămurit acest aspect? Unii vor spune că Johannis nu poate fi cetăţean german pentru că Germania nu acceptă dublă cetăţenie pentru cetăţenii săi. Apropo de asta, noi de ce acceptăm, suntem mai europeni decât nemţii? Dar adevărul este că cetățenii născuți în Germania nu pot să își ia altă cetățenie decât dacă renunță la cea germană, dar nemții născuți în alte țări, care au cetățenia țării de naștere își pot păstra și cetățenia germană aproape toți sașii au și cetățenie germană, deci și domnul Johannis. În plus, domnul Crin Antonescu a declarat mai de mult la o emisiune televizată, la Pro TV, „După 20 de ani” faptul că Johannis are dublă cetățenie. “Câtă vreme şi Traian Băsescu vorbeşte despre faptul că, în condiţiile în care nu intrăm în Schengen din cauză că nu vrea Germania, prezenţa unui om, nu doar etnic german, ci şi cu cetăţenie germană, cum este Klaus Iohannis ar fi o şansă la Consiliul JAI pentru intrarea în Schengen”. Aşa că până să depună jurământul domnul Johannis trebuie să declare românilor dacă are dublă cetăţenie, iar Curtea Contituţională să decidă dacă un om cu dublă cetăţenie are dreptul să devină preşedintele țării şi al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării, pentru că art 16, (3) din Constituţie spune că : “Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.” Ei bine, ca cetăţean român Johannis poate fi ales preşedinte, dar ca cetăţean german nu. Acest lucru trebuia lămurit de mult şi mă mir că nimeni nu a încercat măcar să lămurească dacă Johannis este cetăţean german sau nu. Ciudat este că și candidații UDMR au aceeaşi problema şi totuşi oficial nimeni nu a ridicat acest aspect. Oare de ce?
Deci pe această speţă domnul Johannis trebuie să spună:
– Dacă are cetăţenie germană și cum a obținut-o, dacă are un angajament luat sau obligații față de statul German;
– Dacă a fost sau este informator sau agent al vreunui serviciu secret al vreunei țări;
– Dacă are cetățenie germană și eventual obligații față de statul și cetățenii germani, ce face cu ele acuma ca președinte al României?
– Dacă va avea de ales între cetățenia română sau cea germană sau între datoria față de Germania și cea față de România, ce va alege?

Dar aste decorații, cum cine ți le-au dat?
Dacă tot suntem la capitolul întrebări ar mai trebui să răspundă domnul Johannis, măcar până să depună jurământul la o întrebare pentru a fi totul cusher şi anume pentru ce merite a primit înaltele distincții din partea statului German, al ministrului de interne german.
Continuând cu întrebările, ar putea spune domnul Johannis la ce anume s-a gândit când a spus „ ne-am luat țara înapoi”? La care parte din țară s-a gândit și în numele cui a vorbit, numele familiei, al partidului, al grupului etnic german, al Germaniei sau al colegilor din PDL?
Tot imediat după alegeri domnul Johannis a declarat că relaţiile cu Germania vor fi intensificate. Ar putea să ne spună domnul Johannis de ce? Pentru că domnia sa este german? Păi ce facem dezvoltăm relaţii politice, economice şi diplomatice pe baza afinităţilor sentimentale ale preşedintelui sau pe baza interesului naţional? Al cui preşedinte va fi domnul Johannis până la urmă, al României, sau al colegilor de partid, susţinătorilor pe care i-a invitat, şi cărora le-a mulţumit când a fost investit ca PREŞEDINTE AL TUTUROR ROMÂNILOR, al colegilor şi prietenilor din FGDR sau al celor din Germania? Şi la această întrebare trebuie să răspundă domnul Johannis, până va depune jurământul.


Like la foc automat
Ar mai fi o întrebare pentru domnul Kohannis dar retorică, pentru că nu ar fi în stare să răspundă și ar avea și o scuză, chiar nu prea poate da un răspuns: cum se face că a reușit ca în perioada campaniei să strângă 1000000 de likuri pe FB iar în ultima zi 1860000 ceea ce înseamnă 2,14 pe secundă? Mă mir că nu a pleznit serverul care îi adăpostea pagina… mare noroc pe el, putea face un atac cerebral ceva cu atâta tensiune pe fir.

Aceeași Mărie cu altă pălărie?
Mai sunt niște întrebări care nu i s-au pus domnului Johannis și la care ar trebui să răspundă:
– cum vede problema Roșia Montana?
– va angaja țara în război în Ucraina?
– va continua politica de slugărnicie față de SUA și UE?
– va continua să provoace conflicte cu țările vecine numai pentru a câștiga simpatia partenerilor din NATO?
– va continua politica de distrugere a sistemului național de apărare, ca predecesorul său? Un prim semnal l-a primit chiar în ziua confirmării sale, prin accidentul elicopterului soldat cu decesul a 8 militari români. Va pune capăt promovării nonvalorilor de familie și de partid, în rândul armatei, va stopa distrugerea patrimoniului armatei sau va încerca  construirea unei armate capabile să își apere teritoriul?
-va transforma țara într-o bază militară americană, România în câmp de bătălie și românii în carne de tun pentru interesele americane așa cum intenționa predecesorul său?
– va face demersurile necesare pentru recuperarea datoriei Germaniei fașă de România, datorie negată și neglijatăde Băsescu ?
– face parte din vreo organizație secretă sau masonerie? Dacă da, din care ?
– are legătură sau este conectat la grupuri de interese de tip mafiot, a primit  sau împrumutat bani de la cineva pentru campania electorală contra unor promisiuni de ”promovare” a intereselor  după alegeri?
Pe lângă astea, românii  mai așteaptă răspunsuri și la întrebările privind incompatibilitatea, cele privind casele și ”moștenirea” Grupului Etnic German. Nu cumva pentru reaprinderea flăcării acestui grup a fost decorat? Normal ar fi fost ca judecătorii să fi răspuns la întrebările privind dosarele candidatului Johannis, până să devină președinte și să beneficieze de imunitatea dată de funcția sa la Cotroceni, dar judecătorii au considerat că este mai bine să existe un dubiu și vizavi de acest președinte, în felul ăsta este mai ușor de … manevrat. Un președinte curat nu servește nimănui, dar unul cu bube în cap poate fi oricând ”sfătuit!” să o ia pe o anumită direcție.
Acestea sunt o parte din întrebările la care domnul Klauss Johannis ar fi trebuit să răspundă până să își depună candidatura, ca să știe și românii care stăteau la coadă în diaspora și cei din țară pentru cine votează sau cui dau like dar nu ar fi prea târziu dacă ar răspunde și acuma. Văzând însă cum se mișcă apele, sunt convins că nu vom avea răspunsul la nici o întrebare, poate doar unul privind distrugerea armatei și implicarea României în război, pentru că războiul nu așteaptă, este pe țeavă. Domnul Johannis ar putea cel mult să spună ca și la întrebările puse de Ponta:   SUNT CONVINS CĂ NE VEȚI SPUNE DUMNEAVOASTRĂ!
Cui folosește înscăunarea unul președinte care are de răspuns la atâtea întrebări din care unele sunt de-a dreptul periculoase?
Și o ultimă întrebare: sunteți șantajabil domnule Johannis?
Întrebări pentru Johannis şi nu numai

Acum îl înţeleg pe Dumnezeu

Cutia cu chibrite
Întotdeauna mi-am pus o întrebare vizavi de atitudinea lui Dumnezeu faţă de noi. Sunt câteva dogme biblice care se bat cap în cap. Ni se spune că Dumnezeu e atotputernic şi nimic nu se întâmplă fără voinţa Lui. Ni se mai spune că toţi suntem egali în faţa Lui. Ni se mai spune că El este cercul perfect şi că nu greşeşte niciodată. Ni se mai spune că a dat nişte porunci care trebuie respectate. Dar tot din Biblie am aflat că Dumnezeu l-a creat pe Adam din ţărână şi pe Eva din coasta lui, că atunci când i-a pus pe amândoi faţă în faţă le-a atras atenţia să nu muşte din Pomul Cunoaşterii. Stop! Deci Dumnezeu, care nu mai avea alţi oameni de supravegheat i-a lăsat pe cei doi singuri, faţă în faţă dezbrăcaţi şi le-a spus să nu facă ceva că nu e voie, dar le-a lăsat acolo mărul. Să mă ierte Dumnezeu dar aici e ceva ce mi se pare neortodox. Păi dacă aşa cum spune Biblia, NIMIC NU SE ÎNTÂMPLĂ FĂRĂ VOIA LUI DUMNEZEU iar Dumnezeu le-a lăsat mărul celor doi, rezultă pe cale de consecinţă că Dumnezeu a ştiut dacă nu chiar împins lucrurile către păcatul primordial şi atunci de ce se spune că suntem născuţi din păcat, dacă asta a fost voia Domnului? Lăsaţi un copil singur acasă şi spuneţi-i să nu se apropie de cutia de chibrituri şi să nu se joace cu băţul de chibrit de marginea cutiei. Ce credeţi că se va întâmpla? Dacă l-aţi lăsa singur fără să îi spuneţi de cutie poate nici nu ar observa-o dar aşa , spunându-i, aţi aprins primul chibrit în faţa lui. Aşa şi cu Adam şi Eva. Dumnezeu nu numai că ştia ce va urma, dar a iniţiat păcatul, că dacă nu voia cu adevărat să se întâmple asta, nu lăsa mărul acolo sau îi supraveghea şi le dădea peste mână că şi aşa nu avea alt film la care să se uite. Dacă această judecată este greşită şi Dumnezeu nu a dorit aşa ceva, dar totuşi s-a întâmplat, atunci rezultă că o altă dogma cade şi anume aceea că nimic nu se întâmplă fără voia lui, pentru că iată, deşi avea doar doi oameni în grijă nu i–a putut supraveghea şi aceştia au păcătuit, s-a întâmplat cu adevărat ceva peste voinţa lui, deci nu este atotputernic. Bine că nu exista pe vremea aia Oficiul pentru Protecţia Copilului că îl decădea din drepturile părinteşti.

