Despre contributivitate și contribuabili

 

Așa cum spuneam  recent, armata României  este victima ideală pentru realizarea tuturor reformelor  care duc la obținerea sau păstrarea privilegiilor clasei politice și bineînțeles a banilor necesari pentru supraviețuirea acesteia  în fruntea unui stat eșuat. Inițial armata a fost sacrificată pentru intrarea în NATO și UE. Apoi armata și după ea întreaga societate, economie, resurse, idealuri, teritoriu, au fost si continuă să fie sacrificate de aceeași clasă politică, pentru a se putea roti și menține la putere. Toate partidele care au guvernat au trebuit să plătească pentru fiecare guvern, președinte, pe care l-au ”ales”, pentru fiecare bucățică de avere încropită, au cedat câte ceva din zestrea țării prin ”listare la bursă” și privatizare sau pur și simplu distrugere, vânzare, desființare: combinate, transporturi, flotă, unități militare, structuri, resurse, învățământ, sănătate, cultură, teritoriu, suveranitate.

Partidele din România s-au întrecut care să vândă mai mult pentru a putea să ciupească și ele câte o halcă din banii primiți ca ”împrumuturi”, care de fapt erau vânzări în toată regula, dar vânzări la care țara plătea și aldămașul și dobândă, și penalități. Acuma se poartă PNRR un alt document, după angajamente/condiții de aderare, după MCV, care stă în calea obținerii de împrumuturi, adică mijloace de subzistență/supraviețuire a partidelor aflate la guvernare iar pentru aplicarea lui,  guvernul aflat la capacul borcanului cu miere e gata să vândă din nou ceva, dacă o mai fi rămas ceva de vândut, probabil Delta,  ucraineenilor, Porturile la Mare Olandezilor, Gazele din Marea Neagră austriecilor, Dunărea, cimitirele, Ardealul Ungurilor și orice, oricui, oricui poate să le garanteze sau măcar să le promită rămânerea la putere.

Cine stă în calea obținerii banilor din PNRR și garantarea alegerilor din 2024? Pensiile speciale. Ei, politicienii  și presa aservită, când spun pensiile speciale, se referă la pensiile militarilor. Sunt singurele pe care le pot masacra, așa cum au mai făcut-o. De ale magistraților nu se pot atinge, le apără deciziile Curții Constituționale că doar de aia avem Curte Constituțională, să dea decizii doar pentru magistrați,  așa cum spunea domnul Budăi. De ale parlamentarilor și aleșilor locali și primari nu se vor atinge că nu sunt proști să își taie singuri propriile pensii. Cu diplomații, membrii Curții de Conturi,  piloții și alți slujbași mai rămâne de văzut, dar militarii, victimele de serviciu vor fi în mod sigur sacrificați.

Care este vina lor acuma? Se spune că nu au contribuit la pensie.

Prostimea sau hater-ii, cei care au făcut armata la GAZ sau au cusut nasturi ca TR-ști, nu le-a dat voie ”credința” să își apere țara, sau au prins numai ”căprari” în armată, sau pur și simplu suferă că nu au fost și ei șefi sau comandanți niciodată, nu se pot lăuda că au tras decât mâța de coadă sau la tir prin bâlciuri doborând rățuște, ăștia, când aud că militarii ”nu contribuie la pensie” sar în sus, crezând și strigând că militarii sug sângele poporului și mânâncă banii care li se cuvin lor și mai au și pensii ”nesimțite”. Și de aici o întreagă isterie, orchestrată cu bună știință de cei care se/și văd fără bani de colivă din cauza ”pensiilor speciale” băgate în PNRR de doi ”rățușcari” care neavând ce face s-au gândit ei să se laude cu ceva și să îi pomenească, pe ei și mamele lor, tot neamul românesc. Ce au vrut, vor primi frigidere să aibă.

Deci pericolul public numărul 1 în România, conform politicienilor și slugilor lor sau analfabeților de orice natură, sunt pensiile militarilor. Nu mai reiau ideea sau teza apartenenței pensiilor militare la cele speciale, nu asta este important, asta este doar o găselniță, un subiect de îmbrobodit și ”bălăcit” prin media. Cei care habar nu au cum se contribuie la pensie, sau chiar ce scrie pe talonul lor de pensie, ”apără” pensiile militare spunând că acestea nu sunt speciale. Atâta știu, atâta spun și o spun cu gura mare să vadă toți ce papagali au pe post de apărători. Unii, mai dăștepți, pretinzând că apără adevărul și pensiile militarilor, spun că ”militarii au pensii contributive, ca și civilii, din 2017”, dovedind o necunoaștere a situației demnă de un analfabet funcțional.

E timpul să lămurim odată pentru totdeauna ce e cu contributivitatea asta.

1. Contributivitatea persoanei/angajatului, la un fond de pensie național a fost stipulată prima oară în Legea 19/17.03.2000, intrată în vigoare în 01.04.2001. În această lege, la art 2 punctul e) se stabilește pentru prima oară și întâia dată sistemul contributiv al salariatului, ca principiu de drept al pensiei : ” Art. 2. – Sistemul public se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:  e) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite;”Asta în ceea ce privește pensiile civile.PRIN ACEEAȘI LEGE  se înființează și Casa  Națională de Pensii.
2. Pentru pensiile militare, cu aceeași dată a intrat în vigoare Legea 164/2001, care prevedea că :

 Art. 1. – (1) Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi.

(2) Principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale se aplică în mod corespunzător şi pensiilor militare de stat, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.

Cu alte cuvinte, PRINCIPIUL CONTRIBUTIVITĂȚII a fost introdus  și a intrat în funcțiune și pentru pensiile civile și pentru cele militare cu aceeași dată, chiar dacă prin legi diferite.  

Așadar, și pentru civili și pentru militari, contribuția indivduală la pensie a început practic în 2001.

Singura diferență era că pentru civili sumele reținute erau trimise la Casa Națională de Pensii, formând bugetul asigurărilor sociale de stat care  făcea plățile pensiilor lor  în următorul an, conform art 12 din L19/2000  iar la militari, conform art. 5 din legea 164,  (2) ”fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).”  

• Până în 2001, pensiile erau plătite de angajator, în conformitate cu prevederile Decretului   389 DIN 11/10/72 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat, art 1” Unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sint datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra cistigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cit fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.”

Până aici sper că totul e clar. Contributivitatea salariatului   a fost instituită în 2001 și  de atunci, chiar dacă unii au contribuit la Fondul de Pensii și Asigurări Sociale sau la bugetul de stat, tuturor li s-au oprit bani pentru contribuția la pensie NIMENI NU A MÂNCAT BANII ALTUIA, chiar dacă în ultimii ani, Casa Națională de Pensii nu mai poate acoperi cu contribuția actualilor salariați sumele necesare acoperirii pensiilor actualilor pensionari. Astfel a apărut art 21 din Legea 263/2010 care prevede  că ”veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:a) contribuții de asigurări sociale, dobânzi și penalități de întârziere, precum și din alte venituri, potrivit legii;b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale.”  Interesant termen găsit pentru a acoperi gaura din Bugetul asigurărilor sociale , ”echilibrare”. Cum știu ei, politicienii să redefinească proasta gestionare a țării și să-și  acopere furturile. Această situație se datorează în principal  plecării forței de muncă din țară, izgonită de aceiași politicieni care acuma dau vina pe pensiile militarilor pentru lipsa banilor la fondul de pensii. Aceasta este o problemă falsă, creată de guvernanți pentru a acoperi o politică falimentară și o guvernare defectuoasă, iar „vinovații de serviciu„ sunt iarăși militarii.

Mergem mai departe cu contributivitatea militarilor. În 2010 guvernul Boc a considerat că militarii trebuie să își doneze și ei contribuția în fondul de pensii și asigurări sociale, nu pentru că până atunci nu ar fi contribuit la pensii, ci pentru că aveau nevoie de ”donațiile militarilor” pentru a acoperi găurile din fondul de pensii.

Ei au definit, prin art 3 și 19(1) ale LEGII 263,  ” stagiu de cotizare” doar ”CONTRIBUȚIA”  care a intrat  DIRECT în bugetul de asigurări, stipulând prin lege , că  ” Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asigurații datorează și/sau plătesc contribuții de asigurări sociale în sistemul public de pensii.”și astfel, au trâmbițat lumii întregi că militarii nu au cotizat la pensie, deși, așa cum am arătat mai înainte, au cotizat chiar dacă DIRECT ÎN BUGETUL CONSOLIDAT” AȘA CUM AU CONTRIBUIT TOȚI ROMÂNII, PÂNĂ ÎN 2001.

Dar, pentru opinia publică, pentru ”rățușcari”, GAz-iști, croitori, fătălăi și alte asemenea elemente,  ”MILITARII NU AU CONTRIBUIT”, pentru că nu se încadrează în definiția dată de ei. Da, militarii nu au cotizat tot timpul la sistemul PUBLIC  de pensii dar au contribuit la pensie iar banii lor au intrat în BUGETUL CONSOLIDAT, așa cum a intrat și contribuția tuturor salariaților până în 2001,  excedentul, căci a fost cândva și un excedent,  rămânând în bugetul de stat și fiind repartizat în alte sectoare deficitare. Deci MILITARII AU CONTRIBUIT ȘI LA FONDUL DE PENSIE ȘI LA ALTE FONDURI POATE CHIAR LA CEL DE PENSII PUBLICE, UNDE ERA NEVOIE DE BANI. Este adevărat că această contribuție nu apare, până în 2001,  în statele de plată, ca reținere, pentru că se oprea direct din fondurile pe care guvernul le repartiza Ministerului Apărării.

Adevărul este că atunci când au emis legea 19/2000, politicienii, că îmi e greu să spun ”legiuitorul”, au prevăzut că există și perioade în care ANGAJATUL nu a contribuit personal la fondul de pensii, și a denumit acele perioade ”perioade asimilate”, atât înaintea cât și după apariția legii de instituire a acestui nou tip de contribuție, prin Art. 37. – (1) care spune că ” în sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor în care s-a plătit contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat, atât de asigurat, cât şi de angajator sau, după caz, numai de asigurat, în situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. IV, V, VI şi alin. (2).”

