O intalnire cu bucluc

 

Pe data de 24 de Agost, la orele trecute fix, la sediul MApN a avut loc o întâlnire aproape ”de taină” între ministrul Radu Miruță și președintele Forumului Asociațiilor Militarilor (cele care au aderat, nu toate asociațiile militarilor, căci sunt ele sunt fără  număr), generalul Năstase Constantin.

Întâlnirea s-a produs în urma insistențelor conducerii Forumului, care a solicitat în nenumărate rânduri o întrevedere cu ministrul, în speranța că vor fi lămurite măcar, dacă nu rezolvate, o serie de probleme legate în special de pensiile militarilor. Până la urmă, domnul ministru a găsit timp între două drone, să se vadă și cu o parte din reprezentanții pensionarilor, rezerviști sau nu, ai militarilor. Ministrul a venit ”echipat” cu roșu și locțiitorul șefului DGFC însoțit și de alți câțiva colonei care au stat cuminți, așa cum stau mereu cât sunt activi, pe scaunele lor. Domnul General Năstase a venit însoțit de doi colonei care nu au stat deloc cuminți spre disperarea celor doi șefi de delegație.

După farafastâcurile de rigoare, domnul Năstase a dat citire unui material pregătit încă de pe vremea lui Burebista, prezentând situația pensiilor militare de la Cuza, trecând prin Războiul de independență, cele două Războaie Mondiale, situație cunoscută de altfel inclusiv de presa ”civilizată,” dar nebăgată în seamă. Nu știu ce o fi crezut domnul Năstase cu această prezentare, dar dacă credea cumva că Miruță nu o cunoaște și va fi dat pe spate, s-a înșelat. Miruță știa dar nu îl interesa. Trecând la ”plesbicit”, ca să îl parafrazez pe Nenea Iancu, până la urmă Năstase a ajuns la problemele spinoase, prima dintre ele fiind actualizarea (sub o formă sau alta) soldei de grad la pensii. Aici domnul Miruță, care are soluții pentru toate problemele Ucrainei și toate dronele marine, terestre și aeriane care ajung pe lângă granițele noastre, indiferent cine le trimite, dar nu și pentru pensionarii militari, a cerut scurt și clar ca ”reclamanții” să vină cu sursa de finanțare. Bineînțeles că domnul Năstase, chiar dacă îndeplinise funcția de șef al DFC, nu avea de unde să  scoată banii. Ca să demonstreze că e informat și ar vrea dar nu se poate, domnul Miruță zice:

• Știți cât ar însemna asta la bugetul MApN?

Și întorcându-se spre Locțiitorul Șeful DGFC, generalul IVAN, continuă :

•  Ia spuneți domnule general ce sumă e necesară??

Domnul general Ivan, ”documentat” a răspuns prompt:

• V-am raportat domnule ministru.

Clar pentru toată lumea nu ? Domnul general a raportat, alții nu trebuie să știe, dar ”nu e parale”, ca să îl parafrazez de data asta pe Constantin Tănase. Și de aici încolo, toate discuțiile și cererile s-au oprit la ”nu sunt bani”: Ba, ca să impresioneze prin grija față de problemele armatei, domnul Miruță a informat delegația venită cu jalba în băț, că în ultimii 30 de ani nu s-au mai făcut investiții în armată așa că pensiile pot să mai aștepte, ca și cum atât lipsa fondurilor, cât și proasta gestionare a lor, mai ales după creșterea bugetului apărării la presiunea SUA, s-ar datora pensionarilor militari care ”trebuiau să se ocupe de aceaste probleme”. Eu dacă aș fi fost acolo l-aș fi întrebat pe domnul ministru care este vina pensionarilor pentru situația dezastruoasă din armată și l-aș mai fi întrebat ce au făcut cu fondurile de înzestrare, cei care au condus armata, inclusiv domnia sa, pentru că în mod sigur ar fi dat vina pe ”greaua moștenire” dar nu mai ține. I-aș mai fi amintit că armata a cheltuit inutil o gămadă de bani (cred că domnul general Ivan știa câți) cu „rezerviștii voluntari„ și urmează să cheltuiască și mai mulți și și mai inutil cu viitorii soldați voluntari, două ”găselnițe” de tot rahatul, două inițiative falimentare care practic nu rezolvă nimic. Desființarea și apoi reînființarea ”rezervistului voluntar„ dovedește”teligența„ conducerii armatei în rezolvarea problemelor apărării țării.