Un simplu meci de fotbal
Acum să coborâm la o veste pământească , care zguduie lumea juridică din România. Doamna Alina Bica, şefa DIICOT a primit verde la reţinere de la CSM şi este trimisă la cererea DNA la răcoare pentru 24 de ore .. deocamdată. Media va exploda mâine,unii vor spune că în sfârşit se face dreptate, alţii îşi vor face cruce şi se vor întreba retoric unde s-a ajuns dacă însăşi şefa DIICOT a băgat mâna în borcanul cu miere şi unde se va ajunge dacă a fost şi arestată. Unii vor spune că iată, justiţia e dacă nu oarbă, cel puţin chioară sau surdă că nu aude vocea Elenei Udrea, colega de shopping a Alinei şi colega de pompă PECO a domnului Băsescu. Alţii vor spune că iată, doamna Kovesi nu răspunde la comenzi politice şi sunt gata să uite tot ce s-a întâmplat până acum până la aceste alegeri, când arestările se desfăşurau, ca la antrenamentele echipei de fotbal a României, la o singură poartă. Aceştia sunt gata să o reevalueze pe doamna Kovesi şi DNA-ul pentru simplul fapt că a schimbat poarta. Păi bine oameni buni, dar asta se întâmplă în toate meciurile de fotbal, fie ele amicale sau oficiale. După fiecare repriză se schimbă porţile iar la noi reprizele ţin maxim 4 ani, aşa că nu ştiu de ce ne mai mirăm. Dar eu cred că totuşi acest meci s-a terminat la egalitate, am trecut şi de prelungiri iar acum se execută loviturile de departajare. Uitaţi-vă oameni buni la meci şi reveniţi-vă. Meciul nu s-a terminat, numai că jucătorii sunt obosiţi, trag pe rând la poartă, unii ratează, alţii înscriu, dar asta nu înseamnă că s-a schimbat ceva, jocul e acelaşi, arbitri îşi cunosc meseria, sunt şi ei oameni, nu roboţi.
Pe mine jocul ăsta de fotbal între justiţia de dreapta şi cea de stânga nu mă impresionează pentru că până la urmă ne vom trezi cu acelaşi rezultat, este un simplu meci, un joc cu faulturi şi lovituri de pedeapsă, la unele arbitri închid ochii, la altele fluieră şi dau cartonaşe, dar jucătorii nu îşi dau „sângele„ pe teren ca gladiatorii de odinioară. Dar nici gladiatorii nu erau omorâţi mereu, uneori împăratul sau poporul decideau aşa din pură simpatie sau capriciu ca cel învins să trăiască să mai poată da un spectacol.

Suspendaţi, dar cu banii în buzunar
Aşa se întâmplă şi astăzi şi se va întâmpla şi mâine în justiţia română, în România. Unii jucători primesc cartonaşe galbene sau roşii, alţii sunt eliminaţi din joc câteva etape, dar nici unuia nu i se suspendă dreptul de a mai profesa chiar dacă rup oase sau îi scot pe unii din viaţa sportivă, pentru că trebuie să mănânce şi ei în gura lor nu?
Aşa şi cu ju(de)cătorii noştri care joacă la diferite echipe, indiferent la care, primesc câte un cartonaş, dar nu li se ia caşcavalul de la gură, nici măcar nu li se anulează golul sau tunul dat, jocul a fost joc, chiar dacă a fost trucat, furat sau nu, rezultatul rămâne. Vă amintiţi votarea legii pensiilor, furt pe faţă, dar rămasă neschimbată. Nu ştiu de ce se miră unii sau se entuziasmează alţii, că doar asistăm la un simplu joc, mai fals decât Wrestingul. Asistăm acum la lovituri de la 11 metri care pot ţine şi un an, până o echipă înscrie şi cealaltă ratează. Din câte văd eu însă, se înscrie la greu de ambele părţi. Acum deja se ştie ce se va întâmpla, se va trage la poartă până se termină jucătorii sau înscrie o echipă decisiv, după care fuga la cabine, duş, şi fiecare în maşinile bengoase, la distracţie frateeeeeee! Spectatorii se vor înjura şi înjunghia în tribune, pe străzi, dar ei, jucătorii vor merge la treburile lor. Cei care acum sunt pedepsiţi cu cartonaşe vor sta pe tuşă o perioadă, dar nu îşi vor pierde nici averile nici maşinile şi nici chiar amantele, vor trece doar în întreţinerea şi uzul altora.

Jucători cu valenţe multiple
Mai nou se poartă jucătorul -scriitor. După preşedintele jucător şi premierul procuror, s-a lansat moda dublei sau triplei valenţe, avem parlamentar – condamnat- scriitor. Care cum este trimis pe bară se apucă de scris de ar plânge şi Sadoveanu de oftică. Nici el cu Fraţii Jderi cu tot nu a reuşit să fie atât de mediatizat şi promovat cât a fost scriitorul Becali, nu a scris atâtea cărţi câte au scris într-un an Năstase sau Solomon şi nu a strâns atâtea like-uri câte a strâns Johannis într-o zi. Am auzit că parlamentarii vor să propună apariţia unei noi edituri „Dincolo de gratii” care să le publice „lucrările” pro-bono dar să le rămână lor drepturile de autor pentru lucrările scrise în perioada de „suspendare”. Să tot faci puşcărie, te apuci de scris, iei şi un Nobel pentru literatură şi te întorci la „echipă” şi mai bogat decât ai intrat.
O să mă întrebaţi de ce am amestecat subiectul ăsta cu primul paragraf şi ce legătură este între ei şi Dumnezeu. Nici una, dar nu pot să nu mă întreb unde este respectivul personaj de Biblie şi ce face? Dacă tot am revenit la cartea sfântă, sper din inimă să nu ne trezim cu „ Apocalipsa după Becali” sau cu „Învăţăturile sfântului Jiji” prin şcoli, că dacă mai stă un an în puşcărie, televiziunile îl canonizează dacă o ţin tot aşa.

Potopul, ultima soluţie?
O altă nedumerire a mea vizavi de conţinutul Bibliei este marea inundaţie, sau Potopul. Am citit şi eu, e adevărat , mai prin Legendele Olimpului, mai prin Biblie şi am reţinut că Dumnezeu a pedepsit oamenii pentru că au fost răi şi nu l-au ascultat. Nu mai revin la nedumerirea cu voinţa lui Dumnezeu, nu o să o lămuresc eu tocmai acum. Dar am înţeles că după ce a dat Potopul văzând el suferinţa pe care a provocat-o şi cât i-a trebuit omenirii şi Pământului să îşi revină, s-a căit şi a promis că nu va mai face a doua oară aşa ceva. Şi eu m-am mirat cum a putut un Dumnezeu aşa de bun să facă o faptă aşa rea şi să pedepsească atâta lume copii, bătrâni nevinovaţi, pentru păcatele altora. Când am auzit eu povestea asta, copil fiind, nu pricepeam de ce a făcut asta, nu înţelegeam cum să faci aşa ceva.
Astăzi, după 57 de ani de viaţă, om cu barba albă, trăind în Grădina Maicii Domnului, adică cel mai râvnit loc de pe Pământ, văzând ce se întâmplă pe lângă mine mă întreb : dacă aici e aşa , cum o fi pe alte meleaguri, ne-blagostemate? Văzând că meciurile astea se prelungesc la infinit şi jucătorii rămân tot pe posturile lor, cu aceleaşi averi, cu aceleaşi drepturi şi privilegii, văzând eu cum se faultează şi se înjură între ei, apoi se pupă şi fac schimb de tricouri, de informaţii privind cluburile şi locurile cu fete bune, sau tunurile şi terenurile profitabile, încep să îl înţeleg pe Dumnezeu şi să înţeleg de ce a dat cu Potopul peste noi. Nu ştiu de ce dar cred că numai un nou potop sau un pârjol total mai poate schimba ceva. Nu ştiu de ce nu am încredere nici în noul arbitru de margine. Poate pentru ca el nu are fluier, are doar un fanion în mână, pe care îl poate ridica, dar dacă ăla de la centru se face că nu îl vede, o să facă scurtă la mână. Şi să nu uităm că mai există şi comisie de arbitraj şi de disciplină aşa că .. eheeeeeeeeeeeeeei, slabe şanse.
Doamne, cobori doamne …
Acum îl înţeleg pe Dumnezeu

Plecările lui Ponta

Întrebare la Radio Erevan:
-De ce s-a ascuns Ponta  în momente cheie?
Răspuns: De fiecare dată!
Toată lumea comentează dispariţia lui Ponta după usturătorul eşec din turul 2 al prezidenţialelor. Fără să anunţe nimic pe posturile tv, nici măcar pe cele care îi pupau până mai denunăzi tălpile, primul ministru al Româniai a dat un anunţ sec în MO nr.0841în care anunţa că până pe data de 24 lasă guvernul pe mâna celui mai incompetent din toţi miniştrii dar care îi este şi vice-prim ministru şi naş şi aliat-deocamdată- zic unii.

Variante
Unii pun fuga pe seama ruşinii, alţii pe seama durerii, alţii pe seama nevoii de limpezire, alţii pe laşitate, alţii pe intenţia de a găsi o soluţie sau a pregăti ceva. Gurile rele spun că ar fi chiar o legătură între pauza lui Ponta şi amânarea deciziei privind incomatibilitatea lui Johannis, care este împinsă până pe data de 25 11.2014, dar cine mai ştie?

Ponta şi ruşinea
Toate aceste presupuse motive pot să aibă o oarecare justificare dar eu personal aş scoate din calcul ruşinea. Ar fi ruşinos pentru Ponta să dea dovadă de atâta slăbiciune şi să aibă ruşine. Dacă ar fi avut ruşine, acuma aveam demisia lui pe masă şi la partid şi la guvern, dacă ar fi avut ruşine nu ar fi minţit în doi ani cât alţii în 20, dacă ar fi avut ruşine ar fi anulat din prima zi  după preluarea puterii, aşa cum promisese, ruşinoasa lege a pensiilor votată fraudulos de Anastase, dacă ar fi avut ruşine nu ar fi acceptat actul în 11 puncte al lui Barroso, nu ar fi bătut palma cu Băsescu, nu ar fi … făcut multe alte lucruri ruşinoase. Deci ruşinea pică din start.

Fuga e ruşinoasă doar pentru cine are ruşine
Celelalte motivaţii ar putea sta în picioare, fără să se excludă una pe alta. Eu însă cred că Ponta a plecat din obişnuinţă. La el a devenit un obicei ca ori de câte ori îl strange cămaşa la gât să dea dosu cum se spune prin Oltenia, adică să dea bir cu fugiţii ca să scape de răspundere, să nu îl mai întrebe lumea de ce, sau ce. Prea multe întrebări îi vin din toate părţile, prea multe probleme pe capul lui mic şi prea puţini oameni pe care să mai dea vina. Vrea nu vrea, toate întrebările şi oalele i s-ar sparge în cap, aşa că preferă să plece, sperând că până se întoarce, să nu mai fie nici o oală de noapte de deşertat în capul lui. Se vor găsi până atunci destui care să treacă pe sub balcoane exact când se aruncă ţucalele. Sunt destui tucări în partid care s-au învăţat şi se înghesuie să ia în cap toate dejecţiile în astfel de situaţii, sau cum le spuneam cândva, Hoplosternum thoracatum, sau sanitarii. Aşa că putem spune că fuga e ruşinoasă numai pentru cine are ruşine, pentru cine nu, fuga e sănătate curată.