Așadar, având în vedere că principiul contributivității a apărut abia după 2001, ținând cont că de la apariția lui au trecut abia 22 de ani, NIMENI LA ORA ASTA NU SE POATE LĂUDA CU O PERIOADĂ DE CONTRIBUTIVITATE CONFORM PRINCIPIULUI CONTRIBUTIVITĂȚII PREVĂZUT LA ART 2(c) din legea 263/2010, adică un STAGIU COMPLET DE COTIZARE, fără a fi declarat  mincinos. Practic niciun pensionar nu ar trebui să își primească pensia integral, neavând stagiu complet de contribuție așa cum este definit la art 19 din Legea 263. Cine ridică primul piatra?

• După 5 ani de proteste și procese deschise de pensionarii militari, timp în care fondurile pentru pentru pensiile militarilor s-au dus către CNPP și guvernele au realizat că au mai multe probleme cu pensiile militarilor decât fără ele, s-a revenit la pensiile militare plătite din bugetul consolidat și a apărut Legea 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, unele apărute înainte chiar de a intra legea în vigoare, iar modificările  au făcut ca mulți, e  devărat mulți dar… în necunoștiință de cauză, ca să mă exprim delicat, au ajuns ca după alți 5 ani să își dorească să fi rămas pe contributivitate, pentru că Legea 223 a fost văduvită de actualizare și  salarii compensatorii,  pleacă de la 65% din baza de calcul conform art 28, dar nu poate depăși 85%, conform art 30. În plus,  conform art 60, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.  O extramăsură pentru ”privilegiații” militari o constă și faptul că în baza de calcul nu sunt incluse toate sporurile și veniturile realizate în timpul serviciului. ȘI PENTRU CA JAFUL SĂ FIE TOTAL, LA CALCULAREA PENSIEI MILITARE NU INTRĂ VECHIMEA ȘI CONTRIBUȚIA REALIZATĂ ÎN AFARA SERVICIULUI DE MILITAR ACTIV.

În schimb pensiile calculate pe legea 263 includ în baza de calcul TOATE VENITURILE, ÎN ORICE SISTEM ȘI NU AU RESTRICȚII PRIVIND LIMITA MAXIMĂ. Asta îi face pe mulți să își dorească să treacă la calculul pensiei pe baza contributivității, dar aceștia nu realizează riscurile la care se supun, mai ales cei care nu au stagiul de cotizare complet, în plus nu țin  cont de faptul că se vor modifica multe și în sistemul public de pensii prin noua lege care va apare cel mai târziu în Mai,  iar modificările nu vor fi în favoarea pensionarilor.

• Acuma se cere din nou modificarea schimbării,  toată lumea vorbește doar depre pensiile militarilor, nu mai avem Covid, nu mai avem încălzire globală, nu mai avem război la graniță, nu mai avem nicio altă problemă de rezolvat în România, toate merg ca unse, ÎNTREAGA PLANETĂ E CONECTATĂ   LA JALONUL 215 DIN  PNRR, TOȚI STAU CU OCHII PE PENSIILE MILITARILOR ROMÂNI PENTRU CĂ AȘA AU DECIS NIȘTE ANALFABEȚI, RĂȚUȘCARI,  GAz-iști MOMÂI PUSE ÎN FRUNTEA ȚĂRII.

Cam astea ar trebui să se cunoască despre pensii, contributivitate și pensiile militarilor, de către toți cei care cer din nou ”dreptate”.

De acuma, dacă mai vrea  cineva să vorbească despre contributivitate și stagiu complet de cotizare măcar să o facă în cunoștință de cauză.

Întrebare: oare politicienii, gargaragii din media, așa zișii moderatori, formatori de opinie, atunci când vorbesc despre contributivitate, despre pensiile militarilor, știu așa cât de cât, măcar ce prevăd legile sau se iau unul după altul ca oaia după măgar ?

Concluzie ” STIMAȚI POLITICIENI, PARLAMENTARI, MINIȘTRI, NU MAI CĂUTAȚI SĂ ALINIAȚI PENSIILE MILITARE LA SISTEMUL CONTRIBUTIVITĂȚII, NU MAI MINȚIȚI POPORUL CU TELEVIZORUL, CĂ MILITARII NU AU CONTRIBUIT LA PENSII, ÎN PRIMUL RÂND PENTRU CĂ AU CONTRIBUIT ÎN ACELAȘI PROCENT CA ȘI CEILALȚI SALARIAȚI. În al doilea rând, vă rog să nu confundați alinierea cu includerea. Când astronomii vorbesc despre ”alinierea planetelor” nu se referă la faptul că Marte, sau Pământul, sau Venus, au fost înghițite de Jupiter, nici că Uranus  s-a micșorat până a ajuns ca Pluto.  Nu, fiecare sa află la locul ei, pe traiectoria ei, nu se lovesc, nu se intersectează, nu se distrug, nu se mânâncă una pe alta. Citiți stimați ne- legiuți, citiți ! Aliniere nu înseamnă egalizare așa cum  nu înseamnă nici recalculare, recalcularea nu înseamnă actualizare, iar actualizare nu înseamnă neapărat creștere, cum cred unii visători. Ne lipsește proprietatea termenilor, confundăm noțiunile, ne jucăm cu cuvintele, ne batem joc de meserie!

Iar cine spune că eliminarea discriminărilor și nedreptăților din sistemul de pensii înseamnă că un caporal trebuie să aibă  pensia unui general, sau un paznic  cu patru clase, o pensie egală cu a  unui cercetător științific director de institut, ne întoarce, nu la  perioada comunistă ci în comuna primitivă. Vorbiți  de meritocrație, dar  de fapt încercați să adunați voturi enunțând principii și propunând măsuri  pe care le disprețuiți,  dar care dau bine la cei proști dar mulți, sperând că aceștia vă vor crede și vă vor vota. E timpul să mai luați o pauză stimați aleși.

PS: Pentru cei care întreabă de ce în celelalte țări NATO nu se pune problema pensiilor militarilor, dar la noi se insistă pe includerea acestora în sistemul pensiilor publice, deci eliminarea lor, răspunsul este unul singur: PENTRU CĂ CELELALTE ȚĂRI DIN UE NU AU ÎN FRUNTEA LOR 500 DE HOȚI ȘI UN GUVERN DE CORUPȚI ȘI TRADĂTORI CARE ÎȘI VÂND PÂNĂ ȘI MORȚII, CA SĂ RĂMÂNĂ EI PE SCAUNE.

Nota bene:

Un militar  care a iese la pensie la 60 de ani a fost la dispoziția angajatorului 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an, timp de 40  de ani. Asta inseamna 350 400 ore. Pensia medie pentru militari este de 3500 adica 0,0099 lei pe oră lucrată.

Un civil care iese la pensie la 65 de ani,  a lucrat  8 ore pe zi, 365 de zile pe an, timp de 45 de ani, a fost la dispoziția angajatorului  131.400 ore. Pensia medie lunara este de 1776 lei adica 0,1351 lei pe oră lucrată.

CINE ESTE PLATITI MAI BINE ÎN FUNCȚIE DE ORELE DE LUCRU? Asta ca sa nu mai mentionez restrictiile, obligatiile si conditiile de munca.

https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=22559

https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=26998

https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1436

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/124530

Despre contributivitate și contribuabili

Victima ideală

 

Când ”România” a decis să adere la Uniunea Europeană și NATO, crezând că va curge lapte și miere, nimeni nu știa în ce direcție va curge, dar toți românii se și vedeau conectați la câte un robinet cu lapte, unul cu miere și câteva conducte de vin, bere,țuică, bașca hamburgeri și șaorme, mititei și sărmăluțe, la greu.  Toți credeau că l-au apucat pe Dumnezeu de picior și că intrarea în ”lumea mare” va face din  România ”o țară ca afară”.

Nu vreau să fac bilanțul mărețelor realizări, nu acesta este subiectul, dar unde am ajuns se vede, unde vom ajunge știu alții, nu trebuie să știm noi. Intrarea în UE proclamată și aclamată în 2007, s-a făcut după intrarea în NATO trei ani mai devreme.

Primul pas real,  oficial, concret pentru intrarea în NATO s-a făcut în februarie 1993 când Ion Iliescu se întâlnește la sediul NATO cu Manfred Worner și anunță intenția României de a adera la Alianță. A urmat programul Mil to Mil, apoi PfP, exerciții, instruiri, interoperabilitate, etc.  Printre condițiile de aderare, au stat ”restructurarea”armatei, reconsiderarea sau mai bine spus distrugerea producției proprii de tehnică și armament, renunțarea la ”tehnica învechită” de proveniență/inspirație socialistă, ca să putem fi ”interoperabili, pentru a atinge țelul suprem, un fel de ”comunism” de eseță NATO, treapta supremă, ”commonality”, adică practic să avem tot, doctrină, strategie, resurse, organizare, regulamente, armament, proceduri,  de proveniență  NATO/SUA. E adevărat, din toate astea, doar resursele fie ele umane sau naturale erau ale noastre, în rest totul era venit/impus de afară.

Asta a însemnat sacrificii. Primii sacrificați pentru intrarea României  în structurile Euro-Atlantice, cum ne place să spunem, au fost deci militarii. Reducerea efectivelor, desființarea unităților a însemnat militari pe drumuri, dați afară, mutați,  ”reciclați”în multe cazuri familii destrămate, soțiile fără serviciu, copii lăsați pe la bunici, pentru că tații stăteau prin unități sau cămine și multe altele. Licuriciul s-a angajat să acorde niște bani pentru decimarea armatei ”tentarea” cadrelor să plece de bună voie, practic a fost primul act de cumpărare și la propriu și la figurat a militarilor. Văzând că merge, opera de cumpărare/desconsiderare a militarilor a continuat cu ”cursuri în străinătate” pentru instruirea viitorilor ”ofițeri NATO”. Era bătaie pe locurile la cursuri, apoi pe includerea pe statele de ”misiuni” unde se câștiga un ban în plus și uite așa militarul român s-a învățat să își cumpere locul  sau să își vândă demnitatea, acceptând sau chiar cerând anumite ”beneficii” de moment.

Când România a intrat în NATO,  numai militarii știau cu ce sacrificii, dar nimeni nu realiza că sacrificiile erau abia la început.  

După intrarea în Uniunea Europeană au început și celelalte categorii sau domenii să treacă la ”economia de piață” sau mai bine spus de tarabă, pentru că România a pus la vânzare resursele la prețuri de gunoi și a primit gunoaie la preț de  materie primă și la propriu și la figurat. Nu mai sunt secrete, nici secretizate,  afacerile cu depozitarea rezidurilor de toate felurile, inclusiv toxice sau nucleare ale țărilor ”europene” în România, devenită cu adevărat groapa de gunoi a Europei. Armata la rândul ei a continuat tradiția,  recepționând gunoaiele altora pe post de ”ultime cuceriri”. A se vedea afacerile cu fregatele, corvetele, F16. Astfel s-a trecut de la scarificarea militarilor, la sacrificarea apărării țării, a sistemului de apărare, a intereselor de securitate națională mergându-se pe ideea că în caz de atac ne apără trupele NATO, aricolul 5 sau mama lui Ștefan cel Mare.