Aici fac o paranteză și nu pot să nu remarc faptul că de 26 de ani, toate delegațiile care s-au întâlnit cu diverși miniștri, șefi de partide, parlamentari, s-au dus cu lecțiile nepregătite. Pe lângă faptul că de fiecare dată din delegații au făcut parte lideri de asociații care aveau fiecare propriile probleme și cereri, unii cerând ”totul sau nimic„ alții sedii, alții scutiri, alții nimic, dar certându-se acolo și „risipind boabele„ nu și-au organizat -hai să fiu indulgent și să spun APROAPE NICIODATĂ- întrevederea, deși știau ce vor răspunde „ceilalți„ că vor veni cu scuza fondurilor, cu „situația politică și economică”, cu ”conjunctura” internațională, cu PNRR-ul, cu „partidele din opoziție„ cu premierul, coaliția, președintele, CCR, care îi împiedică să le rezolve problemele. Pentru toate aceste scuze, sau motivări, „ai noștri„ ar fi trebuit să aibă contra-argumentul pregătit, dar nu, ei s-au dus de fiecare dată cu hârtii cu povești și istorioare sau cereri absurde și în plus s-au mai și certat sau contrazis în fața politicienilor, spre bucuria acestora. Din fericire de data aceasta nu prea a avut cine să se certe au fost doar 3 pensionari, dar cu două… strategii. Din nefericire, șeful delegației s-a dus acolo cu istoria pensiilor militare, nu cu argumente și fermitate.  Domnul Năstase a fost ”polițistul bun”, iar ceilalți doi, „polițistul rău” care mai puneau și întrebări incomode, numai că după câteva întrebări, domnul Miruță dădea din mână a lehamite, nu le mai răspundea,  sau îl întreba din nou pe domnul general Ivan care își rostea replica: ”v-am raportat” și gata, se trecea mai departe. Asta a fost întâlnirea, astea sunt rezultatele. A mai făcut domnul Miruță referire și la ”unii dintre dumneavoastră care au o atitudine necuvincioasă în mediul on line față de noi” insinuând tiptil, dar nu subtil, că din cauza acestora nu își primesc pensionarii drepturile. El săracu ar vrea, dar ”rana din pulpă” nu îl lasă. A, să nu uit, am văzut repostat pe FB un material de prin septembrie 2025 cu domnul Miruță, în care domnul respectiv ”lua apărarea” militarilor, care, spunea dânsul „e adevărat, a fost o perioadă în care nu au plătit contributivitate la pensii, dar totuși, nu se poate spune că nu au pensii contributive”. I-am răspuns domnului Miruță care e treaba cu contributivitatea, cât mai pe scurt și cât mai pe înțelesul domniei sale dar o fac și aici, pentru că sunt sigur că i se face revista presei și va fi informat că iară a sărit cuiul cătării la beregata lui. Deci cu dedicație pentru Răducu, se știeeeee, fără ranchiunăăăă:

Militarii au contribuit la pensie de când se stiu, chiar înainte de a se introduce sistemul contributivității, doar că banii se duceau la bugetul MApN, cel care de altfel asigura pensiile militarilor. Sistemul contributiv de pensii din România a fost introdus prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care a consacrat oficial principiul contributivității. Până atunci, NIMENI din Romania nu contribuia ”la pensie”, niciun civil, fiindu-le oprite sume drept ”contribuții de asigurări sociale”EXCEPTÂND MILITARII, cărora, prin Decretul nr. 141 din 28 februarie 1967 privind pensiile militare de stat și pensia suplimentară, emis de Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, li se reținea din salariu contribuția pentru Pensia Suplimentară. Deci din 1967. Așadar, domnule Miruță, militarii plătesc contribuție la pensie din 1967, FĂRĂ ÎNTRERUPERE, pe când dumneata și toți politicienii, orbeții care vorbesc fără să se informeze, abia din 2001. Deci cine-i cal și cine-i măgar ?