Amintiri sănătoase
Să facem un exerciţiu de memorie şi să ne întoarcem în timp la momentul prezentării în Parlament a raportului CCR după referendumul din 2012, când toată România vuia de draci că deşi votaseră suspendarea lui Băsescu acesta le făcea zâmbre de la Cotroceni la umbra directivelor lui Barroso acceptate de Ponta. Atunci Ponta a plecat puţin din ţară, parcă prin Africa de Sud cică la nu ştiu ce Internaţională socialistă. Românii fierbeau, Zegrean venea în Parlament să ne spună în ce constă măreţia legilor în România iar Ponta se socializa socialist cu boşimanii câteva zile prin Africa de Sud.
Tot prin Africa de Sud a plecat premierul şi în marţea neagră din 10 decembrie 2013, e adevărat cu ocazia ceremoniei de înhumare a lui Mandela, dar nu trebuia să stea acolo 4 zile, când toţi ambasadorii şi ziariştii îl căutau să îl întrebe ce e cu Legea Amnistierii. Ar fi absurd să insinueze cineva că a aranjat să plece când se vota legea, dar ar fi şi mai absurd să nu vedem că a dat ordin să se bage legea pe sub mână la Camera Deputaţilor exact când nu era el acasă.
Să ne amintim că şi când a semnat celebrul act de colaborare extra-instituţională cu Băsescu, după ce a aflat lumea pe filiera unei ambasade ce făcuse el la 11 noaptea la Cotroceni, Ponta a luat o mică pauză competiţională băgându-l  la înaintare pe Antonescu, iar acesta în 3 zile a reuşit să se contrazică de 3 ori, ca Sf.  Petru.
Aşa că dacă urmărim aceste 4 puncte de cotitură în politica lui Ponta nu putem să nu constatăm că de fiecare dată când situaţia se împute premierul nostru se dă la fund tratând cu respectiva parte anatomică populaţia României. O fi bine domnule Ponta?

Sanitarii să trăiască!
Pentru mine personal, orice explicaţie va aduce domnul Ponta la întoarcere şi orice va face sau spune, un lucru va rămâne clar, acest om ne lasă de fiecare dată când dă de greu şi trebuie să răspundă în faţa noastră sau să ia o decizie capitală. Asta în termeni de specialitate se numeşte fugă de răspundere, incapacitatea de a manageria situaţiile de stress, laşitate, lipsă de simţ civic, instabilitate, labilitate. Ca să nu mai spun că îşi pune şi colaboratorii, subalternii, prietenii în situaţii delicate, lăsându-i să răspundă în locul lui sau să se omoare între ei până vine el. Urât obicei, infect caracter.Dar nu este mai puţin adevărat că pentru unii din colegii de partid sau subordonaţii din guvern, funcţia de sanitar vine ca o mănuşă.

Atenţie, cad .. bolovani
Ca să fie treaba şi mai clară, pentru cei care se întreabă ce se va întâmpla cu PSD-ul lui Ponta după aceste alegeri,să încercăm un pronostic. Toţi cei care nu au tăcut din gură vor fi maziliţi pentru că înainte de toate, PSD este un partid de gaşcă, adică un partid în care “disciplina de partid” , spiritul de turmă sau de gaşcă şi politica acoperirii gunoiului primează. Cei care cred că pot avea opinii separate fără să li se închidă gura, fără consecinţe, mai ales în astfel de situaţii când este clar că şeful a zbârcit-o, se înşeală. Vor fi sacrificaţi toţi cei care au îndrăznit chiar şi să facă aluzii la conducătorul suprem chiar dacă majoritatea, teoretic este de acord cu ei. Chiar şi play-boyul Mazăre, chiar dacă sau tocmai pentru că îşi va schimba numele în Erbse şi va renunţa la vacanţele în Madagascar pentru Berlin, va plăti cu vârf şi îndesat schimbarea frezei şi declaraţiile în două ape. Prietenii ştiu de ce.

Viitorul atârnă în faţă!
Să nu uităm că şi hăhăitul a avut momentele lui de muţenie şi dispariţie din peisaj ori de câte ori situaţia se îngroşa, deci Ponta nu a fost nici măcar original, poate e o trăsătură de .. caracter politic dâmboviţean.
Şi cum românul face haz de necaz în orice împrejurare, să ne bucurăm că Johanis, dacă va ajunge preşedinte, nu va fi aşa. El este mut tot timpul, aşa că nu se va observa când tace pentru că aşa e el sau când tace pentru că e prins cu pantalonii în vine. Pe de altă parte, când el va pleca undeva, va şti toată…Germania, şi aşa putem afla şi noi unde este.


Plecările lui Ponta

Câte limbi vorbesc românii?

Motto
În țara asta prost croită
De croitori croiți stângaci
Politica-i în cur cârpită
Iar noi suntem cârpiți în draci.
După fiecare gest sau semnal mai dur, ieșire mai zgomotoasă a românilor în stradă sau la vot, apar la televiziuni analiști, politicieni, sociologi, preoți ajunși avocați, avocați ajunși procurori, istorici deveniți propagandiști, propagandiști deveniții lideri de opinie, sociologi sau moguli, sindicaliști ajunși prim miniștri,și securiști ajunși oameni de afaceri, care își dau cu părerea și traduc ceea ce cred ei că au vrut românii să spună prin actul acela.

Așa s-a întâmplat în 89, când românii au ieșit în stradă prostiți de mirajul unei revolte spontane care de fapt a fost o acțiune inițiată de servicii secrete românești și străine, executată de trădători de țară și continuată de amărâți care au crezut că participă la o trezire națională. De atunci au ieșit pe puținele posturi de televiziune ”translatori” care au încercat și unii reușit să prezinte românilor o traducere personală dar dirijată, cu privire la ce voiau românii și de ce au ieșit în stradă. Așa am aflat și noi, românii, cei care  am ieșit în stradă și ne-am omorât unii pe alții uneori din greșeală, alteori propagandistic și planificat,  că voiam să scăpăm de Ceaușescu și Elena și doream un socialism cu față umană, apoi că am vrut să scăpăm de socialism, apoi de comunism și mai târziu am aflat că de fapt voiam să devenim capitaliști, să ”ne integrăm” în NATO și Europa pentru ca apoi să ne traducă cineva că de fapt am dorit să renunțăm la suveranitate și să ne punem economia, sistemul de apărare, sângele, rezervele naturale, la dispoziția investitorilor care dau comisioane de milioane de euro cu programe mai soft dar cu urmări hard.
Au mai fost apoi mișcările ordonate ale minerilor, care traduse mai scurt au însemnat exact ceea ce au fost, au arătat cine face legea în România. Mai târziu traducătorii au fost și ei traduși.
Prin primăvara lui 2012 montate sau nu, apar mișcări de stradă. Au loc ceva numiri prin unele ministere, s-a vehiculat numele lui Arafat, unora nu le convenea, cineva pune pariu că Arafat nu va câștiga și surpriză, oamenii pariază pe doctorul Arafat și acesta câștigă. Imediat au apărut translatorii care au spus că mișcarea a fost inițiată de dragul lui Arafat, alții că nu, că de fapt revolta a fost împotriva sistemului ticăloșit, unii traductori au spus că oamenii voiau de fapt să schimbe conducerea politică, alții că PSD = PDL= aceeași mizerie. Săracii români nu mai știau –cei neplătiți- nici ei de ce au ieșit în stradă se uitau ca vițeii la noua poartă, neștiind pe cine să creadă.
Alegerile prezidențiale din acest an au scos din nou la iveală traducătorii sau translatorii limbii românilor. Privesc programele tv și nu mai știu dacă suntem stat național unitar sau o confederație, așa cum vor cei de la UDMR. Românii au votat fiecare cu gândul la ce a vrut, unii la Ceaușescu, alții la milionul din mașina de la colțul străzii, unii la românii din diaspora, alții la copii de acasă fără mâncare pe masă, unii la minciunile lui Ponta, alții la tăcerea lui Johannis, unii la baronii din PSD, alții la cei care întorc ceasul lui Johannis. Pentru toți acești votanți există translatori care încearcă să ne convingă că traducerea lor este cea mai corectă și respectă cel mai fidel glasul poporului.

Așa aflu că l-am votat pe Johannis, că nu l-am votat pe Ponta, că am votat cu dreapta, că nu am votat cu stânga, că a fost un vot pro, că de fapt a fost anti, că am votat cu nemții, că nu îi iubesc pe ruși sau pe chinezi, că mănânc salam săsesc sau de Sibiu și nu îmi mai place porcul, că îmi place șnapsul și nu îmi mai place zaibărul, că de mâine nu mai merg la băută cu amicii ci la un brüderschaft. Stau și mă întreb ce m-aș face dacă nu ar fi acești traducători, specialiști, care până acum două zile bâjbâiau, bâlbâit viitorul politicii de Dâmbovița iar acum au devenit clarvăzători, translatori plini de ifose.
Pe lângă faptul că nici dimineața nu mai merg la baie și nu m spăl pe dinți până nu îmi spune cineva ce culoare trebuie să aibă periuța de dinți sau ce marcă trebuie să fie pasta de bărbierit, mai nou nici cu fiu-meu nu mai vorbesc până nu aflu de la tv dacă tinerii au votat cu Ponta sau cu Johannis.

Nu mai știu ce să cred și mă tot întreb cât de greu le-a fost oltenilor sub Mihai Viteazu, colegul lui Zgonea, fără televizor, cum s-or fi dus ei până în Alba Iulia fără să le traducă nimeni dorința de unire, sau ce or fi căutat ei pe acolo așa neîntrebați de nimeni. Dar Mihai, de unde o fi știut el ce pohtea, că nu i-a spus nimeni, pe vremea aia nu exista nici Antena 3, nici B1 TV, nici Realitatea , nici România tv. Doamne, ce greu era să trăiești pe vremea aia, cred că de aia au murit, de dorul translatorilor , de greu ce le-a fost fără ei, că dacă era bine ar fi trăit până în zilele noastre, ca dacii.
Privesc la un program tv căruia i-a venit din nou apa la moară și îl ascult pe domnul Tudor Barbu, fost fotbalist, fost reporter tv, fost operator de producție filme, fost ziarist, fost otevist, fost păpădist, fost pecist, acum devenit liberist care se screme să ne spună cum traduce el gestul sau intenția de vot a românilor și nu pot să nu mă întreb cum ar fi tradus el asta dacă votul ar fi fost acum 6 luni sau acum un an când făcea parte din alte echipe de traducători. Privesc la el și la alți ca el deveniți sau autointitulați guru, analiști, specialiști ajunși din violatori sau de meserie auto direct deputați ca badea Vișan, și nu pot să nu mă gândesc la săraca țară pe ce mâini a intrat, câți traducători are pentru o singură limbă și îmi vin automat în minte niște versuri ale marelui Păstorel vizavi de lumea asta prost făcută, dar adaptate un pic. Din respect pentru doamnele care ar putea citi acest articol nu dau citatul sper să găsească pe cineva apropiat care să le .. traducă.

Ajung la concluzia că orice ar face sau spune românii, în orice limbă s-ar exprima, se vor găsi destui care să îi traducă.
Câte limbi vorbesc românii?