Când a avut loc prima recesiune modernă  -e drept și aia tot importată pe bani grei, de la băncile americane – din 2007-2010 – militarii au fost din nou luați la țină. S-a modificat legea pensiilor militare, aceștia au fost trecuți pe contributivitate, deci o  recalculare a pensiilor, pe alt sistem, fără posibilitatea de a-și păstra cuantumul cel mai avantajos. În plus s-a trecut și la micșorarea salariilor cu 25% în condițiile în care armata era angajată deja în misiuni în afara granițelor.

În 2015 se părea că reapare soarele pe strada militarilor, căci se modifică iarăși  legea pensiilor militarilor, se promulgă Legea 223 care era mulțumitoare la data apariției, dar au avut grijă politicienii să o modifice înainte de a intra în vigoare și uite așa a reînceput sacrificarea militarilor. Pensiile le-au fost înghețate, apoi limitate, pentru că erau ”nesimțite”. A fost o perioadă rușinoasă pentru societatea românească, asmuțită de câțiva analfabeți ajunși prin ministere dar și prin televiziuni care loveau în militari spunând că primesc banii de pomană, că nu au făcut și nu fac nimic deși, ori de câte ori generalul ”iarnă” găsea autoritățile  nepregătite,  tot militarii erau chemați să scoată satele din nămeți, inundații, sau alte cataclisme. Doar atunci ”armata e cu noi”, în rest, militarii aveau salarii și pensii nesimțite.

Și pentru că armata, militarii, atât cei activi cât și cei în rezervă nu au reacționat și nu reacționează unitar și ferm, deși au  înființate câteva sute de asociații dintre care 10  recunoscute ca ”de utilitate publică” sacrificarea acestora continuă. Și nu are cum să nu continue atâta vreme cât liderii asociațiilor dau o mână de ajutor prin lipsa de interes, lipsa de pregătire și înțelegere a jocului politic și legilor, urmărirea unor interese personale sau de grup, orgolii nemăsurate, lene, dezbinare și unii chiar pactizarea cu ”dușmanul”.

După luni de zile de abureli și declarații mai mult sau mai puțin oficiale, date de liderii partidelor aflate la volan, miniștri de resort în frunte cu generalul prim ministru, însuși ”Ciucă al nostru” prin care susțineau că pensiile militare nu sunt pensii speciale, că nu se va trece din nou pe contributivitate, că însăși Banca Mondială a spus că ” nu e cazul să se umble la pensiile militare”, uite că în sfârșit vine și momentul adevărului. Presa și chiar politicienii, ministrul Budăi, mister Ciolacu, anunță că totuși reprezentanți aI Băncii Mondiale s-au întâlnit cu Budăi și membrii ai guvernului pentru a discuta problema proiectului privind pensiile speciale aflat la Senat. Deși aceștia nu vor să spună încă ce s-a discutat sau eventual hotărât, presa ne anunță că ” Banca Mondială a propus pentru calcularea pensiilor militarilor și polițiștilor o cotizare de 45% pe ultimele 12 luni de activitate sau 65% din venitul mediu din întreaga carieră. Ministerul Muncii a elaborat un proiect de lege în acest sens care a intrat în dezbaterea Senatului.”

Informația poate fi reală, dar așa cum e formulată dovedește mari lacune și exprimări lipsite de fundament, pentru că proiectul aflat la Senat nu prevede măsuri ”în acest sens” cum spune hotnews. Pe de altă parte ACUM 2 LUNI Banca Mondială spunea altceva legat de pensiile militarilor.

Rămâne de văzut care e adevărul și ce se va decide,  însă cert este că din nou militarii sunt băgați la malaxor, din nou toată lumea vorbește despre pensiile lor, sunt din nou arătați cu degetul nu e nimeni îngrijorat de participarea României la război, la extinderea acestuia, probabil toți stau liniștiți, ne apără 101 și articolul 5, NU MAI AVEM NEVOIE DE MILITARI, NU MAI AVEM NEVOIE DE ARMATĂ.

Și pentru că sacrificarea armatei, a apărării, a militarilor, a rezerviștilor nu era suficientă, iată că sub adăpostul generalisim al premierului României, Cimitirul din Valea Uzului este ”atacat de instanță”. O instanță din Bacău a decis că Crucile ridicate pe mormintele eroilor români de primăria Dărmănești trebuiesc distruse, pentru că au fost ridicate ilegal. Nu știu dacă asta este o compensație pentru scandalul de la meciul U Craiova- Sepsi dar mă întreb, de ce nu s-a dat aceeași soluție și la ridicarea Ilegală a depozitului LIDL de la Cîrcea? De ce acolo MApN a venit cu o propunere care să ”împace și capra și varza,”dar mai mult Kapralainen iar aici nici MApN care are niște structuri specializate  și asociații care se ocupă de  Cultul Eroilor și alți mucenici, nici Guvernul României, nici BOR, nu au  intervenit (ca intervenienți) în proces și nu au propus o soluție de compromis? Românii și ungurii nu pot sta nici sub pământ împreună? După ce ne-a fost luat aurul, pădurile( Chereștoi Attila știe ce spun), apele minerale, pământurile, acuma ni se confiscă și morții pentru că ”țara are nevoie de stabilitate” iar guvernul de voturile UDMR.

Răspunsul, dacă ne uităm la tot ce s-a întâmplat cu militarii, armata, dotarea și înzestrarea ei în ultimii 30 de ani, e unul singur : S-A DAT ORDIN SĂ SE ALEAGĂ PRAFUL! Militarii reprezintă victima ideală pentru guvernele României, de la militari se iau terenurile, poligoanele, gradele, pensiile, și se dau altora, oricui, numai să nu le mai aibă ”nesimțiții”. Marea Mută a devenit MAREA MOARTĂ, pentru că nu are cine să lupte pentru apărarea ei. Tuturor le-a stat și le stă în gât militarul român, pensionarul militar, iar partenerul strategic cel care ar fi trebuit să facă în așa fel încât  România să  ”asigure flancul Estic al NATO” a luat toate măsurile ca Armata română să nu mai conteze nici măcar în ochii propriilor concetățeni. Faptele dovedesc acest lucru, nu e nevoie de declarații.

Suntem victima ideală pentru că;

– la conducerea armatei sunt numiți de fiecare dată habarniști, politicieni care ori nu au făcut măcar armata, dar au tras cu arcul, ori urăsc armata pentru că nu au învățat decât să coase nasturi cât au fost militari în termen, ori se târăsc prin partid nebăgați în seamă și fac orice ca să prindă și ei un os de ros.

– la conducerea militară a armatei sunt numiți comandanți carieriști, lipsiți de coloană verticală, care urmăresc doar obținerea gradelor ca activi, apoi o pensie babană și o sinecură de partid.

-la conducerea asociațiilor ajung aceiași comandanți care au urmărit doar interese personale și se mai vor iarăși comandanți, ai rezervei.

-militarii sunt dezbinați, împărțiți în sute de asociații, nu se respectă între ei, nu se mai respectă nici ca grade, nici ca oameni.

-În România armata este sluga de serviciu a guvernărilor, societatea nu mai vede în ea forța de lovire a invadatorului, ci forța de muncă, polițiștii și serviciile secrete, SPP-ul, Jandarmeria, sunt instrumente de forță care nu apără legea ci pe nelegiuiții legiuitori.

Și pentru că Armata și militarii reprezintă victima de serviciu a tuturor guvernelor, inclusiv a acestui guvern condus de un general, de prea mult timp, după atâția ani de opresiune se constată că s-a dezvoltat și sindromul Stockholm  în rândul victimelor. Nu mai e nicio scăpare.

Ca să nu spună însă cineva că nu ne-am realizat obiectivul fixat când am decis aderarea la structurile Euro-Atlantice, se poate spune că laptele și mierea curg, curg din belșug, dar nu în România, ci dinspre România, înspre structuri, sau mai bine spus cei care le conduc. E adevărat, câte o cănuță primesc și politicienii noștri care facilitează acest proces, că fără ei, nu aveau stăpânii ambrozie.

https://www.g4media.ro/ciolacu-intrebat-de-pensiile-speciale-urmeaza-sa-mai-vina-un-raport-de-la-banca-mondiala-cel-mai-corect-este-sa-vedem-aceste-rapoarte-daca-trebuiesc-facute-modificari-la-legea-deja-trecut.html

https://www.g4media.ro/reper-comisia-europeana-si-banca-mondiala-sunt-nemultumite-de-proiectul-legii-privind-pensiile-speciale-magistratii-ar-trebui-sa-aiba-o-vechime-de-35-de-ani-pentru-pensie.html

https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26080211-ministrul-muncii-corzi-din-cauza-proiectului-pensiilor-speciale-liderii-psd-ingrijorati-rateaza-jalonul-din-pnrr.htm

https://www.hotnews.ro/stiri-esential-26078120-crucile-din-beton-pentru-eroii-romani-din-cimitirul-valea-uzului-trebuie-demolate-decizie-definitiva-instantei.htm

Victima ideală

Pensiile militare între juridic, sentimentalism și diletantism

 

Ca militar, în retragere fiind chiar, deci pensionar, e normal să urmăresc ceea ce se intâmplă cu armata României, drepturile și activitățile cazone, salarii, activități, pensii, etc. Am calculatorul plin de proiecte, sugestii, propuneri, calcule, adrese, solicitari, facute diferitelor ministere, structuri, persoane politice dar și de răspunsuri și declarații ale unor politicieni din toată paleta de culori a partidelor.  De curând am citit niște adrese trimise de unele structuri asociative diferiților lideri de partid, parlamentari, miniștri legate de proiectul L 4 /2023 introdus anul acesta pentru aprobarea Legii propuse de Guvern  privind pensiile speciale.

Personal am obosit să tot explic unora sau altora, colegi sau lideri de asociații,  diferența între ce vrem, ce avem dreptul și ce primim sau ce vom primi. Se pare că degeaba. Unii o țin langa și confundă marfa cu ambalajul. Trecând peste faptul că mulți vorbesc fără să înțeleagă despre ce, că mulți nu știu decât să ceară fără să se intereseze dacă ceea ce cer este etic, drept, legal sau posibil, că mulți se fac că fac fără a face cu adevărat ceva,  din prostie, neputință sau pentru a mima activitatea,  sau că mulți manipulează cu bună știință, o să exemplific ultima ”găselniță” în materie de pensii militare.