Și acum să mă întorc la oile noastre. Din câte constat chiar și fără să sap prea mult, nimeni nu a știut de această întâlnire până să se desfășoare, deși măcar liderii asociațiilor membre ale forumului ar fi trebuit informați imediat ce domnul Năstase a fost ”chemat” fie și doar așa, „ca să se știe”. Și deoarece în urma întâlnirii nu a urmat niciun comunicat nici din partea MApN nici din partea președintelui Forumului, cred că nimeni nu a fost informat oficial. De ce oare? Înțeleg, MApN nu avea de ce să dea informație de presă sau comunicat, pentru conducerea ministerului pensionarii militari sunt „a pain in the ass„ ca să folosesc o expresie consacrată, dar domnul Năstase ce face, a dezertat? Sau consideră că a fost o întâlnire privată care nu privește pe nimeni? Până și grădinăreasa număru unu a țării a postat poze cu vizita ei semi-legală la Kiev, domnul Năstase nimic nimic? Nu e bine domnule general, nu e bine deloc. Ale cui interese și dorințe le-ați reprezentat acolo, ale dumneavoastră personal? Păi atunci vă rog să nu mai vorbiți în numele pensionarilor militari și să nici nu mai semnați documente în numele asociațiilor membre ale Forumului. Eu știu că nu vă înțelegeți cu șeful de „clasă”, dar nici așa să nu vă buciumați activitățile presupus a fi de interes general, parcă nu e bine. Dacă sunteți certat cu șefii de asociații, de ce nu îi informați pe cei mulți? Nici ei nu merită? Dacă ați vrut să nu se afle, vă informez că până și vizita șefului CIA la Moskova a fost deconspirată, ca să nu mai spun de  cea dintre Bolojan și Tănăsescu, așa că trageți concluziile de rigoare. 

Aștept o informare, atât cât puteți dumneavoastră să încropiți. Hai curaj!

Update 27.08.2026 

După apariția acestei informări dar și sub riscul unei implozii în cadrul Forumului, domnul Nastase a binevoit să ofere muritorilor o notă privind întâlnirea de luni de la MApN, dar nu personal, pentru că orgoliul nu l-a lăsat să cedeze. Domnia sa a decis să parcheze între două camioane și a rămas parcat între două camioane, așa că a însărcinat pe unul din ceilalți participanți la discuțiile de la MApN  să prezinte varianta soft a discuțiilor. Așa cum veți constata, informațiile, spuse altfel, sunt de fapt aceleași. Dar iată comunicatul: 

”Domnilor președinți,

Președintele FORUMULUI SAOPSN, dl gl.mr.r. dr. Constantin Nastase, mi-a transmis să vă prezint ce s-a discutat la întâlnirea cu domnul ministru Miruță din 24.08.2026, ora.10.00

După trei scrisori înaintate de președintele FORUMULUI ministrului apărării naționale, prin care a solicitat primirea reprezentaților rezerviștilor pentru a-l informa despre problemele stringente ale acestora, vineri 21.08.2026, de la cabinetul ministrului mi s-a comunicat că luni 24.08.2026 ora 10.00, domnul ministru primește în audiență trei persoane din FORUMUL SAOPSN,  iar până la ora 14.00, să comunic datele personale ale acestora pentru acces în minister.

Au participat la întâlnirea cu domnul ministru, dl. gl.mr.r. Constantin Năstase, col.rtr. Marian Tudor și lt. col.r. Dragoș Icleanu.