Ghiţă, Zgonea, datul cu capul şi spălarea la faţă

De când cu pierderea alegerilor de către PSD, membri de partid se dau cu capul de pereţi. Unii acasă, în baie, în faţa oglinzii, unii în cadru “intim de partid”, între pretini, altii în media. Cei care nu se dau singuri, ca şeful PSD Satu –Mare, încearcă să îi dea sau să îi determine să se dea cu capul de pereţi pe pe alţii. Asta încearcă Şova, Marean şi altii, dar eu cred cred că în curând vor fi daţi ei cu capul de pereţii partidului şi vor găsi astfel uşa.
Sunt însă prin acest partid şi din cei care nu ar recunoşte în viaţa lor că au cap şi nici pereţi şi tot ce fac şi spun se subordonează acestui spirit. Aceştia sunt actualii “GREI “ ai partidului iar greutatea lor vine din capetele de plumb.
Giţă (b)oierul
Bunăoară mister Ghiţă cel apărut în PSD ca Kohannis în PNL (atenţie Victore, învaţă de la alţii, e mai lejer decât să înveţi de la tine) s-a supărat tare mult pe români încât a ieşit la “ora de ştiri” să se mire şi să ne spună că nu se astepta ca “două partide noi apărute, Partidul Facebook şi Partidul Diaspora” să influenteze decisiv alegerile.”Ironic domnul Ghiţă, ironic şi ofticat căci, iată, domnul Ponta nu a  ajuns la Cotroceni deci nici el nu poate ajunge la şefia PSD aşa cum dorea dacă rămânea scaunul liber. Bum-Bum-Bum se aude prin pereţii domnului Ghiţă cu toată surdina capitonajului şi bruiajul sistemelor de securitate.
Valerică repetentul
Un alt cap de plumb, cel al colegului lui Mihai Viteazu, lăcătuşul Zgonea, încearcă să convingă populaţia sătulă de mişcările sale nocturne, că el doreşte din tot sufletul ca legea aia nenorocită a amnistiei, pe care nu ştiu cine încerca să o bage pe sub mână în maşina de vot a partidului la miez de noapte într-o marţe neagră, să fie scoasă din circuit şi să fie picată, aşa cum cerea profesorul Johannis. Bineînţeles Johannis ca profesor putea folosi termenul “a pica”, probabil picase şi el ceva elevi la examene, dar pentru Valerică verbul a pica trezeşte amintiri dureroase, că nu e de ici de colo să pici doi ani de facultate. Domnul Zgonea,  un creştin ortodox înfocat, ca şi şeful său de partid, încearcă probabil să introducă o nouă sărbătoare în calendarul ortodox, că doar nu degeaba a pompat guvernul atâţia bani în BOR în ultimele luni: Valerică încearcă “ spălarea la faţă,” în speranţa că lumea privindu-l nu va mai vomita. În fine este culme demagogiei să încerci să votezi pe ascuns o lege iar după câteva luni să vii şi să afirmi că îţi dai demisia dacă colegii de partid nu pică legea. Bum-Bum-Bum-Bum, se aude din biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, cu toate încercările STS de a masca şi disimula activitatea.

Ce nu face omul ca să îşi păstreze scaunul
Dar şi Ponta se spală la faţă. Speriat de votul şi palmele primite de la români, domnul premier a dat liber la sacrificări pentru a arăta populaţiei că el ce spune aia face, că se înţelege cu Johannis şi că aşa va merge de acuma înainte treaba dacă este lăsat premier. Drept urmare a dat ordin membrilor de partid să respingă legea amnistiei şi să aprobe tot ce cer procurorii în cazul parlamentarilor cercetaţi. Acuma nu mai aminteşte nimeni de prezumţia de nevinovăţie, acuma imunitatea nu mai este europeană, acuma nimeni nu mai plânge de dragul celor vizaţi. DAR NIMENI.   S-o ia dracu democraţie, arde cămaşa se dărîmă şandramaua, cui îi mai pasă de principii? Ca să vezi ce minuni poate face un vot. Ponta este în stare nu să aprobe, ci chiar  să ceară întemniţarea lui Sârbu, numai să nu mai pună cineva problema demisiei sale, să convingă cetăţenii că el cu Johannis fac o pereche perfectă, poate divorţează de Daciana şi îl ia pe sas de nevastă,numai  să facă lumea să uite că acum două zile îi cerea demisia. Iar românii muşcă momeala.
Până și mazărea a început să vorbească nemțește și se înrudește cu sașii. De mâine parcă văd că pe primarul Constanței o să îl cheme  Erbse. Poate nu știați.
Dacă mai continuă concursul de dat cu capul o să avem în curând un cutremur major dar nu în zona Vrancei. Atenţie, cad capete!

Ghiţă, Zgonea, datul cu capul şi spălarea la faţă

Candidaţi cu băţul în baltă

În două situaţii românul dă cu băţul în baltă, când merge la pescuit şi când nu are ce face. Cum în articolul de faţă este vorba de cei doi candidaţi la preşedinţie şi le voi spune aşa până ce CCR va da verdictul, cred că este clar pentru toată lumea că nu au fost la pescuit. Rămâne să vedem ce au făcut.
Pescarul Ponta
Candidatul Ponta susţinut frenetic şi îndeaproape de pretinul Dragnea a ieşit pe post  să dezmintă toate insinuările vizând o eventuală demisie de la partid sau guvern şi să arate oamenilor cât se bucură că nu a ajuns preşedinte. Nici nu mă aşteptam la altceva. Şi Putin după ce i s-a întors spatele la Brisbane a plecat înainte de dineul oficial şi a declarat că nu are timp de distracţii.

Domnul Ponta a declarat foarte abil şi subtil, că :
1. Românii au votat cu împărţirea puterii. Fooaaaaarte intersant. Aparent ar fi vrut să spună că el acceptă dorinţa românilor ca el Johannis să fie preşedinte. Dar nu i-a cerut nimeni părerea şi îi place sau nu, el nu are ce face, trebuie să se supună. Numai că aici mesajul subliminal este că românii ar fi cerut şi ca el să fie în continuare prim ministru ceea ce nu este adevărat nici de drept şi nici de facto. Nu este corect de drept pentru că primul ministru nu e ales de popor, el este propus de parlament şi investit de preşedinte. Nu este corect de fapt pentru că românii i-au dat un şut puternic tocmai în părţile dorsale cu acest vot şi în chestii de genul acesta un şut în cur nu este un pas înainte. Deci domnul Ponta se face că nu înţelege mesajul dar încearcă să ne facă pe noi să credem că Johannis ar fi fost ales preşedinte iar el premier ceea ce este o altă minciună marca Ponta;
2. Nu îşi dă demisia din funcţia de premier pentru că a luat legătura cu membrii coaliţiei şi aceştia i-au dat un vot de încredere, manifestându-şi sprijinul. Deci în opinia domnului Ponta acest sprijin justifică rămânerea lui la conducerea guvernului. Măi să fie ca să vezi. Îşi mai aminteşte cineva de Decembrie 89 şi faimoasa şedinţă CPEx în care Ceauşescu şi–a întrebat colegii de partid dacă îl mai vor sau e cazul să îşi dea demisia? Şi el a fost reconfirmat de colegii din „coaliţie” după ce poporul îi dăduse un şut în cur, si totuşi şi el, ca şi Ponta s-a simţit alesul legitim şi incontestabil. Mă întreb, asta este o boală sau se învaţă la şcoala de partid? Sau ca să nu mergem aşa departe cu amintirile, îşi mai aminteşte cineva de august 2012 când Băsescu a fost demis de 7.4 milioane de români dar el vorbea de cele 4 milioane care îl aleseseră cu 3 ani înainte? Cred eu că asta e boală care se ia de pe scaun, ca hemoroizii.
Oricum este interesantă încercarea domnului Ponta de a-şi legitima scaunul printr-un vot în care a fost în mod clar şi categoric trimis acasă. Românul probabil va pune botul şi va spune, „da mă, lasă-l şi pe el acolo, că uite a pierdut scaunul de la Cotroceni, e mai bine aşa”. Dar nu e bine. De ce au ieşit românii la vot, cele două milioane în plus care au făcut diferenţa,  nu cumva împotriva lui Ponta? Aşa repede au uitat? Acum ce aşteaptă Ponta ca să înţeleagă că românii nu îl mai vor, să se lase cu sânge pe străzi, să iasă lumea cu arma în mână afară ca în 89 ? Nu e bine domnule Ponta, nu e bine!
Pescarul Johannis
1. Cum tocmai a fost ales preşedinte şi mai este şi preşedinte de partid, domnul Johannis încearcă să profite din plin de poziţia de pe care se află dar să facă uz şi de viitoarea funcţie deşi mai este până să fie confirmat de jure. Şi el se joacă cu cuvintele şi pretenţiile contând probabil pe faptul că învingătorul ia totul. Aşa că ce face el? Ca preşedinte de partid se simte obligat de promisiunea de campanie să ceară membrilor de partid cercetaţi sau condamnaţi să iasă din parlament deşi el nu este parlamentar. Hoooooooooo cu tata, că nu e aşa. Deocamdată, oficial eşti tot candidat şi poţi cere colegilor de partid să iasă din parlament, dar numai dacă vor ei şi vezi cum faci să se mişte repede că în curând, dacă lucrurile merg bine pentru tine, nu vei mai putea să le ceri nici să se dea mai încolo, dacă nu cumva vrei să iei obiceiurile lui Băsescu şi să te amesteci în viaţa politică a partidului. Ce zici. Dacă chiar vrei ce ai spus, bagă mare cât mai ai dreptul, altfel o să rămână vorbe de clacă.
2. Ba mai mult, de pe aceeaşi poziţie oficială el cere Parlamentului să se întrunească a doua zi şi impune şi ordinea de zi.  În calitatea pe care o are în acest moment domnul Johannis nu are nici un drept să impună Parlamentului ceva, să vorbească pe acel ton imperativ, poate cel mult să sugereze ceva de genul acesta, dar să nu apară pe post cu figura aia de profesor care a prins copii la fumat, că nu prea are dreptul şi nici nu prea îl prinde. Dar ca treaba să fie oablă cere Parlamentului nu numai să se întrunească ci şi cum sa voteze, să pice o lege, că aşa vrea el Jonannis. Cool man! De fapt nu are voie să impună Parlamentului ceva, nici măcar la ce oră să deschidă la Spa, indiferent de pe ce poziţie ar vorbi atâta vreme cât nu este parlamentar şi nu are nici o atribuţiune în acest sens. Ar putea cel mult să dea un sfat, sau mă rog, ceva pe aproape. Dar dacă are de gând ca şi aici să repete performanţele lui Băsescu şi să fie un preşedinte jucător mă întreb de ce au ieşit românii la vot şi unde e schimbarea? Ce spuneţi domnule candidat Johannis, în ce calitate vorbiţi? Deocamdată încă este un preşedinte la Cotroceni şi tare îmi e teamă că o să aflaţi asta foarte, dar foarte curând.
3. Se mai adresează domnul Johannis şi actualului preşedinte pe care iată, îl cunoaşte şi îi cere să schimbe nişte ambasadori. Este chiar aşa de grăbit încât nu are răbdare până îi vine rândul sau a prins drag de funcţia de diriginte? Păi dacă îi place să fie diriginte de ce a plecat de-acasă, să fi rămas tot lângă noi, să fi rămas la coasă!
Cam asta fac candidaţii noştri. Cred ca este un concurs la datul cu băţul în baltă că la dat cu mucii în fasole s-a închis sezonul.
Candidaţi cu băţul în baltă