După cum se știe, anul 2022 s-a încheiat printr-un act, un proiect de lege, adoptat de guvern, privind pensiile speciale.  După cum unii știu, la art IX se face referire și la pensiile militare. Cum încă sunt mulți care consideră că pensiile militare nu sunt pensii speciale, dar nu știu de ce, sau nu au argumente, reafirm că semantic, dar și juridic, orice pensie calculată altfel decât în baza legii pensiilor publice este considerată pensie acordată în baza unei legi speciale, sau mai pe scurt, pensie specială. Că juridic nu există această sintagmă sunt de acord, chiar proiectul trimis Senatului, vorbește despre ”Proiectul de lege privind pensiile de serviciu” dar în media se vorbește despre ”pensiile speciale[M1] ”.  Vrem, nu vrem, ne place sau nu,  asta este, dar cei care fac vorbire sau pretind că pensiile militarilor nu trebuiesc incluse în acest proiect trebuie să clarifice în primul rând în căpșorul lor, care sunt argumentele și să înțeleagă că nu poți merge în instanță cu argumente sentimentale sau convingeri personale.

Să luăm de exemplu ultima solicitare a unor asociații ANCMRR de a participa la discuții în comisiile parlamentare, la dezbaterea L4/2023, adică la adoptarea în parlament a legii pensiilor de serviciu adoptată pe 28/12.2022 în guvern. Fac abstracție de faptul că cei mai mulți din cei care vor să participe habar nu au ce contine proiectul.

La punctul 1 al  scrisorii se solicită eliminarea articolului IX din proiectul de lege pe motiv că :

• În PNRR (de fapt impropriu spus PNRR, căci PNRR ca document oficial și juridic NU EXISTĂ, așa cum am mai spus AICI) în propunerile făcute de Ghinea, nu sunt menționate pensiile militare.

Corect parțial, căci  problema asta a fost rezolvată de secretarul de stat Vasilcoiu  de la Ministerul Muncii, care a trimis o adresă către Comisia Europeană întrebând, sau mai bine spus sugerând/solicitând dacă trebuie introduse și pensiile militare, în rândul pensiilor speciale așa cum se poate vedea AICI. Practic însă, nici documentul trimis de Ghinea nici cel primit de Vasilcoiu NU AU CARACTER OBLIGATORIU, nu au putere de lege, FIIND SIMPLE DOCUMENTE INFORMATIVE. Există o problemă cu întreg documentul PNRR, nu doar cu includerea sau neincluderea pensiilor militare în rândul pensiilor speciale, dar aceasta nu face obiectul discuțiilor în comisii, însă ar putea face obiectul unei intervenții în instanță.

Pe de altă parte, asociațiile care pretind că pensiile militare nu trebuiesc incluse pentru că nu sunt pensii de serviciu, uită sau nu vor să recunoască faptul că în cadrul pensiilor militare de stat, conform art 14 din L223/2015,  există 3 categorii de pensii, și anume PENSIILE DE SERVICIU, pensiile de invaliditate și  pensiile de urmaș. Așadar juridic,  s-ar putea solicita scoaterea pensiilor de invaliditate și a celor de urmaș din proiect, dar nu cele de serviciu pentru că titlul proiectului de lege vorbește despre PENSIILE DE SERVICIU. Pentru cele de serviciu, solicitarea nu se susține decât sentimental.

• Din punct de vedere Constituțional, nici Ministerul finanțelor nici Ministerul Muncii nu au drept de inițiativă legislativă privind pensiile militare.

Din nou corect doar  parțial. Dacă ar fi vorba de un proiect privind doar pensiile militare, acesta nu ar putea fi inițiat de alt minister decât de cele care care gestionează pensiile militare. DAR aici e vorba de un proiect al celor două ministere, care include și aspecte privind pensiile militarilor, ori, AȘA CUM A SPUS MINISTRUL BUDĂI, aspectele legate de pensiile militare sunt lucrate de reprezentanții ministerelor implicate, așa cum au fost lucrate și celebrele ordonanțe 57 și 59, PE PĂRȚILE CE REVIN PENSIILOR MILITARE. Că reprezentanții MApN spun de fiecare dată că nu știu nimic, că nu au mâncat … nimic deși răspund cu gura plină, asta e treaba internă, nu privește celelalte ministere.

• Toate contribuțiile din brut si net ale militarilor intră la bugetul de stat și nu la bugetul asigurarilor de stat.

Bun, si ? Ce treaba are asta cu reforma pensiilor, sau cu articolul 28 cu atat mai mult cu cat în ultima sa interventie Budăi a spus clar că toate pensiile vor fi trecute pe contributivitate. Acest argument nu numai că nu ajută, dar dă apă la moară celor care urmăresc introducerea pensiilor militare în reforma pensiilor. Deci practic ne punem singuri lațul de gât și le dăm argumente să se ia de noi. Angajamentul de țară și cel din PNRR vorbește despre micșorarea cheltuielilor cu pensiile, în special cele ”speciale”. Că atunci când s-a stabilit procentul de 9,4 Ghinea nu introdusese pensiile militare e adevărat, dar le-a  introdus Vasilcoiu. Așa că SINGURA MODIFICARE CARE SE MAI POATE FACE ESTE MĂRIREA PROCENTULUI LA 11%, NICIDECUM SCOATEREA PENSIILOR MILITARE, care stau în gât tuturor.

• Soldele pentru militari sunt stabilite avândd în vedere riscul și privațiunile serviciului militar.

Răspuns: Și ce are coada vacii cu ștampila primăriei? Ce treabă are asta cu Art IX din L-4/ 2023? Argument sentimental, fără nicio legătură cu speța.

• Pensiile militarilor nu depășesc cuantumul salariului avut în activitate.

Ca și la punctul anterior, argumentul nu are relevanță. În proiect e vorba de cu totul alte măsuri.

• În calculul pensiei sunt introduse, ILEGAL, OMM  și Pilonul 2 de pensii și practic nu se mai acordă grupele de muncă.

Irelevant, proiectul nu face referire la aceste aspecte, nu aduce atingere acelor drepturi. Din nou argument sentimental, fără legătură cu subiectul proiectului.

• În cadrul profesiei de militar, se regăsesc activități sau atribuțiuni specifice  medicilor, inginerilor, profesorilor, șoferilor, etc deci militarii practică mai multe profesii, dar sunt plătiți doar pentru una.  

Din nou, aspectul semnalat nu are nicio legătură cu prevederile proiectului pus în discuție dar oricum, nu are nicio legătură cu conținutul proiectului.

2.  La punctul 2 al scrisorii  se face referire la nemulțumirea PROFUNDĂ a tuturor rezerviștilor că Legea 223 a fost modificată înainte de a fi pusă în aplicare. La modul în care este formulată ”nemulțumirea”ai zice că domnii cărora li se adresează scrisoarea, habar nu au de aceste aspecte, iar acuma că li s-a spus, nu vor mai dormi de grija nemulțumirii rezerviștilor.

Iar bomboana pe colivă o pune ultimul punct al scrisorii, prin care semnatarii, lideri a 6 asociații ANCMRR, menționează că solicită introducerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a Plx 199. Ceea ce nu spun însă semnatarii, este că există un document semnat de o parte din semnatarii acestei scrisori, care menționează faptul că aceștia NU SUNT DE ACORD CU VOTAREA Plx 199.  În plus, semnatarii scrisorii se fac că nu știu că în privința Plx199 mingea este în curtea guvernului care trebuie să dea un punct de vedere de doi ani de zile aproape. Dacă nu se dă este pentru că proiectul nu mai face obiectul interesului, pentru că acesta ar putea duce la creșterea pensiilor viitorilor pensionari la peste 100% din salaraiul avut la pensionare, ceea ce ar fi contrar cerințelor PNRR.

Și acuma  să vedem ce efecte va avea scrisoarea.

Trebuie să spun cu toată părerea de rău că întreaga scrisoare este dovada unui infantilism greu de digerat. Dacă semnatarii scrisorii vor ajunge în Comisia pentru muncă și protecție socială  a Camerei Deputaților, condusă de domnul Solomon, cel care a mătrășit acum 2 ani Plx  199 și din forma inițiată de Leș a adus-o la forma dorită de specialiștii MApN, acesta îi va intreba dacă sunt serioși sau au vrut să facă mișto de el.

Solicitările trecute în această scrisoare nu au nicio legătură cu art. IX al Proiectului L 4 /2023 supus discuției în comisii, care face referire la modificarea art 28 din L- 223/2015 privind baza de calcul a pensiei. În plus, domnul Adrian Solomon este cunoscut ca un dușman declarat al militarilor și nu va pierde nicio ocazie să îi articuleze. Cu această solicitare, semnatarii scrisorii nu fac altceva decât să arate cât de ageamii sunt în ceea ce privește subiectul ce va fi dezbătut în comisii sau cât de dezinteresați sunt de rezolvarea unor aspecte cu adevărat legate de subiectul proiectului.

Eu dacă aș fi un oarecare membru în comisie iar domnii lideri de asociații ar veni cu o asemenea intervenție, i-aș întreba dacă au ceva de spus aplicat, pe articolul IX în afară de faptul că îl vor scos din lege și dacă nu au le -aș mulțumi și i-aș ruga să nu bruieze ședința,

Nu poți veni la o discuție aplicată pe articole de lege cu poezii sau propuneri la legi care nu au legătură cu Legea în discuție. Da, se poate merge cu astfel de lăcrămații în fața presei, sau a unor lideri politici, pentru a le explica problematica pensiilor militare, așa ca introducere, dar în dezbaterea unei legi în comisii mergi cu cereri aplicate pe articolelele legii, nu cu povești lacrimogene care nu se susțin.

Și deși proiectul de lege nu conține modificări decât asupra  unui singur articol din legea 223, domnii lideri de asociații nu au reușit să identifice nici măcar o problemă reală pentru a fi amendatp, preferând să vină cu solicitări lacrimogene fără nicio legătură cu prevederile legii.

Pași de urmat

Ce s-ar putea face sau cere totuși, dacă vor ajunge la discuții în comisii? Ar putea cere ca articolul 28 la punctul 1 să cuprindă sporurile care sunt luate în considerare la stabilirea bazei de calcul, nu cele care NU fac parte din baza de calcul. Argumente:

– Fiecare pensionar are astfel posibilitatea să verifice dacă îi sunt incluse în baza de calcul sporurile pe care le-a avut.