Din partea MApN domnul ministru a fost însoțit de gl.mr. Valeriu Roșu, gl.bg.Adrian Ivan, si alți trei ofițeri.

De la început domnul ministru ne-a comunicat că domnia sa cunoaște situația rezerviștilor și că dorește de la noi soluții, însoțite de sursa de finanțare pentru fiecare dintre cerințele noastre. Președintele FORUMULUI i-a prezentat o serie de discriminări in sistemul pensiilor militare propunand in acelasi timp soluții de eliminare a acestora în etape sccesive. A fost întrerupt de multe ori în prezentare, domnul ministru cerând obsesiv, soluții, nu discuții, accentuând de fiecare dată să prezentăm sursa de finanțare. Insistența cu care domnul ministru a solicitat, ca noi să prezentăm ceva ce, legal și concret nu îi putem prezenta, pentru că nu avem acces la  datele bazei de calcul, a generat o stare de disconfort accentuat și o discuție, pe alocuri, încordată.

 Președintele FORUMULUI a solicitat în regim de urgență, următoarele:

– inițierea și aprobarea unui act normativ privind, introducerea cuantumului soldei de grad prevăzut la art. XI din OUG nr. 26/ 21.03. 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.254 / 25.03.2024, în baza de calcul a pensiei. 

-emiterea unui act normativ prin care să se restituie impozitul reținut nelegal și declarat necostituțional prin Decizia 724/19.12.2023;

-eliminarea CASS ca reținere din pensia rezerviștilor coroborat cu art. 9 din Legea 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare;

-modificare art.78 alin 5 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal în sensul introducerii expresiei ”….. precum și din pensii….” în corpul acestuia pentru ca rezerviștii să aibă dreptul de a completa și depune Declaratia 230.

La toate aceste solicitări domnul ministru se consulta cu reprezentantul DGFC, gl.bg. Adrian Ivan, care îi oferea  unele valori bănești în cifre, date care, în opinia domniei sale,  reprezentau efort bugetar mare pentru fiecare dintre aceste solicitări.

Dl. gl.mr.r. dr. Constantin Năstase a precizat de fiecare dată că domnia sa poate identifica sursele de finanțare în bugetul aprobat și i-a indicat căteva surse. Domnul ministru a mentionat că are în obiectiv, ca deputat, inițierea unui act normativ prin care din penalitățile generate de neândeplinirea obligațiilor contractuale de către agenții economici parte în contractele de furnizare de tehnică și aparatură militară, penalități care nu sunt deloc mici, MApN să direcționeze o parte sume către soluționarea unor disfuncții  din sistemul pensiilor militare.

Domnul ministru a precizat în repetate rânduri că nu poate domnia să rezolve solicitările care țin de Parlament sau de alte autorități și că fondurile alocate ministerului sunt repartizate pentru inzestrarea armatei , înzestrare care nu s-a făcut timp de 30 de ani. 

Domnul ministru a subliniat că solicitările noastre, dacă nu sunt susținute de propuneri concrete privind sursele de finanțare, demonstrează ca avem o atitudine sindicală care nu rezolvă problemele, aducând reproșuri asociațiilor, reproșuri care, în opinia domniei sale, țin de apartenența asociațiilor noastre, cităm: ”… la partide pe care le-ați apaludat și ați fost de acord cu ele” . Răspunsurile reprezentanților FORUMULUI la aceste reproșuri incorecte au fost promte, tăiose, uneori dure.

Președintele FORUMULUI va prezenta o informare la activitatea din 23 septembrie 2026.

 

 

Lt col.r. Dragoș Icleanu”

 

După cum se poate observa, convocarea la minister a venit de vineri, deci domnul Năstase ar fi avut timp să își informeze colaboratorii, recte șefii de asociații, cu privire la întrevedere și eventual să stabileasca mandatul, dar a considerat că aceștia nu merită să știe, nici chiar după întâlnire. Sau nu a putut, era parcat între două camioane. 