O înfrângere programată sau spiritul de haită

„Într-o zi, prin asfinţit,
Şoaricele a-ndrăznit
Sã se creadă în putere
A prăda stupul de miere.
El intrase pe furiş,
Strecurat pe urdiniş,
Se gândea că o albină-i
Slabă, mică si puţină,
Pe când el, hoţ şi borfaş,
Lângă ea-i un uriaş.
Nu ştiuse ca nerodul
Va da ochii cu norodul”
Multă cerneală va curge de acum încolo pe seama înfrângerii istorice a lui Ponta din ziua de 16.11.2014. Multă cerneală dat şi ceva „sânge” intern, sau la vedere. Nu ştiu însă câţi vor vrea să admită că Ponta s-a înfrânt singur. Toţi vor da vina sau vor lăuda jocurile de culise sau „strategia” Băsescului, pentru că nimeni nu va fi aşa de lipsit de.. realism încât să spună că Johannis l-a învins pe Ponta. Sunt ei politicienii şi analiştii „ independenţi” lipsiţi de limite uneori , dar a spune că Johannis a câştigat meciul nu ar îndrăzni nimeni. Deci varianta pe care o vor lua în braţe va fi cea că Băsescu a manevrat, şi-a pus în mişcare „sistemul”, bla bla bla bla bla. Basme.
Ponta a fost înfrânt de spiritul de haită, cu care a condus partidul, a fost învins de setea de putere, lăcomia, convingerea că nu îi face nimeni faţă şi limbile băgate în ureche de cei mai apropiaţi supuşi, de sondajele aranjate ca să îl mulţumească şi nu în ultimă instanţă de încercarea de a –şi păstra protejaţii în funcţie. Să mă explic.
Atacul la şefia partidului
Ponta şi-a format o echipă de colegi şi prieteni tineri, la fel de dornici de putere dar şi la fel de orbi şi nepricepuţi în ceea ce priveşte analiza semnalelor sociologice şi politice şi indiferenţi la pericole, prieteni care crezând că dacă au dinţii tineri, rup orice, nu le stă nimeni în faţă. Aşa au pus mâna pe putere în partid, ajutaţi la început de alţi oameni mai în vârstă, cu putere pe care apoi i-au abandonat pe drum. Aşa au scăpat lupii tineri de Geoană, Năstase, Mitrea, Hrebenciuc făcând ce voiau ei cu partidul.
Rampa USL
Apoi Ponta şi-a format pe acelaşi principiu o alianţă USL pentru a trage scaunul de sub picioare lui Boc. L-a aburit pe Antonescu dar după ce a luat conducerea guvernului a început să lovească în PNL schimbând miniştri după miniştri, făcând din PNL un partid de looseri. Deşi avea majoritatea în Parlament nu s-a mulţumit, a început să fure parlamentari din chiar propria alianţă, a băgat UDMR la guvernare, a încercat să îşi lipească UNPR-ul dar Oprea nu a cedat, apoi a spart alianţa dintre PC şi PNL, a momit parlamentarii PPDD astfel încât să poată conduce fără PNL şi Antonescu. Cine mai era ca el, a reuşit ca în doi ani să conducă aproape tot, mai erau de luat în subordine serviciile şi justiţia. A modificat statutul cadrelor militare prin Duşa şi Oprea astfel încât să îşi subordoneze logistica şi serviciile de informaţii ale armatei şi internelor. La SRI îl avea pe finu Maior căruia i-a promis că îl face prim-ministru. Nu îi mai ajungea puterea, voia tot, era deja beat de putere, toate mergeau ceas.
Momiţe la grătar
După ce a scăpat de Antonescu, s-a gândit să îi ia şi partidul sau mai bine spus parlamentarii şi primarii, aşa că l-a momit şi pe Tăriceanu tot cu postul de prim ministru şi l-a făcut să spargă PNL-ul apoi a suspendat o lege pentru 45 de zile pentru a da drept fripturiştilor să treacă în partidele pe care le controla, fără să plătească. Numai că pentru a nu fi învinuit că îi ia la el pe fomişti i-a trimis la naşu Oprea în partid. Avantaj Oprea, care poate oricând să bată palma cu altă structură, să fie rererere- evaluat şi să intre la guvernare alături de oricine îl vrea.

Gafa numită dias-pora
Au venit alegerile prezidenţiale şi la primul tur s-a gândit să nu păţească precum Geoană aşa că a dat ordin prietenului Corlăţean să le pună beţe în roate celor din diaspora, nu că voturile lor ar fi schimbat ceva ci doar aşa ca să poată spună că e iubit şi afară. Ambiţie de lup tânăr fără minte. Rezultatul s-a văzut. Fiind convins de aceiaşi prieteni care îi susurau la ureche că nu mai e nimeni ca el şi că au ţara la picioare, că nu contează două mii de manifestanţi pe străzi, ei pot scoate 20000 oricând, având şi proba făcută de Olguţa la Craiova unde aceasta s-a „plimbat” cu un şarpe roşu după ea, Victor a ridicat din nas, l-a păstrat pe Corlăţean încă o săptămână la externe, ba mai mult s-a apucat plin de el să spună că dacă la turul doi un singur cetăţean de afară nu va vota, va demite toată conducerea externelor. Doamne cât de plin era de el şi ce sigur pe victorie. Auzise el că pe învingători nu îi trage nimeni de socoteală. După o săptămână însă forţat de presiunea cetăţenilor a trebuit să îl schimbe pe Corlăţean, dar l-a schimbat cu alt îngâmfat dar mai bătrân. Atitudinea lui Ponta faţă de populaţie şi nemulţumirile din primul tur din diaspora, îmi aduc  aminte de versurile lui Arghezi din fabula „Tâlharul pedepsit”: „ nu ştiuse că nărodul, va da ochii cu norodul”. Eu nu sunt un mare analist dar am prevăzut că atitudinea asta de îngâmfare, dispreţ, aroganţă vor fi taxate şi am spus chiar că este posibil ca la turul doi să ne trezim cu un procent de 10% mai mult decât la primul tur, care va vota cu Johannis tocmai pentru a taxa nesimţirea guvernanţilor. Numai că în tot PSD-ul nu a fost nici un cap care să prevadă şi să prevină asta, crezând că dacă deţin primarii, deţin totul. Uite că nu a fost aşa.
Groparul Corlăţean
Cu toată foamea de putere, cu toate alianţele, cu ţiganii, cu ungurii, cu Vadim Tudor, cu PPDD, marea putere de la guvernare nu a putut face faţă voinţei cetăţenilor care a ieşit la vot şi a taxat-o. Atât de sigur a fost  de el, de toate manevrele pe care le-a încercat, legale şi ilegale, cu toate coaliţiile, cu toţi primarii, cu toţi procurorii, şi totuşi  PONTA NU A PUTUT SĂ ÎNVINGĂ VOINŢA ROMÂNILOR. Aceştia nu au votat cu Johannis,sau mai bine spus nu toţi cei care au votat cu Johannis l-au considerat bun de preşedinte, să fim obiectivi, mulţi au votat cu Johannis ca să îi dea peste bot lui Ponta, este vorba de exact cei care au ieşit în plus faţă de turul 1. Johannis nu a avut cu ce să atragă populaţia, s-a văzut clar, nici varianta întoarcerii la foştii miniştri ai lui Băsescu prezenţi în PDL nu fac deliciul votanţilor, ei practic au taxat nesimţirea lui Ponta. Am mai spus-o şi o repet, acest vot este un vot dat pe aroganţa lui Ponta, Corlăţean este groparul lui Ponta cel puţin ca instrument, căci oricum nu a făcut de capul lui ce a făcut, Ponta practic s-a bătut singur.


Porunca a treia şi păcatele mândriei şi lăcomiei
“Să nu iei în deşert Numele Domnului, Dumnezeului tău; căci Domnul nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui.”
Dacă Ponta nu ar fi dorit să conducă guvernul şi Parlamentul fără PNL şi Antonescu, dacă nu şi-ar fi băgat coada peste tot, nu ar fi învrăjbit poate alianţele, nu ar fi încercat să îi momească pe toţi, ar fi condus şi acum USL-ul, Antonescu i-ar fi fost un coleg fidel şi un preşedinte liniştit, un fel de „frumosul adormit din pădurea Cotroceni”. Dar Ponta a vrut să conducă singur, să aibă pe lângă el multe partide mici, fără putere, oameni fără personalitate, papagali şi fripturişti, penali pe care să îi schimbe cum vrea el când vrea el. Foamea de putere, dorinţa de a controla totul, încrederea în minciunile apropiaţilor care îl periau, l-au pierdut.
Prostia
Acum Ponta refuză să admită că el poartă toată vina, spune că nu demisionează din „respect „ faţă de cei care l-au ales, deşi votul de ieri spune că nu mai are majoritatea sufragiilor poporului. Ca şi Băsescu, refuză să admită realitatea, onoare nu există. Poate la partid va reuşi să se impună o perioadă, cei care l-ar fi putut contra sunt după gratii sau nu pot ieşi din casă. Geoană este prea domol şi prea „prostănac” pentru a prelua conducerea, deci la partid încă deţine controlul. Ponta nu vrea să demisioneze nici de la guvernare deşi după ce s-a întâmplat din nou în diaspora ar trebui ca el să îşi prezinte demisia. Este însă convins că încă mai deţine majoritatea în parlament şi nu poate fi demis. Nu se ştie însă dacă e chiar aşa. Eu nu îi mai dau 6 luni de guvernare, dar nu este exclus ca până l pe 24 Ianuarie, de Ziua Unirii să cadă guvernul.
Graba strică treaba
Acum două zile Ponta anunţa reînfiinţarea USL cu partidul de muşte al lui Tăriceanu punând baza pe .. hemoragia care era de aşteptat în PNL dacă ar fi câştigat el alegerile. Acum situaţia se schimbă, nu ştiu câţi vor mai sări în partidul lui Tări. Blaga deja a anunţat desfiinţarea ACL şi înfiinţarea noului PNL, tocmai ca să ştie pe cine poate conta şi să îi facă pe cei cu ochii la Tăriceanu să fie mai circumspecţi.
Mai e de dat o bătălie
Mai este de văzut ce se întâmplă cu incompatibilitatea lui Johannis. Acuma se va vedea dacă Băsescu a bătut palma cu Johannis înainte de alegeri sau nu. Tăcerea lui Băsescu a dat de înţeles, celor cu cap, că Băsescu nu s-a dat pe faţă cu Johannis ca să nu atragă asupra lui antipatia românilor şi dacă e aşa, a fost o mişcare înţeleaptă. Acum dacă Johannis va trece de buba incompatibilităţii ar fi un semn că a bătut palma cu Băse, pentru că altfel Johannis nu ar putea face faţă şi justiţiei lui Băse şi celei a lui Ponta, mai ales că la o privire de ansamblu, cam este incompatibil. Rămâne de văzut ce se va întâmpla mâine. Totuşi şi Ponta şi Băsescu ar fi avantajaţi de o nouă rundă de alegeri. Îşi vor da mâna din nou, sau se tem de reacţia licuricilor? Nu este exclus. Oricum privind înfrângerea lui Ponta, PSD va spune că e mâna lui Băsescu, ACL va nega cu jumătate de gură, Johannis oricum nu poate spune nimic despre orice s-ar vorbi, deci varianta oficială va fi că s-au coalizat toate forţele „răului” să îl dea jos pe Ponta. De fapt însă Ponta s-a bătut singur. Setea de putere, aroganţa, lipsa de înţelegere a fenomenului social, încrederea prea mare în forţele proprii şi propriile manevre de culise l-au pierdut. A pierdut pe mâna lui Corlăţean şi a aroganţei sale DAR MERITUL APARŢINE ROMÂNILOR CARE AU IEŞIT LA VOT PENTRU A LE TAXA.
O înfrângere programată sau spiritul de haită