– În felul acesta sporurile care se vor acorda ulterior apariției legii nu vor intra automat în calculul pensiei, lucru care duce la noi discriminări și noi diferențe între pensionari, pentru că în forma actuală orice spor pe care îl vor inventa viitorii jieni ai DGFC VA INTRA ÎN BAZA DE CALCUL AUTOMAT, NEFIIND CUPRINS ÎN LISTA DE LA ART.28. Dar dacă se trec în articol sporurile care fac parte din baza de calcul, nu se mai pot introduce pe NV, fără a fi legiferate  noi sporuri pentru cei ce urmează să iasă la pensie, creind astfel noi diferențe și discriminări.

– S-ar asigura transparența legislativă, orice spor introdus în salarizare trebuind să fie vizibil și în legea 223 ( dacă va mai rămâne în vigoare).

– Ar trebui să solicite ca sporul pentru doctorate să nu mai fie acordat la pensie, mai ales că unele doctorate au devenit secrete, deci nu mai sunt de folos, nu mai justifică rolul știițific, nimeni nu le mai poate consulta, nu mai sunt de folos. De ce să dai spor de doctorat pentru o lucrare care nu își îndeplinește rolul pentru care a fost creat, acela de document științific? Prea mulți și-au luat doctorate la copy-paste, și este culmea să le mai dai și spor pentru furt. S-ar încuraja și premia  hoția.

– Ar putea cere ca nici sporul de ”continuitate”, care se dă comandanților care stau acasă dar sunt considerați ”de serviciu” să nu se mai adauge la pensie, căci oricum este un abuz și faptul că se acordă  în activitate.

– Ce ar trebui să mai facă liderii de asociații și sindicate? SĂ VORBEASCĂ ACEEAȘI LIMBĂ. Dacă vor merge în comisii și vor trage unii hăis și unii cea, sau vor solicita aspecte care nu fac obiectul legii, vor fi ignorați.

– Ar mai trebui ca pentru propunerile 1 și 2, dacă le vor agrea, să găsească un parlamentar, pe cât posibil membru al uneia din comisiile care dau rapoarte pe lege din Senat, care să introducă cele două amendamente în una din comisii ca fiind inițiativa sa, căci altfel nu le va lua nimeni în seamă propunerile, asociațiile neavând dreptul la astfel de inițiative, ele putând doar să își expună puncte de vedere.

Unii mai vorbesc despre faptul că pensiile magistraților ar fi calculate pe contributivitate partial. Este o greșeală care dovedește necitirea sau neînțelegerea legilor. Pensiile magistraților, la această oră,  se calculează conform legii 303 pe baza veniturilor realizate în ultima lună de activitate. Faptul că o parte din pensie este plătită de Casa Natională de Pensii Publice din Bugetul Aigurărilor Social și alta direct de la Bugetul de Stat, nu înseamnă că magistrații ar avea ”pensie contributivă”. De fapt toți salariații contribuie la fondul de pensie, doar că banii sunt înmagazinați în buzunare diferite ajungând însă tot în Bugetul consolidat, de unde sunt repartizați diferitelor  case de pensii prin structurile și ministerele responsabile. Unii cer ca și pensiile militarilor să fie trecute în sistemul public,  crezând că  vor avea pensii mai mari, uitând că la trecerea  pe Legea 263, în 2010, 70% din pensiile militarilor scăzuseră, mulți au primit câte 10 decizii  calculate din burtă până ca acestea să ajungă la o valoare decentă. Cine cere fără să știe ce, merită ceea ce primește.

În afara acestor sugestii pe marginea proiectului, poate ar trebui ca asociațiile să ia exemplu de la domnul Vasile Botomei, rezervist, care a solicitat în instanță anularea întregului PNRR, documentat, nu cu poezii.. Se pare că este unul din puținii care au sesizat faptul că PNRR este o foaie de hârtie fără valoare juridică, iar dacă instanțele ar fi imparțiale ar trebui să îi dea câștig de cauză. Procesul se judecă la Curtea de apel Bacău dosar 838/2/2022 iar dacă va ajunge la CCR, pentru că există motive clare de neconstituționalitate, atunci poate ar merita sprijinit.  Mă tem însă că nimeni nu se va implica pentru că asta e treabă serioasă, iar nouă ne place să ne facem că luptăm cu argumente și arme de doi bani.

Realitatea pe care nu vrem să o vedem

Revenind la cauza inițială, pentru cei care intenționează să mai solicite recalculări, actualizări, măriri ale pensiilor, anularea OUG 59, revenirea la forma inițială a Legii 223, repunerea pe tapet a PLX 199, fac următoarele precizări:

1. La nivel european s-a ridicat,  nu de azi, problema sustenabilității sistemului de pensii, în condițiile în care în Europa speranța de viață a crescut iar vârsta de pensionare a rămas pe loc. Pentru a putea face față acestor probleme s-au recomandat  unele măsuri printre care crelterea vârstei de pensionare și un alt sistem de calcul, mai… economicos. Cu toate protestele populației (a se vedea Franța, Germania, unde mișcarea sindicală e chiar foarte bine organizată)  nu se vor face concesii majore, pentru că guvernele nu vor să facă sacrificii de dragul pensionarilor care sunt considerați inutili.
2. În PNRR, jalonul 114 privind sistemul de pensii, se spune: ” Noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani). Eventualele modificări în cursul procesului legislativ ar trebui să respecte obiectivul privind stabilitatea cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB, prin includerea, atunci când este necesar, a unor modificări ale parametrilor cu rol de compensare.”
3. În PNRR, jalonul 115 privind pensiile speciale (chiar dacă le denumește impropriu speciale și nu de serviciu, fiind un document de lucru, nu se comite o greșeală) se spune: ”Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității

 – Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.

– Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.

– Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.”

Cine înțelege de aici că ar urma ca pensiile  să crească, iar pensiile de serviciu/speciale/ militare să suporte îmbunătățiri, actualizări favorabile,  are mari probleme nu doar de percepție, ci chiar de vedere.

De aici rezultă 4 lucruri mari și late, de netăgăduit, care pot fi amânate, dar nu anulate:

• Toate pensiile vor fi calculate, mai devreme sau mai târziu,  (poate mai puțin ale magistraților)  pe principiul contributivițiții;
• Pensiile ”speciale” vor fi raționalizate. Cine confundă raționalizarea cu actualizarea iar actualizarea cu mărirea are probleme nu numai de logică ci și de cunoaștere a limbii române.
• Deciziile Curții Constituționale se vor aplica numai magistraților, vor proteja numai pensiile acestora.
• Nicio pensie specială NU VA DEPĂȘI VENITUL OBȚINUL ÎN PERIOADA DE COTIZARE, deci valoarea salariului din momentul ieșirii la pensie.  Dacă asta înseamnă actualizare/crestere a pensiilor  eu mă popesc.

De reținut pînă unde s-a ajuns cu respectarea drepturilor constituționale: dacă guvernanții își permit să scrie negru pe alb că deciziile CCR vor proteja DOAR pensiile magistraților, indiferent  de raza de aplicabilitate, înseamnă că scrisorile lacrimogene vor fi folosite de cei care le primesc, pentru activități intime.

Sper ca liderii de asociații și marii luptători care citesc aceste rânduri să înțeleagă că a trecut vremea când ne făceam că facem și  că dacă nu vrem să fim bătaia de joc a guvernelor, e timpul să trecem la lucruri serioase sau să ne lăsăm de meserie.

https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23L004FG.PDF

https://www.bursa.ro/cristian-vasilcoiu-secretar-de-stat-in-ministerul-muncii-si-solidaritatii-sociale-comisia-europeana-precizeaza-ca-pensiile-militare-trebuie-sa-faca-parte-din-reforma-cuprinsa-in-pnrr-09255540

https://www.stiripesurse.ro/pnrr-ul-la-control-o-instanta-cere-guvernului-toata-documentatia-care-a-stat-la-baza-pnrr_2754480.html

Pensiile militare între juridic, sentimentalism și diletantism

Talent fără frontiere

 

Bănuiesc că nu e român să nu fi văzut măcar o emisiune sau un număr prezentat oriunde în lume, în emisiunea ” …au talent”  adică cetățeni din orice țară. Bineînțeles că nici România nu putea să rateze o emisiune cu un asemenea succes și așa suntem procopsiți cu tot felul te ”talentoși” care pentru că i-au impresionat pe localnici cu dexteritatea cu care sparg semințe se înscriu la concurs. Că se înscriu, nu e o problemă ce este mai ciudat este că unii din cei care nu prea au ce prezenta, sunt admiși la selecție și prezentați la tv pe post de talente autentice deși unii nu știu decât să cânte în baie sau să își înnoade șireturile la pantofi cu ochii închiși.

Interesant este și faptul că deși ne aflăm în România iar emisiunea se numește ”românii au talent”, la concurs participă și columbieni, spanioli, italieni, ucraineeni, ugandezi sau boșimani    (traducerea populară a ”bushmen”) sau de orice naționalitate și cetățenie. Așa se întâmplă însă peste tot, și în alte țări,  deci nu suntem o excepție.

De cam doi ani emisiunea ”Ucraineenii au talent”, din cauza războiului, se desfășoară pe scena mondială. Cel mai talentat ucrainean, actor, luptător și președinte cel care și-a început spectacolele prin a ”cânta” la pian cu bijuteriile de familie, dă spectacole pe toate scenele lumii și este primit cu aplauze furtunoase. Numărul cel mai apreciat este ”DAVAI”,  cu episoadele davai drone, davai avioane, davai rachete, davai euro, davai curent,  davai tancuri, davai soldați și urmează davai UFO. Are omul ăsta un talent de a cere și a primi, ce nu să izistă. Dar nu e singurul talent. El știe și să dea.Și dă. Dă cereale. A fost o nebunie astă toamnă, când întreaga lume plângea după cerealele Ucraineene. Discuții, scandal, că nu îi lasă rușii să își vândă produsele, că popoarele lumii mor de foame fără grâul ucrainean, că Africa e în colaps, Europa suferă, Asia  se târăște, ce să mai spun, până la urmă s-a creat un coridor pe Marea Neagră supravegheat de WFO,  de Erdogan, de NATO, de NASA, de soldații universali, numai să plece cerealele din Odessa. Inițial am crezut că asta era o formă de a ajuta pe ucraineeni vânzându-le grâul, ca să nu le ia foc  recoltele cum ardeau brusc și nemotivat ale noastre exact în perioada aia. Mi-au trebuit ceva luni ca să înțeleg care era de fapt scopul real al campaniei agricole. Atunci nu mi-am pus întrebarea de ce sunt verificate încărcăturile numai ca marfă, însă nu și calitativ. În goana și graba de a vinde grâu și a ”ajuta” guvernul ucrainean oropsit, popoarele nu și-au mai pus problema verificării mărfii, dacă corespunde calitativ, dacă respectă normele europene, dacă e grâu sau arpacaș, dacă din el se poate face pâine sau colivă. Abia acuma se văd ”roadele”. Citeam pe telegram acum cam 10 zile, că fermierii polonezi au blocat cu tractoare granița cu Ucraina, pentru a interzice cerealele din Ucraina care pe lângă faptul că au preț de dumping, mai sunt și … toxice. Am căutat atunci informații pe net, dar ”nu prea am găsit”. Am fost convins că e propagandă rusească și am mers mai departe.