Rezultatul votului-Omul care l-a învins pe Victor Ponta

Am promis că voi anunţa rezultatul sondajului pe care l-am iniţiat pe pagina mea.
După cum se vede au fost exprimate 180 de voturi.
Din cele 180, 98 au fost pentru Johannis, iar 55 pentru Ponta, 17 au spus că vor anula votul iar 10 că nu vor merge la vot. Voturile anulate sau lipsa prezentei la vot a duc la 153 de voturi valabil exprimate.
Dar unii votanţi nu au lucrat cinstit şi au votat de mai multe ori fapt care m-a făcut să le anulez voturile. Astfel pentru Ponta au fost 4 voturi anulate iar pentru Johannis 18.
Rezultă că în total au fost 131 de voturi valabil exprimate din care 80 pentru Johannis si 51 pentru Ponta.
Dacă 131 reprezintă 100%, rezultă că Johannis a obţinut 61% iar Ponta39%.
Nu ştiu cum pare votul faţă de ce va fi real dar dacă am scoate şi din votul raportat la BEC voturile furate aşa cum le-am scos eu, s-ar putea ca scorul să fie apropiat. La mine fără anularea voturilor rezultă după cum se vede că Johannis ar avea 54% din voturi. La această oră, rezultatele numărătorii îl dau câştigător pe Joghannis cu 51%, iar Ponta 49% şi asta fără voturile din diaspora . După cum se vede votul de pe site-ul meu a fost mai aproape şi ca procentaj şi ca rezultat decât toate previziunile şi sondajele nu ştiu căror institude de sondare a opiniei publice, pentru că dacă lui Ponta i se iau voturile furate va rămâne cu maxim 40%.
Asta este situaţia, aşa cum am mai spus l-a pierdut teama de diaspora care l-a făcut să trateze cu lipsă de respect oamenii din afară. Dacă ar fi organizat corect alegerile din primul tur sau măxcar dacă l-ar fi demis pe Corlăţean din seara primului tur, altfel s-ar fi scris istoria, dar încăpăţânarea lui de a trata cu dispreţ alegătorii l-au pierdut.
Am spus de pe data de 10 Noiembrie că Ponta va pierde alegerile pe mâna lui Corlăţean pentru că a preferat să îl păstreze după ce şi-a bătut joc –la ordinul lui, bineînţeles,- de oamenii din afara graniţelor. Am spus de atunci că asta va tripla cel puţin numărul de alegători din diaspora şi va trezi un val de antipatii şi în ţară şi va scoate oamenii la vot, iar aceştia vor vota împotriva lui Ponta. Aşa s-a întâmplat. Ponta a fost învins de Corlăţean, a plătit tribut acoperirii camarilei şi dispreţului faţă de cetăţeni.  Prietenia faţă de Corlăţean l-a costat scaunul prezidenţial.
Culmea culmilor este că oamenii nu au votat cu Johannis, ci împotriva lui Ponta, a lui Corlăţean şi a PSD. Vai de noi, când ura decide.
Cunosc trei oameni care sunt mai supăraţi decât Ponta :
1. Dragnea că a pierdut definitiv funcţia de şef de partid;
2. Tăriceanu că a pierdut funcţia de prim ministru şi ocazia să mai ia nişte parlamentari şi primari din PNL;
3. Oprea că a cam pierdut şansa să ajungă şef  SRI şi dacă nu trece repede în tabăra cealaltă se mută la DNA.
Pe lângă ei, o persoană se bucură mai mult decât Johannis. Kelemen Hunor. Ioi, Ioi, iştenem! !

Rezultatul votului-Omul care l-a învins pe Victor Ponta

SUA şi mările

Se observă în ultimii ani o preocupare şi un interes extrem al SUA faţă de mări. Surse care au dorit să rămână anonime au spus că totul a început cu Marea Criză din 2007 când SUA a iniţiat un set de exerciţii de “control şi căutare-salvare” a unor bănci sau grupuri de asigurări autohtone care se pierduseră nu se ştie pe unde. Aşa se întâmplă mereu, când în America se demolează turnuri, Europa întră în război ca să îşi arate solidaritatea iar când SUA tuşeşte, Europa are junghiuri şi cade la pat. A fost şi cazul intrării SUA în Marea Criză, când America a intrat în ea să facă o baie, iar Europa trage şi acuma să scape de la înec.
Primăvara mările roşesc
La fel s-a întâmplat şi când SUA a intrat cu picioarele în Marea Roşie într-o primăvară… parcă arabă care nu avea nici o legătură cu Europa, dar acuma are, pentru că aşa au vrut prietenii de peste ocean.
După ele au urmat şi altele.
Marea Baltică
Nuntă fără lăutari
În mai 2014 aflăm că SUA a decis să îi scoată pe ruşi din Marea Baltică şi a organizat exerciţiile anuale Baltops fără ei. Cotidianul anunţa apoi în iunie :
“Circa 4.700 de militari NATO participă în acest moment la al patrulea exercitiu Saber Strike, organizat în Lituania, Letonia şi Estonia”
Numai că ruşii nu se lasă impresionaţi şi astfel aflăm că “Rusia a lansat un amplu exerciţiu militar în Kaliningrad, ca răspuns la exerciţiile militare NATO de la graniţa cu statele baltice. Totodată, Moscova a acuzat Alianţa că escaladează tensiunile în zonă.Rusia ar fi trebuit să participe în acest an la Baltops, dar planul initial a fost abandonat, după ce NATO a întrerupt oficial cooperarea militară cu Moscova, din cauza tensiunilor din Ucraina. Ministerul de la Moscova nu a precizat nici numele şi nici durata exerciţiului, dar a arătat că numărul militarilor implicaţi este similar cu cel al participanţilor la exerciţiile NATO Saber Strike 2014 şi Baltops 2014.”
Colocviu ştiinţific pe ritm de Kaţiuşa
Mediafax anunţa în data de 13 Ocrombrie, că “În august şi septembrie, flota rusă a ameninţat în două rânduri o expediţie ştiinţifică finlandezo-suedeză care efectua prelevări în Marea Baltică”. Să fie oare ca în celebrul banc cu colocviul agricol de la graniţa ruso-chineză? Pentru cei care nu îl ştiu, le recomand să intre pe http://www.in-cuiul-catarii.info/2012/11/04/dgse-sub-clar-de-luna-1470
Marea Nordului
“Timpul md” ne anunţă în data de 03 noiembrie 2014, că “o serie de exerciţii militare ale NATO, ‘Iron Sword-2014′, au luat start luni, 3 noiembrie, în Lituania, cu participarea a 2.500 de militari din nouă ţări.” Doamne ce le au americanii ăştia cu săbiile, cu paloşele, cu scrima, ai zice că D’Artagnan a fost american naturalizat în Franţa iar Dumas s-a născut în coliba unchiului Tom.
Aventuri la Marea Neagră
Ci bini că vini bucătaru
Aici exerciţiile sunt la ordinea zilei, interesul american pentru această zonă a crescut exponenţial de când cu euromaidanezii şi discuţia telefonică dintre tante Nulland şi ambasadorul american în Ucraina. A rămas déjà celebră ruşinea păţită de Răţoiul Bucătar şi “ infailibilul” sistem AEGIS, ruşinaţi de Chibiny. Între timp strategicii au anunţat că şi-au cusut pantalonii rupţi în fund şi acuma AEGIS merGI BINI . Mă întreb eu dacă în acest timp ruşii au croşetat privind la Suleyman, ca românii. Dacă tot vorbim de români staţi să vedeţi păţanie la unul din exerciţiile NATO din Marea Neagră.
Leapşa pe sărite
Pe 11 Septembrie 2014 aflam de pe ştirile PRO Tv, că “În această săptămână, Ucraina şi Statele Unite au afectuat exerciţiul “Sea Breeze”, la care participă, între alte state, şi România, în sectorul de nord-vest al Mării Negre.”
Se mai spunea în ştire că “o rachetă trasă de pe distrugătorul ucrainean Ternopol a căzut în apă şi s-a îndreptat spre navă, fără însă a o lovi. Episodul a fost filmat de soldaţii ucraineni “ Cum era de aşteptat, incidentul nu a fost confirmat de oficiali NATO. Nici Ministerul Apărării român nu a confirmat incidentul dar nici nu avea cum, că doar nu era să spună ei ce nu au vrut să spună americanii.

Cică lucrurile s-au petrecut cam aşa : ucrainienii fuseseră înştiinţaţi că la exerciţiu va participa şi flota română, însă nu o vedeau şi atunci au trimis o rachetă să o caute, crezând că s-a pierdut. După cum se vede din înregistrarea filmată, racheta a făcut câteva salturi apoi s-a scunfundat şi dusă a fost. Greşeala ar fi aparţinut celor care au dat comanda de căutare, că nu au specificat rachetei care flotă să o caute, iar săraca rachetă o căuta când pe cea comercială pierdută prin dosarele de la DNA, când pe cea militară pierdută prin măsurile CSAT, dar nu a găsit nimic şi atunci s-a dat la fund. Nu e singura.
Acuma, fără să vreau, nu pot să nu mă întreb dacă racheta care a doborât MH 17 nu a avut cumva aceeaşi dilemă, sau mai bine spus dacă nu cumva ucrainienii au trimis o rachetă să caute aviaţia română şi au dat din greşeală peste un zbor civil. Nu este exclus. Săracii piloţi ruşi caută şi acuma aviaţia română, cică ar fi căutat-o până prin Portugalia.

Marea Chinei
Obama nu e Osama, nici chineza ca germana
Cel mai recent caz, dacă tot discutăm de preocuparea SUA pentru mări este Marea Chinei. Se povesteşte că măria sa Obama cel pe care chiar CNN îl confundă uneori cu Osama, se arată foarte preocupat de situaţia din Marea Chinei unde, după cum spune la Summitul G20: “pericolele ar putea ameninţa progresele “, adică mai pe româneşte spus, poliţistul număru 1 al lumii, acest Bruce Willis clonat în viaţa reală, este nemulţumit că protestele, pornite după metoda Kiev sau Siria, din Hong-Kong , nu au dat rezultatele scontate şi lumea nu a pus botul ca la Euromaidan iar China nu se lasă intimidată. Bineînţeles, mister Osama, pardon, Obama a dat asigurări pe data de 12.11. într-o vizită la Beijing că nu are nici o legătură cu protestele dar nici Ponta nu îl crede că doar mai minte şi el. Dar dacă nu are nici un amestec de ce este aşa îngrijorat? Nu mai poate dormi de grija chinezilor, sau vrea să înveţe limba chineză fără profesor?
Oricum cei care sunt amatori de exerciţii din astea ale NATO şi jocuri de societate marca Chibiny sau “leapşa pe sărite ca pe Ternopol”, să se pregătească şi să îşi rezerve din timp loc pentru croaziere în Marea Chinei dar să aibă grijă, ar putea fi călătorii cu one way ticket.

Marea Tasmaniană
Struguri de Brisbane
Dacă tot vorbirăm de G-20, cică la îndemnul Tusei americane, Junghiul australian nu l-a invitat şi pe Putin, aşa cum nu îl invitaseră nici balticii la “Pălitura de sabie” din Baltops. Putin nu s-a supărat, s-a gândit că de la Marea Criză din 2007 la unii nu le mai merge faxul sau au rămas fără hărtii pentru invitaţie, aşa că a luat-o cătinel către Australia. Ca să nu se simtă stingher printre “prieteni”, Putin şi-a luat cu el ceva distrugătoare, crucişătoare şi alte nave de agreement fiind informat că va organizată o întrecere sportivă “ Fregata Patzaikin” la 20-1 fără cârpaci. Ajuns acolo a fost primt “călduros” urarea de “arzăte-ar focul” fiind servită printre dinţi de diferite limbi. Extrem de încântat, Putin a scurtat vizita, nu a mai rămas la dineu, ca să nu îi pună pe organizatori la cheltuieli prea mari cu hrănirea însoţitorilor săi. Oficialii ruşi au şi specificat de altfel motivul plecării mai devreme a liderului rus: “Acest dineu este mai degrabă o ocazie de divertisment”. Asta arată că ruşii au treabă, nu au timp de “Aqva park” dar şi că în Brisbane strugurii sunt tare acri.

Marea Cacealma
Până una alta, să vedem ce fac românii cu Marea Cacealma din data de 16.11.2014.Unii ar spune că marea asta nu are nici o legătură cu SUA, dar nimeni nu are curaj să pună pariu. Eu am văzut filmul şi era american.
http://www.cotidianul.ro/exercitii-militare-de-amploare-ale-rusiei-si-nato-in-marea-baltica-241176/
http://www.timpul.md/articol/nato-a-dat-start-unor-exercitii-militare-la-grania-cu-rusia-65548.html
http://www.wall-street.ro/articol/International/173790/finlanda-ancheta-cu-privire-la-amenintari-ruse-pentru-o-expeditie-stiintifica-in-marea-neagra.html
http://stirileprotv.ro/stiri/international/patru-nave-rusesti-se-indreapta-spre-coastele-unei-tari-aliata-cu-sua-vladimir-putin-va-ajunge-la-fata-locului.html
http://www.mediafax.ro/externe/vladimir-putin-a-parasit-summitul-g20-pe-fondul-tensiunilor-cu-liderii-occidentali-surse-13563119

SUA şi mările

Concluzii între două tururi

Toată campania s-a axat pe arătatul cu degetul. Nici unul din candidaţi nu s-a putut abţine,  indiferent de întrebarea primită, să nu amestece în răspuns ceva legat de activitatea, declaraţiile sau colegii contracandidatului, într-o imagine întoarsă a epigonilor,  spoindu-şi fiecare adversarul, nu vorbind despre ei. Am asistat şi la situaţii penibile în care unele lucruri absolut normale au fost taxate drept aberaţii iar aberaţiile şi lipsa de profesionalism prezentate drept virtuţi.
Cu fiţuici fără fiţuici
Bunăoară, după prima întâlnire, de la Realitatea, susţinătorii lui Johannis şi chiar Jonannis au criticat folosirea de către Ponta a unor hărtii cu date şi citate în vreme ce amatorismul şi totala lipsă de profesionalism a lui Johannis au fost considerate semne de bărbăţie. Să nu uităm că în campanie, cea mai penibilă prezentare a candidatului ACL a făcut-o Orban care a încercat să facă din muţenia lui Johannis, prima sa calitate. Găselniţa cu Johannisi care când tace spune mai multe decât Ponta când vorbeşte a fost penibilă. Invers ar fi fost mult mai nimerit. Această tactică l-a făcut pe Johannis să creadă că e chiar aşa şi rezultatul s-a văzut la prima întâlnire cu Ponta unde s-a dus total nepregătit, sau pregătitit să tacă, crezând că aşa îl face praf pe Ponta. Adevărul este că Johannis nu a vrut să iasă la bătaie şi ce nu a putut face tot stafful PDL au făcut nişte găini. Această tactică de ridicare în slăvi a conducătorului indiferent ce face, a făcut din Ceauşescu ceea ce a ajuns şi din Johannis un ridicol la prima confruntare cu Ponta.
Un bau-bau inexistent
De partea cealaltă, legarea lui Johannis de Băsescu şi prezentarea de către Ponta, a tandemului Băsescu – Jonannis drept tandemul morţii, cel care a nenorocit românii, este o aberaţie impardonabilă. Asta arată că uneori propaganda nu are logică şi cade în penibil. Cred că nu e nici un roman care să fi uitat că Ponta este cel care s-a făcut frate cu dracul pentru a prinde scaunul de premier iar actul de colaborare instituţională cum îi place să spună, sau pactul trădării cum i-au spus totţi cei care l-au votat pentru a scăpa de Băsescu, arată că Ponta este gata să calce orice principiu sau promisiune pentru a prinde scaunul. Deci aruncarea pisicii în curtea lui Johannis pe acest subiect este din acest punc de vedere o prostie.

Propagandă în sutană
O altă prostie care a mai şi prins iz de ilegalitate a fost implicarea religiei în această luptă politică. Ponta a implicat-o de 3 ori, odată declarative când a vrut să arate că el esre orthodox iar Jophannis nu, ceea ce a împins lupta politică dicolo de limitele bunului simţ şi prevederile Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului. A doua oară Ponta a implicat biserica atunci când a făcut danii BOR din fondul de rezervă al Guvernului. Poate un al prim ministru sau o altă Curte de Conturi, peste ani va constata că dania respăectivă este ilegală. În al treilea rând folosirea icoanelor unor personaje feţe bisericeşti cu trecere la public, alături de numele sau imaginea PSD, unele mesaje, flutuiraşi răspândiţi de feţe bisericeşti şi predici în care oemenii sunt sfătuiţi să voteze cu alesul PSD, este de-a dreptul neconstituţională şi mă întreb dacă în afară de BOR se va mai sesiza cineva pentru că după procurori cu biblia în mână iată avem preoţi cu procurorul în suflet ceea ce este nu doar împotriva voinţei domnului ci şi împotriva voinţei Constituţiei. Sunt convins că BOR nu va găsi nimic rău iar dacă vre-un preot va mărturisi ceva păcate de acest gen supăeriorii vor constat că nu a fost vina lui, Satana şi-a băgat coada deci Necuratul e de vină, preotul în cauză va fi pedepsit să facă gargară cu sângele Domnului până la Paşte şi să bată mătănii radicand rugi la Domnul să nu cadă guvernele PSD că altfel e vai de ei îi prinde afurisenia presedintelui PSD Satu Mare.

Porro ? Fatăăăăăăăăăăăă!!!
Tot Victor Ponta a considerat că nu strică să joace rolul Unificatorului de ţară şi Apărătorului drepturilor românilor de pretutindeni, el cel care îi spunea lui Johannis să nu folosească slogane. A folosit el însuşi de atâtea ori sintagma Unire încât mai avea puţin şi ne făcea să urâm acest cuvânt. Ponta vorbea de drepturile romanilor din Moldova, dar nu a pomenit nimic despre drepturile românilor din Ucraina, aceeaşi Ucraină pe care spune peste tot că o sprjină și pentru ale cărei “ libertăţi” face jocurile SUA şi e gata sa trimită românii să moară, Aceeaşi Ucraină în care românii trăiesc mai rău decât îmn Ungaria şi au mai puţine drepturi. Dacă aş fi în locul lui, până să vorbesc despre drepturile Ucrainienilor şi opresiunea la care sunt supuşi de ruşi acolo unde ruşii sunt majoritari, eu aş vorbi despre drepturile, libertăţile şi suferinţele românilor din Bucovina şi aş lupta pentru ele, nu pentru dreptul NATO de a avea baze militare în Marea Neagră. Viyavi d eunire şi patriotism ce ne propune domnul Ponta să ne trimitem oamenii sa moara pentru unii care ne îngroapă frații?