Acum 4 zile însă știrea a transpirat și pe anumite rețele de știri autohtone, semn că nu era propagandă rusească ci realitate. Zilele astea la tv am văzut o emisiune despre agricultura din România  și pe un post tv,  în care Preşedintele Asociaţiei Fermierilor Români se plânge de aceleași probleme cu excesul de cereale ucraineene băgate pe gâtul românilor, cereale modificate genetic, pe care nici porcii nu le mânâncă.

Acuma am înțeles de ce a început campania. Ucraina trebuia să scape de cerealele ”produse” în laboratoarele ”bio” preluate de ucraineeni de la ruși,  transferate  și finanțate acuma de  actualii aliați ca să nu spun dirijori ai Ucrainei. Celor care spun sau vor să spună că și asta e propagandă rusă, le citez din doamna Nulland, afirmația făcută într-o audiere, în martie 2022:

” „Ucraina are facilităţi de cercetare biologică, iar acum suntem destul de îngrijoraţi de posibilitatea ca forţele ruse să încerce să preia controlul asupra lor. Aşadar, lucrăm cu ucrainenii la modalităţi de a preveni ca aceste materiale de cercetare să cadă în mâinile forţelor ruse”

Teama doamnei Nulland însă nu era că rușii ar fi preluat -de fapt reluat-  controlul laboratoarelor, ci că ar putea pune mâna pe dovezi privind implicarea americană în acele laboratoare și nu era vorba doar de viruși, bacterii și vaccinuri, ciumă, antrax și alte alea ci și de tratarea cerealelor date spre consum fraierilor din Europa. Abia acuma încep să iasă la iveală de ce mureau unii să ”ajute” Ucraina să își vândă cerealele : ca și vaccinurile COVID, rămâneau nevândute și se pierdeau banii investiți și nici nu se atingeau scopurile planificate.

Talentați oamenii ăștia. Aș putea spune talente fără frontiere. Vă mai amintiți Eurovisionul din 2022 și ”călușul” ucrainean câștigător? A fost o mânărie nesimțită pe față. Dar nu singura.

Recent, acum două zile, la ”Românii au talent” am văzut doi copii ucraineeni evoluând cu un număr de .. nu știu cum să îi spum dans, circ, căci era ceva ce vedeam pe vremuri, copil fiind, prin bâlciuri. Bineînțeles copii nu au nicio vină, ei își încearcă norocul, cică s-au înscris cu două zile înainte de a fi filmată emisiunea, fiind din orașe diferite, tatăl unuia  e militar, așa cum dă bine acuma peste tot. Nu comentez prestația, e vorba de gust. Nu comentez voturile juriului, sunt și ei oameni, trebuie să mânânce o pâine. Comentez doar ”idealul” scopul sau obiectivul celor doi ”copii” care au declarat că dacă câștigă (și eu garantez că vor câștiga, vom trăi și vom vedea, că doar să convingi patru amărâți din juriu e mult mai ușor decât să tai dreptul de vot unor țări, cum a fost la Eurovision)  din banii primiți vor să cumpere o dronă, una  din cele care omoară oameni. Ce ar putea să facă drona aia? Să îl extragă pe tăticu din război? Nu! Să pună capăt războiului? Nu! Să ducă mâncare soldaților pe front? Nu! Să scoată răniții de pe câmpul de luptă? Nu! Atunci ce ? Să omoare alți oameni. Asta e dorința unui copil ”talentat”, la 10 ani. Dacă ăsta e idealul copiilor din ziua de azi iar noi aplaudăm și încurajăm, ba mai și lăcrimăm înduioșați de astfel de declarații plantate în gura unor copii, atunci omenirea nu mai are scăpare.

Eu mă așteptam să spună că vor ca războiul să se termine și să se revadă toți sănătoși acasă, dar nu, ei vor să cumpere armament, sau cel puțin așa au fost învățați să spună, ca să impresioneze. Nu trebuie să ai talent pentru astfel de scopuri. Îți trebuie doar o minte răsucită.

Dar lucrurile nu merg cum vrem noi, lucrurile merg cum vor ei, cei care promovează astfel de ”talente”. Parcă văd că ăla mic va ajunge și el președinte. Are toate șansele așa a început și actualul, tot pe scenă. Talentați, nu zic.

Talent fără frontiere

PNRR – lege fără de lege

 

În fiecare zi suntem bombardaţi cu PNRR şi necesitatea încadrării în prevederile lui. Guvernul îl invocă drept bază legală pentru multiple OUG, politicienii îşi argumentează toate fanteziile sau idioţenile tot cu PNRR, jurnaliştii îşi construiesc emisiunile şi articolele în jurul PNRR. Unde te duci, unde te întorci, unde intri, unde ieși, te împiedici de PNRR.  Totuşi, o întrebare firească şi normală ar trebui pusă, înainte de a ne lăsa ameţiţi de omniprezentul PNRR : CINE E, CE VREA EL şi mai ales care e legătura juridică cu prevederile legale şi constituţionale din România? Suntem noi nişte europeni mai haotici în special prin reprezentanţii noştri politici, dar asta nu înseamnă că nu avem o Constituţie şi un cadru legislativ de respectat.

Consideraţii juridice, pe scurt

Ca urmare a aderării la UE , “prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”, scrie în     Constituţia României, art.148, alin.(2). Prin urmare, în afara prevederilor tratatelor constitutive ale UE şi a legislaţiei comunitare care au CARACTER OBLIGATORIU, nu există posibilitatea juridică de a justifica caracterul obligatoriu al altor documente ale UE, dacă acestea nu respectă prevederile legale naţionale, în special cele constituţionale. Fără a intra în polemica juridică dintre CCR şi CJUE, trebuie să admitem că în acest moment, oricât de dragi ne-ar fi aerele europene, nu se poate justifica legal o reglementare DOAR în baza  faptului că aşa a zis UE, sau pompierul de serviciu de la nu știu ce poartă europeană.

Legitimitatea PNRR

După aderarea României la UE, toţi politicienii indiferent de culoare au clamat mereu NECESITATEA accesării fondurilor europene, profitând de complicata şi extrem de specializata legislaţie UE, inaccesibilă sau neinteresantă  la nivelul de înţelegere al majorităţii cetăţenilor români. Pe scurt, finanţarea diferitelor obiective de integrare/dezvoltare  europeană nu a fost niciodată absolut gratuită şi necondiţionată, regulile europene au întortocheate metodologii tehnice, pe care muritorii de rând nu trebuie să se chinuie să le înţeleagă, dar nici nu se sinchisesc, pentru că avem armate de oameni plătiţi generos să se ocupe cu finanţările europene, plus europarlamentarii români trimişi la Bruxelles să vegheze şi să participe activ la deciziile europene care se răsfrâng asupra românilor.

În anul 2020, UE a reacţionat la pandemia COVID şi aşa apărut NextGenerationEU. „NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. Elementul central al instrumentului NextGenerationEU este Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) – un instrument pentru granturi și împrumuturi care sprijină reformele și investițiile în statele membre ale UE, în valoare totală de 723,8 miliarde EUR.

 Pentru a primi fonduri în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre trebuie să pregătească planuri de redresare și reziliență care să descrie modul în care vor investi fondurile. Pe parcurs, ele trebuie să atingă anumite jaloane și ținte. Comisia verifică dacă fiecare din acestea au fost atinse înainte să facă plăți din Mecanismul de redresare și reziliență”. Aşa zice UE şi pentru că musai discuţiile politice trebuie materializate în legislaţie europeană a apărut Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a „Mecanismului de redresare şi rezilienţă”, act legislativ cu caracter obligatoriu. Pentru cei dornici, regulamentul este accesibil, numai că nu veţi găsi în cuprinsul lui prevederi care să impună  obligaţii de genul “totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile să nu depășească 9,4% din PIB în perioada 2022-2070” şi nici impuneri de reformare a pensiilor speciale. Idioţeniile de acest gen sunt creaţia unor politicieni români, fără a avea constrângere europeană. Deci ștreangul și impunerile de acest gen, SUNT OPERA  POLITICIENILOR ROMÂNI, sunt intenţii europene relativ bune, pe care însă politicianul român le-a înţeles şi pus în practică după interesul de partid sau după cât l-a dus capul pe fiecare,  şi nicidecum în folosul public, atunci când a realizat PNRR României.

Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al României cuprinde, zic iniţiatorii, o agendă ambițioasă de reforme și investiții menite să atenueze efectele socio-economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Costul total al planului se ridică la 29,2 miliarde EUR, adică 13,1 % din PIB-ul țării în 2019. Această alocare,reprezentând 4 % din volumul total al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), include întreaga alocare de subvenții (14,2 miliarde EUR) și o parte considerabilă (14,9 miliarde EUR) din alocarea disponibilă a împrumutului. În iunie 2022, alocarea de subvenții destinate României a fost revizuită în sens descrescător cu 2,1 miliarde EUR, ajungând la 12,1 miliarde EUR (-14,9 %). Prin urmare, România a cerut nu numai bani nerambursabili ci a dorit şi un împrumut consistent, bani ce vor trebui rambursaţi. Menţionez că marea majoritate a statelor europene, conștiente de dificultatea rambursării împrumuturilor și dornice de a crea, nu doar de a obține împrumuturi imposibil de rambursat și înrobitoare, NU au dorit să beneficieze de posibilitatea obţinerii de bani cu împrumut,  au proiectat PNRR proprii în aşa fel încît să fie suficientă suma acordata gratuit, drept granturi. Politicienii români însă, nesătui și incapabili de a obține fonduri din investiții sau activități economice, au mers pe finanțare și prin împrumut, ca să fie masa mai bogată.