Cine spune ăla este
A mai prezentat domnul Ponta o imagine pe timpul confruntărilor. Cu sau fără motiv spune că privindu-l sau ascultându-l pe Johannis, îl vede pe Băsescu.
“ Mă uit la dumneavoastră si il vad pe Băsescu” a spus Ponta în câteva rânduri. Exclus, este imposibil, în primul rând este o jignire la adresa lui Băsescu, mă mir cum de nu a reacționat preşedintele până acum, cum suporta această comparație, când toată lumea vede că sunt complet diferiți. Băsescu conduce oamenii, el nu se poate ascunde în spatele altora cel mult în spatele sticlei sau al americanilor, dar America e America totuşi nu? Johannis însă este un tip care nu se poate nici conduce singur, merge împins de la spate chiar si la dezbateri electorale pentru a-și susține propria cauză, nici nu vorbește măcar singur, dar să mai și conducă ceva. Primăria Sibiu nu se pune, acolo au făcut prietenii, “consilierii” toată treaba, el doar a semnat ce i s-a spus, ca primarul.
Pentru Johannis legile le fac prietenii din Germania
Hai să ne întoarcem la Johannis, că o să creadă lumea că am ceva cu el.
Johannis spune că i-a scris cineva din Germania şi aşa a aflat că nu e nevoie de nimic ca să înființeze secții de votare, e simplu ca gutu-te’n morgen. Pentru el, o scrisoare de la cineva din Germania este mai tare decât o lege care spune că între turul unu și doi nu se pot înființa alte secții, că nu se poate schimba legea cu mai puțin de 6 luni înainte de votare sau că o OUG nu poate schimba o lege organică. De ce nu cere să se schimbe și Constituția, pentru că așa i-a spus lui un prieten din Germania? Domnule Johannis, o România se conduce după legile proprii, nu după cum spun prietenii din Germania, indiferent cine sunt ei şi câte decoraţii vă dau, încercaţi să aprofundaţi acest principiu.
Nu e corect ce e corect, e corect ce vor unii
Unii din tabăra aceluiaşi Johannis, în dorința de a critica și de a găsi nod în papură s-au legat de faptul că Meleșcanu, un fost candidat la Cotroceni, este acum ministru de externe și organizează secțiile de vot în diaspora, ca și când ar avea vreo importanță, sau ar fi ilegal. Nu este nici ilegal nici imoral, dar se contabilizează ca voce în corul urlătorilor sau bocitoarelor care se dau de ceasul morţii că nu e bine ce face Ponta. Din nou unii vor să conducă ţara după propria lor părere nu după legi. O fi cumva o lege ACL şi nu ştim noi?
Tăcerea Băsescului
Că tot suntem la capitolul întrebări, unii se întreabă de ce a tăcut Băsescu în pauza dintre turul unu și turul doi. Păi dacă ar fi spus ceva în mod cert ar fi sărit una din părți că sprijină pe unii sau alții. Cei care plâng că nu spune nimic, sunt de fapt cei din tabăra lui Ponta, care ar fi vrut ca Băsescu să se declare deschis pro Johannis, ca să poată să i-l pună în cârcă lui Johannis. Numai că de data asta Băsescu a fost mai deștept și nu a făcut ce voiau pesediștii. Uite aşa le-a luat Băsescu mişto-ul din gură.
Pe români cine îi susţine?
O altă idée pe care a pistonat domnul Ponta este subiectul naționalismului moderat vorbind insinuant despre faptul că românii nu au nevoie să vină cineva din afară și îi conducă. Bineînțeles că nu se referea la faptul că Johannis este sas și nu ar fi român, deși mulți s-au gândit și la asta și cel puțin din acest motiv ar fi trebuit să evite orice apropo legat de naționalitatea lui Johannis.Ponta însă s-a referit la faptul că Johannis este dirijat de Merkel și cei care l-au decorat de dincolo de graniță dar nu a avut nici măcar curajul să o spună, pentru că și el pupă aceleași mâini. La fel de bine Johannis putea spune că nici Ponta nu este un patriot desăvârșit după ce a făcut și face lobby sau dă contracte firmelor petroliere la care consilierii săi sau iubiții generali americani sprijinitori ai PSD și comisarelor pesediste, sunt acționari. Chiar acum între cele două tururi domnul prim ministru a pomenit de marele noroc pe care îl avem cu Exxon, de care domnul Clark, consilierul său special nu e străin şi cum ne va salva el de problema gazelor fără să mai fie nevoie să facem scandal că ne otrăveşte Chevron et co apele în căutarea gazelor de şist. Atunci despre ce vorbim despre patriotism, sau despre bătălii între păpușari? Johannis nu e bun, pentru că e susținut sau îi susține pe nemți, dar Ponta e bun pentru că e susținut și îi susține pe generalii americani şi cei active şi cei din rezervă. Dar pe români cine îi susține?
Un primar dictează parlamentului
În lista gulgutelor lui Johannis întră şi faptul că a cerut insistent convocarea Parlamentului în 24 de ore ca să discute legea amnistiei, deși știa- sau nu știa ceea ce este și mai rău- că asta nu se face bătând din palme, că există în primul rând o programare și o punere pe ordinea de zi anunțarea dar mai ales asigurarea prezenței majorității parlamentare la vot, iar asta nu se putea aface în 24 de ore. Asta știa și Johannis si tocmai de asta a insistat, pentru a puncta că el –care nici măcar nu este parlamentar- a vrut, iar Ponta nu. Încercare de copil de grădiniță, orice om serios știe că a fost o simplă cacealma electorală.
Cine vrea anularea alegerilor?
Cu aceeași intenție a cerut și înființarea de noi secții de votare, deși sper că știa că legea nu permite și nici OUG nu se putea da, fără a compromite total alegerile și a le anula. Vrea Johannis alte alegeri de la început? Poate da, pentru că având rezultatele voturilor din primul tur poate convinge pe ceilalți candidați de dreapta să nu mai candideze inutil și în felul acesta alegătorii lor l-ar vota pe el și ar avea mai multe șanse la primul tur. Johannis nu ar putea gândi așa departe, dar Blaga da așa că asta ar explica insistența lui Johannis și al întregii opoziții de organizare de noi secții de votare.
Pe teren neutru în casa mea
O altă gulgută a lui Johannis a fost pretenţia de a avea o confruntare numai în mediu neutru, la Universitate la Timişoara unde să participe toate televiziunile. Până la urmă s-a dovedit că de fapt domnul Johannis a dorit să evite confruntările din studiourile pro Ponta şi a acceptat numai televiziunile cunoscute ca anti Ponta. La Realitatea a reuşit, cum spuneam, să îi surprindă chiar şi pe cei care îi erau fideli şi astfel s-a făcut şi i-a făcut de râs. Asta sigur a făcut-o din capul lui şi îmi e teamă că este definitoriu pentru Johannis. Mult timp nu îl va ierta Rareş Bogdan pentru ceea ce i-a făcut pentru faptul că a ajuns de râsul televiziunilor şi chiar a colegilor din trust, pentru ceea ce s-a întâmplat în seara de Marţi 11.10.2014.
Ambii combatabni au criticat prezenţa partidelor extremiste în tabăra celuilalt. Cum amândoi au astfel de partide care îi sprijină, se anulează reciproc.
Ce va fi Duminică?
Legat de secțiile de votare și votul din diaspora din turul doi, eu sunt convins că va rămâne cel puțin un cetățean care nu va vota și va veni sau vor veni la porțile ambasadelor la ora 20.59.00 să spună că au vrut să voteze și nu au fost lăsați, nu e greu să găsești niște simpatizanți să se ”sacrifice” de dragul scandalului și învinuirii guvernului. Ca să evite astfel de stratageme, ambasadele ar trebui să înregistreze timp de 24 de ore tot ce se întâmplă în sala de votare și la porțile ambasadelor, ca să arate că au fost -dacă vor fi- momente când nu era nimeni la vot sau că nu au împiedicat pe nimeni să vină la vot.
Ce putea face MAE şi nu a făcut în primul tur? Putea face orice, din timp, dar nu a dorit şi nu a făcut tocmai pentru că ştia că cei din diaspora în mare parte sunt anti PSD. Acest lucru este clar ca lumina zilei.
Ce putea face MAE acuma?
Nu noi secţii de votare, pentru că nu se putea, nici schimbarea legii şi nici ordonanţă de urgenţă pentru schimbarea legii.
Dar guvernul putea cere BEC să aprobe prelungirea perioadei de votare printr-o procedură simplificată dar legală.
De asemenea guvernul şi MAE puteau stabili mai multe puncte de votare în cadrul secţiilor sau desemnarea unei săli mai mari în care fluxul de votare să fie mult mai rarefiat şi mai uşor.
Mai putea MAE să stabilească în curţile ambasadelor locuri speciale pentru completarea formularelor dacă au rămas valabile, sau o organizare mai bună a intrării şi ieşirii din sala de votare.
Mai putea MAE să ceară oficialităţilor locale din ţările organizatoare să asigure mai multe mijloace de transport în comun dinspre şi înspre localităţile cunoscute cu un număr mai mare de români din împrejurimi, anunţând în media acest lucru şi orele şi locurile de plecare.
Mai putea MAE să ceară suplimentarea numărului de forţe de ordine în locurile în care au fost probleme şi să facă un instructaj mai atent şi o selecţionare a celor care vor asigura paza acestor secţii şi desfăşurarea în condiţii bine a procesului de votare;
Mai putea MAE să suplimenteze numărul de cabine de vot, ştampile şi personal afferent. Dacă legea nu permite un număr mai mare e ştampile între turul unu şi doi, atunci să ia din ţară din localităţile cunoscute cu un număr mai mic şi să le repartizeze în Diaspora unde secţiile de votare sunt mai puţine şi astfel va asigura mai multe acolo unde este nevoie.
Multe se puteau sau se pot face, şi de o parte şi de alta, dar în mod sigur se vor face multe măgării şi de o parte şi de alta.
Paradoxala Românie
Cea mai paradoxală și hilară situație a acestor alegeri este că ambele părţi se leagă de faptul că lui Johannis nu i-au ajuns două minute pentru a da citire listei cu penalii PSD, dar fiecare din motive diferite: cei de la ACL vrând să sublinieze cât de mulți sunt, iar cei din PSD pentru a arăta cât de lent e Johannis. Râsu/plânsul românesc se sintetizează în acest paradox.
Un pronostic greu de dat
Cine va fi cel ales? Nu se ştie nimeni nu poate da un prognostic clar, chiar dacă ar părea că cele dpuă confruntări au schimbat ceva decizii la fel cum a schimbat şi primul vot în diaspora. Sondajele partidelor se bat cap în cap, cele ale posturilor lui Pnta îl dau drept câştigpătore pe acesta. Sondajele ACL dau score gal. Fiecare îşi pregăteşte…terenul. Unul să spună “ vedeţi v-am spus noi, am câştigat conform sondajelor, “celălalt gata să strige” am fost furaţi”. Mai sunt două zile în care oamenii se pot decide dacă merg la vot şi ce vor face acolo. Nu le mai cer să li se lumineze mintea, orice ar vota, noi românii tot furaţi şi minţiţi rămânem, ori de Mazăre, Constantinescu, Coman, ori de Videanu, Berceanu, Udrea.
Adevărata unire
S-a format falsa cutumă că Ponta reprezintă stânga politică iar Johannis dreapta. Asta a făcut să se acrediteze idea că Oltenia, Dogbrogea, Moldova sunt comuniste, iar Ardealul capitalist. Greşit. Am dovedit că nici Sibiul nu a votat cu Johannis în majoritatea lui şi nici Craiova cu Ponta. Nu contest realităţile istorice, nu contest o oarecare orientare de dreapta a populaţiei din Ardeal, dar este fals să spunem că Ponta reprezintă stânga iar Johannis dreapta sau că în interiorul partidelor sau coaliţiile care îi sprijină există astfel de orientări. Greşit. În ambele coaliţii există hoţi, foşti comunişti, foşti securişti, parlamentari, primari, preşedinţi de consilii judeţene, oameni de afaceri, cercuri mafiote, care lucrează la ambele mâini, ambidextri, care nu au nici o legătură cu doctrina de partid, pentru care legea o face banul şi fiecare când ajunge la guvernare. Dacă s-ar face o listă cu cuscrii, naşii, moşii, fraţii, nepoţii, oamenilor de partid am afla cu surprindere că aproape toţi sunt cumetri între ei indiferent de culoarea politică, indiferent de simpatiile sau doctrinele naţionale sau internaţionale, toţi au legături cu clanurile de ţigani, români ruşi sau de alte naţionalităţi, mafioţi, toţi au afaceri şi bagă mâna în bugetul statului, unii cu pădurile, alţii cu programele de securitate sau computer, alţii cu asfaltul, cu terenurile, clădirile, autostrăzile, cu manualele şcolare, cu regiile de apă, transport, electricitate, absolut tot ce poate fi furat. Şi atunci de ce spunem că Ardealul a votat cu dreapta şi Oltenia cu stânga când este clar că toţi au votat cu hoţii care fură la două mâini, nu numai votul ci şi speranţele românilor?
Asta îi uneşte pe românii de pretutindeni şi asta este singura modalitate prin care Ponta sau Johannis îi pot uni pe români, indiferent ce vor spune ei.

Votaţi fără frică tot acolo ajungem
Cineva spunea că Ponta este mai periculos ca premier, decât ca preşedinte, pentru că a lăsa finanţele şi bugetul pe mâna lui ar însemna să se dubleze sau tripleze lista penalilor din PSD, sau mai rău, un dezastru total pentru România. Pe de altă parte dacă va ajunge preşedinte, cel puţin în primele 6 luni, va reuşi să spargă de tot PNL şi să înregimenteze în partidul lui Tăriceanu pe toţi cei care vor la păpică sau nu vor lângă oamenii lui Băsescu, pentru că PDL mai devreme sau mai târziu va cădea în mâna lui Băsescu din nou. PDL-iştii fără Băsescu nu au nici o şansă, nu are cine să tragă, le trebuie forţa şi … dosarele lui Băsescu.
Aşa că indiferent cum vor vota românii sau cine va fi preşedinte, situaţia României va fi aceeaşi, va fi folosită drept carne de tun în războiul din Ucraina şi va fi experiment social şi economic pentru UE, aşa cum a fost cu Codex Alimentarius pentru că nici unul din candidaţi nu se poate susţine singur şi mai ales nu se poate susţine numai din interior. Aceasta este drama românilor.
Concluzii între două tururi