Din punct de vedere al legalităţii acestui PNRR,  de remarcat sunt lipsa transparenţei şi mai ales procedura instituţională aplicată, cu totul şi cu totul diferită şi nejustificată faţă de alte acorduri similare cu UE.

Dansul Ordonanțelor

A. Primul act juridic adoptat la nivel naţional în legătură cu PNRR a fost ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 155 din 3 septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 819 din 7 septembrie 2020. Chiar dacă are un caracter de pregătire şi este anterioară adoptării Regulamentului UE, guvernul avea deja liniile mari ale documentului legislativ european. Din preambulul OUG aflăm că “având în vedere că Planul național de relansare și reziliență este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană care includ: concordanța planului național cu recomandările specifice de țară din cadrul Semestrului european, contribuția măsurilor, respectiv a intervențiilor la tranziția verde și digitală, impactul economic și social asupra statului membru, potențialul de creștere economică și crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea costurilor și a bugetului, guvernanța internă a planului național, iar ulterior planul național este implementat prin intermediul proiectelor, proces care presupune elaborarea în paralel a documentațiilor tehnico-economice necesare implementării acestora,deoarece elementele sus-menționate vizează interesul public și strategic, sunt o prioritate a strategiei de guvernare și constituie o situație de urgență și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, pentru a nu genera întârzieri în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor externe nerambursabile alocate României, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.” Asupra posibilelor vicii de constituţionalitate s-a pronunţat Consiliul Legislativ prin avizul nr.896/31.08.2020, exprimind temeiuri de jurisprudenţă CCR privitoare la modul de explicare a urgenţei de adoptare, mai ales că Regulamentul european încă nu fusese adoptat.Şi pe fondul reglementării CL a identificat probleme importante, cum ar fi fi lipsa fişei financiare, obligatorii acestui tip de act,etc. Mergând mai departe în textul OUG regăsim:

“Articolul 1

(1) Planul național de relansare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național pentru instituirea Mecanismului de redresare și reziliență. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și în completare din surse alocate de la bugetul de stat. Scop final al PNRR este asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID-19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

(2) PNRR are structura, domeniile de investiții, domeniile de reformă și alte componente stabilite conform MRR și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.

(3) PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul României acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene, denumit în continuare MFE, pentru a desfășura procedurile de negociere.

(4) Proiectele de investiții publice aferente domeniilor de investiții care se finanțează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ următoarele condiții:

a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant;

b) să contribuie la ameliorarea stării economice și la creșterea capacității de reziliență a României;

c) să obțină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la obiectivele de ameliorare a stării economiei și de creștere a rezilienței;

d) să respecte condițiile prevăzute pentru finanțare în cadrul PNRR;

e) să respecte cerințele prevăzute de Mecanismul de redresare și reziliență;

f) să aibă un impact semnificativ pentru dezvoltarea economică și/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României ori la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030.

(5) Contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.

Articolul 11

Mecanismul instituțional și financiar al MRR – PNRR va fi reglementat la nivel de lege în termen de maximum 30 de zile după aprobarea Mecanismului de redresare și reziliență la nivel european.

O scurtă analiză a textului OUG raportat la legislaţia naţională şi europeană incidentă, conduce la următoarele CONCLUZII:

– PNRR este document strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții la nivel național şi este supus unor reguli de evaluare de către Comisia Europeană. Prin urmare ca orice document de interes strategic naţional era de aşteptat ca să fie adoptat şi publicat în Monitorul Oficial conform prevederilor legale. Deasemenea, vorbim de o EVALUARE de către Comisia Europeană şi NICIDECUM de o APROBARE, prin urmare procesul de elaborare a conţinutului şi aprobare este doar apanajul instituţiilor naţionale, rolul Comisiei Europene este doar de a evalua, de a verifica încadrarea în anumiţi piloni;

– Guvernul stabileşte că PNRR se aprobă prin hotărâre a Guvernului în vederea negocierii cu Comisia Europeană. Lucru care NU S-A MATERIALIZAT; chiar dacă un asemenea document ar fi trebuit să fie aprobat de Parlament, înainte de evaluarea europeană, nici măcar încercarea de a crea o oarecare brumă de legalitate prin aprobarea în guvern nu s-a înfăptuit.

– OUG stabileşte cerinţe pentru proiecte de investiţii care urmează a fi finanţate prin PNRR, atribuţii, delegări şi acordari de mandat pentru negocieri, nereglementând nimic despre reforme legislative;

-Se afirmă că la “contractarea împrumuturilor externe rambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență se va face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică”. Gura păcătosului…, prin urmare se impune respectarea şi a OUG nr. 64 din 27 iunie 2007 privind datoria publică, care ce să vezi, la art.4 alin.(5) spune că “(5) Finanțările rambursabile contractate de la organismele financiare internaționale destinate finanțării deficitului bugetului de stat se aprobă prin lege.”. Ooops, adică banii luaţi în baza unui document aprobat prin HG necesită aprobare prin lege, adică aprobarea Parlamentului (??????!!!!!!)  Nu sună cumva ciudat, ca să nu spun altfel? Şi tot la capitolul ciudăţenii, art. 11 stabileşte că mecanismul instituțional și financiar al MRR – PNRR va fi reglementat la nivel de lege,or, iarăşi asistăm la o “ciudăţenie”, cel puţin ilogică, adică documentul primar se aprobă prin Hotărâre de guvern iar documentele subsecvente, secundare, de punere în aplicare a PNRR se aprobă prin lege !!! Aceasta este o încălcare impardonabilă a principiilor legislative, care conduce implacabil la neconstituționalitatea actului indiferent cum s-ar numi el.  

B. Având în vedere că Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a intrat în vigoare la 19 februarie 2021, odată cu adoptarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, ce cuprinde în forma adoptată o serie de aspecte diferite faţă de propunerea/draft de regulament avută în vedere la adoptarea OUG 155/2020, Guvernul României a emis o nouă ordonanţă de urgenţă de completare şi modificare. Astfel a apărut  ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 24 din 31 martie 2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 339 din 2 aprilie 2021. În extras ea prevede:

Articolul I

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de relansare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Titlul se modifică și va avea următorul cuprins: ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență

2. La articolul 1, alineatele (1)–(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 1

(1) Planul național de redresare și reziliență al României, denumit în continuare PNRR, este documentul strategic al României care fundamentează prioritățile de reformă și domeniile de investiții pentru aplicarea Mecanismului de redresare și reziliență – MRR la nivel național. Sursa de finanțare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobat prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului. Scopul final al PNRR este să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe, respectiv asigurarea ameliorării stării economiei naționale după criza generată de COVID–19, creșterea economică și crearea de locuri de muncă necesare pentru incluziunea forței de muncă, sprijinirea tranziției verzi și a celei digitale pentru promovarea creșterii durabile.

(2) PNRR are structura stabilită conform Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului și face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană.

(3) Guvernul aprobă prin memorandum mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, denumit în continuare MIPE, pentru a desfășura procedurile de negociere cu Comisia Europeană, în vederea aprobării PNRR și a cererii de împrumut prevăzute la art. 14 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, și mandatarea Ministerului Finanțelor, denumit în continuare MF, pentru a desfășura procedurile de negociere la nivelul Consiliului Uniunii Europene.

3. La articolul 1, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:

(3^1) Procedurile de negociere prevăzute la alin. (3) sunt coordonate de către prim-ministru.

(3^2) După aprobarea la nivelul Uniunii Europene, PNRR va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.

4. La articolul 1 alineatul (4), literele a) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:

a) să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentațiilor tehnico-economice și cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziție publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârșitul anului 2022, pentru minimum 70% din valoarea alocată, respectiv la sfârșitul anului 2023, pentru restul valorii alocate;

………………………….

c) să obțină avizul conform eliberat de MIPE prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de țară și tranziția verde și digitală, eligibilitatea finanțării din MRR și contribuția la atingerea jaloanelor și țintelor prevăzute în PNRR;

5. La articolul 1, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:

(5) Contractarea împrumutului astfel cum rezultă din valoarea costurilor totale estimate ale PNRR prevăzută la alin. (3) se face cu respectarea legislației în vigoare privind datoria publică.

12. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11

Măsurile de implementare a PNNR, inclusiv cele care se referă la cadrul instituțional și financiar, vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 1 alin. (3^2).

Articolul II Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, cu modificările și completările aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

O scurtă analiză a textului noii OUG raportat la anterioara OUG şi la legislaţia naţională şi europeană incidentă, conduce la următoarele concluzii:

-PNRR rămâne document strategic, dar se va aproba prin hotărâre a Guvernului, după aprobarea la nivelul Uniunii Europene ?!!!!.Haos total, PNRR NU SE APROBĂ la nivel european, SE EVALUEAZĂ în cadrul unui document de lucru al serviciilor Comisiei, document care analizează PNRR raportat la cerinţele Regulamentului urmând a se emite o propunere de aprobare a evaluării. Nici vorbă de aprobarea PNRR, mai ales că avem reglementată şi negocierea anterioară depunerii la UE. Am putea admite eroarea tehnică de sintagmă, “se aprobă de UE” în loc de “ se aprobă prin decizie de către UE documentul de evaluare a PNRR”, dar lucrurile s-ar complica, ce rost ar mai avea o aprobare ulterioară de moment ce la UE te prezinţi cu documentul în formă finală?

-nici în această OUG nu apar referiri la existenţa unor modificări/ elaborări de legi;

– având în vedere că modificările şi completările aduse prin prezenta OUG sunt majore şi multiple, la art. II. Se stabileşte că OUG 155/2020 se va republica cu o nouă numerotare a textelor , dar DOAR după aprobarea acesteia prin lege. Nici această prevedere NU A FOST RESPECTATĂ DE CĂTRE CEI CARE AU EMIS-O!

C. OUG 155/2020 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 230/2021, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul NU a adus modificări sau completări.

OUG 24/2021 a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 231/2021, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 1 octombrie 2021. Parlamentul a adus modificări sau completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile de mai sus.

Din păcate, aşa cum reglementa art.II din OUG24/2021 , OUG 155/2020 trebuia rebublicată în  forma consolidată, după  01.10 2021, data de aprobare prin lege. Or, lucrul acesta NU s-a mai întâmplat.

D. Dar staţi puţin, nebunia cu PNRR nu s-a încheiat, la scurt timp a apărut o nouă OUG care a modificat OUG 155/2020. Este vorba de ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 124 din 13 decembrie 2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 1178 din 14 decembrie 2021.

„Articolul 39

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 230/2021, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, alineatul (3^2) și litera b^1) a alineatului (4) se abrogă.

11. Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

 Articolul 11

Măsurile privind stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul PNRR vor fi reglementate în termen de maximum 90 de zile de la finalizarea procedurilor de aprobare a PNRR la nivel european.”

 Asta da culmea nesimţirii politice, căci  în primele două OUG au jonglat cu prevederea că PNRR se aprobă prin Hotărîre de Guvern ba înainte de a merge la UE, ba după ce îl aprobă UE. Acum au rezolvat dilema şi au abrogat TOTAL prevederea de aprobare a PNRR prin Hotărîre de Guvern, ca să nu îi mai întrebe nimeni dacă PNRR ul a Fost aprobat în forul legislativ sau nu.

E. OUG 124/2021a fost aprobată de Parlament prin Legea nr. 178/2022, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 14 iunie 2022. Parlamentul a adus modificări sau completări care nu afectează articolele criticate prin observaţiile anterioare, nici măcar nu a sesizat că abrogarea impusă lasă PNRR, documentul strategic, fără existenţă juridică valabilă, nemaiexistînd reglementare de aprobare.

F. S-a terminat? Nu, mai avem modificări la modificări. A apărut şi ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 16 noiembrie 2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 1110 din 17 noiembrie 2022,  care şi ea modifică alte OUG anterioare printre care şi OUG 155/2020. De data asta sunt modificări tehnice, şi de importanţă e doar:

„Articolul VI

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 7 septembrie 2020, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.”

Deocamdată epopeea OUG 155/2022 a luat o pauză, aşteptăm republicarea formei consolidate după ce Parlamentul  o va aproba prin lege. Oricum, legiutorii noştri ar trebui să se grăbească cu ideile că doar până la sfârşitul lui 2026 se pot cheltui bani prin PNRR, or ei nu ştiu dacă reuşesc să termine de modificat OUG 155/2020 sau de …legiferat PNRR.

Domnia legii, caracteristică esenţială a statului de drept

„Guvernul, în întregul său, şi fiecare dintre membrii acestuia sunt obligaţi să îşi îndeplinească mandatul cu respectarea Constituţiei şi a legilor ţării, precum şi a programului de guvernare acceptat de Parlament” – art.1 din Legea nr. 115 din 28 iunie 1999 privind raspunderea ministerială.

Or, şmecheriile inventate prin diferite birouri guvernamentale ce conduc la interpretarea legii în stil personal “ca să fie bine” sau mai rău, evitarea prin omisiune voită a prevederilor legale  au devenit o obişnunţă a omului politic român. Dacă ar fi vorba de declaraţii politice ar fi oarecum scuzabile, dar ele NU AR TREBUI ADMISE ci drastic penalizate, mai ales când vorbim de reglementări stategice ce pot afecta majoritatea cetăţenilor pe aproape 50 de ani.

Spre exemplu avem o lege extrem de clară, aplicată relativ bine în cazurile similare cu acest PNRR şi fondurile europene. Din păcate acum NU s-a vrut a se respecta nimic din prevederile LEGII nr. 590 din 22 decembrie 2003 privind tratatele, publicată în  MONITORUL OFICIAL nr. 23 din 12 ianuarie 2004:

Articolul 1

Pentru scopurile prezentei legi, prin:

a) tratat se înțelege actul juridic, indiferent de denumire sau de formă, care consemnează în scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau la nivel departamental, având scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi și obligații juridice sau de altă natură, guvernat de dreptul internațional public și consemnat într-un instrument unic ori în două sau în mai multe instrumente conexe;

Articolul 19

(1) Se supun Parlamentului spre ratificare prin lege următoarele categorii de tratate:

a) tratatele la nivel de stat, oricare ar fi domeniul de reglementare al acestora;

b) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea politică sau care implică angajamente cu caracter politic;

c) tratatele la nivel guvernamental care se referă la cooperarea cu caracter militar;

d) tratatele la nivel guvernamental care se referă la teritoriul de stat, inclusiv regimul juridic al frontierei de stat, precum și la zonele asupra cărora România exercită drepturi suverane și jurisdicție;

e) tratatele la nivel guvernamental care se referă la statutul persoanelor, drepturile și libertățile fundamentale ale omului;

f) tratatele la nivel guvernamental care se referă la participarea în calitate de membru la organizații internaționale interguvernamentale;

g) tratatele la nivel guvernamental care se referă la asumarea unui angajament financiar care ar impune sarcini suplimentare la bugetul de stat;

h) tratatele la nivel guvernamental ale căror dispoziții fac necesară, pentru aplicare, adoptarea unor noi dispoziții normative având forță juridică de lege ori a unor legi noi sau amendarea legilor în vigoare și cele care prevăd în mod expres cerința ratificării lor.

(2) Tratatele prevăzute la alin. (1) nu se ratifică prin ordonanțe ale Guvernului.

(3) În situații extraordinare, tratatele prevăzute la alin. (1) lit. b)-h), a căror reglementare nu poate fi amânată, vor putea fi ratificate prin ordonanțe de urgență ale Guvernului, sub condiția justificării temeinice a urgenței ratificării.”

CONCLUZII

NU avem un PNRR legitim, neîndeplinind niciuna din condiţiile minimale de validitate ale unui document juridic legal valabil pentru că :

1. Acest act care, cel puţin prin prisma modificărilor legislative impuse legilor de pensie va afecta practic toţi cetăţenii României, este un document “strategic” NEAPROBAT, NEASUMAT LEGAL, NEPUBLICAT în Monitorul Oficial (publicarea aceea sub formă de text literar pe siteul unui minister are valoare juridică zero).
2. OUG-urile  au încercat spălarea dar de fapt au reușit doar îmbâcsirea PNRR, transformându-l într-o formă fără formă, un ”nu se știe ce” prezentat pe post de Bau-Bau cu puteri de super-lege dar fără cap, fără mâini, fără picioare.
3. PNRR un este nici impus, nici aprobat de UE, deci nu era nevoie de nicio aprobare sau rugăminte pentru amendarea acestuia, putea fi oricând modificat, cu condiția să respecte angajamentele de țară asumate prin MRR.
4. Chiar dacă ordonanțele carea au vizat intenția de PNRR ar fi fost clare, sau ar fi propus spre aprobare Planul contextual, tot ar fi fost NECONSTITUȚIONALE pentru că vizează domenii de activitate și drepturi fundamentale care -așa cum prevede recenta Decizie 650/ 15.12.2022 a CCR- nu pot fi modificate de și nici măcar incluse în OUG.  
5. PNRR CA DOCUMENT NU A FOST APROBAT SAU AVIZAT DE NICIUN MINISTER, NICI DE CONSILIUL LEGISLATIV, NICI DE CES, în condițiile în care prevede modificări ale unor drepturi fundamentale.  Nici măcar Guvernul României nu a aprobat acest document, practic PNRR nu are nicio semnătură, sau ștampilă de aprobare.
6. Prevederile lui depăşesc cu mult obiectivele specifice unui program de guvernare (care dealtfel după aprobarea în Parlament, este totuşi publicat în M.O.). Este un document invocat ca bază legală în legislatia secundară românească în condiţiile în care  el NU ESTE act de reglementare legislativă primară.
7. Fiind- doar la modul declarativ- un act consecință a unei cerințe sau reglementări europene, PNRR AR FI TREBUIT SĂ FIE APROBAT DE PARLAMENT ȘI PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL CA ACT DE SINE STĂTĂTOR FIE ȘI CHIAR NUMAI PRIN INCLUDEREA SA ÎN REGIMUL MEMORANDUMURILOR, CA SĂ NU MAI VORBIM DE FAPTUL CĂ E DECLARAT DOCUMENT STRATEGIC ȘI AVEA NEVOIE SĂ FIE APROBAT CA LEGE DE SINE STĂTĂTOARE.
8. Toate documentele, măsurile emanate, luate/justificate/având ca bază PNRR, fac de fapt referire la o ciornă, un document NEASUMAT ȘI NEAPROBAT DE PARLAMENT, o ciornă în continuă mișcare, modificare și transformare, a cărui formă finală nu o cunoaște nimeni.
9. JURIDIC, PNRR NU EXISTĂ, DECI TOATE MĂSURILE LUATE PÂNĂ ÎN PREZENT ÎN BAZA SA, NU AU FUNDAMENT JURIDIC, FIIND LOVITE DE NULITATE.

https://romania.europalibera.org/a/mo%C8%9Biune-de-cenzur%C4%83-psd-pnrr-planului-menit-s%C4%83-aduc%C4%83-rom%C3%A2niei-30-de-miliarde-de-euro/31274725.html

https://economedia.ro/psd-invitat-la-ministerul-proiectelor-europene-pentru-a-citi-pnrr.html

https://www.rfi.ro/politica-134246-daniel-fenechiu-pnrr-parlament-motiune-cenzura

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-ii-reproseaza-psd-lui-cristian-ghinea-in-textul-motiunii-simple-absorbtia-curenta-este-la-pamant-pnrr-este-un-dezastru-1556923

https://www.g4media.ro/ultima-ora-motiunea-de-cenzura-a-picat-guvernul-ramane-in-functie-citu-atacuri-la-psd-si-la-orban-banii-din-pnrr-merg-doar-la-investitii-oricat-ar-saliva-baronii-psd-niciodata-nu-as-sustine-ni.html

https://romania.europalibera.org/a/mo%C8%9Biune-de-cenzur%C4%83-psd-pnrr-planului-menit-s%C4%83-aduc%C4%83-rom%C3%A2niei-30-de-miliarde-de-euro/31274725.html

https://economedia.ro/psd-invitat-la-ministerul-proiectelor-europene-pentru-a-citi-pnrr.html

https://www.rfi.ro/politica-134246-daniel-fenechiu-pnrr-parlament-motiune-cenzura

https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ce-ii-reproseaza-psd-lui-cristian-ghinea-in-textul-motiunii-simple-absorbtia-curenta-este-la-pamant-pnrr-este-un-dezastru-1556923

https://www.g4media.ro/ultima-ora-motiunea-de-cenzura-a-picat-guvernul-ramane-in-functie-citu-atacuri-la-psd-si-la-orban-banii-din-pnrr-merg-doar-la-investitii-oricat-ar-saliva-baronii-psd-niciodata-nu-as-sustine-ni.html

PNRR – lege fără de lege