MAGISTRAȚI ȘI MILITARI, EGALITĂȚI INEGALE -PARTEA a II-a -DREPTURILE MAGISTRAȚILOR

 

Scriam în articolul precedent despre confuzia pe care o fac mulți militari care consideră că decizia 20/2000 a CCR stabilește anumite drepturi pentru militari și că aceste drepturi nu ar fi respectate. Pentru cei care nu s-au lămurit că am dreptate decizia în întregime stă la dispoziție și o pot studia.

Voi continua să dezvolt  de ce nu se poate pune semnul egalității între militari și magistrați, deși decizia respectivă punea semnul egalității între magistrați și militari. Pare paradoxal, dar cele două decizii, respectiv 20/2000 și 900/2020 statuează o situație care matematic este imposibilă, dar juridic, prin cotloanele CCR este normal, și anume că A poate fi egal cu B dar B nu este egal cu A. Matematic există totuși un semn care poate defini această relație și anume A ≥ B în care A este magistratul.

O să aduc atenției cititorilor niște ”drepturi” de care beneficiază magistrații și dacă cineva îmi va putea aduce exemple similare din partea militarilor, îmi voi reevalua analiza.

În primul rând este vorba de pretinsele similitudini între drepturile și restricțiile magistraților și cele ale militarilor. Nu voi umple paginile cu prevederile respective, pot fi găsite și comparate citind statutele celor două categorii profesionale. Cert este că la militari găsim 8 restricții și le este interzis dreptul de a candida. Probabil se bănuiește că toată armata României are ”legături” cu rușii, căci mai nou pentru asta se ridică dreptul de a candida unui român. Magistrații însă nu au această interdicție lor în afară de asocierea în partide și exprimarea ÎN PUBLIC a opiniilor politice, celelalte interdicții se referă strict la aspecte care țin de activitatea profesională. De fapt  aceștia sunt ”obligați să se abțină” de la unele activități sau fapte care pentru militari sunt considerate încălcări ale statutului. E o diferență între a ți se interzice să faci ceva și a fi ”obligat să te abții”. Dacă nu reușești să ”te abții” ce se întâmplă? Nimic. Te-a tăiat și nu te-ai putut abține.

Așadar domnii magistrați și-au ”MIMAT” niște restricții ca să pară că sunt și ei oropsiți ca militarii și au dreptul la pensie de serviciu. De fapt din tot capitolul II ”incompatibilități și interdicții”, doar articolul 231 vorbește despre interdicții, celelalte 8 spun CE POT FACE magistrații, așa mai șmecherește.

Mai mult, la militari se vorbește despre ” Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți” iar la magistrați despre ” Incompatibilități și interdicții”. Altă gâscă în altă traistă. Cine nu crede, să verifice statutele.

Acuma să trec la faptele magistraților . Nu mai aduc în discuție cazuri vechi, o să dau câteva exemple din activități recente ale CCR și instanțelor:  

1. De pe ”Luju.ro” într-un articol intitulat ”Leprozeria Constituțională” aflăm că cei de la CCR au reușit nu doar să își contrazică propriile decizii, ci ca în cadrul aceleiați decizii să își contrazică propriile afirmații, care ar trebui să fie OBLIGATORII pentru toată lumea. Cum să fie obligatorii, când, de exemplu referitor la dreptul de a verifica condițiile de eligibilitate de fond ale unui candidat, ”infailibilii” spun că această sarcină revine CCR, apoi că ar fi de competența BEC. Culmea este că aceste afirmații sunt date una după alta, nu la interval mare ca să se poată presupune că au uitat ce au spus. Concret, la punctul 118 ceceriștii spun că ”elementele cuprinse in juramantul de credinta sunt conditii de eligibilitate de fond pentru a candida la functia de Presedinte al Romaniei, pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor conditii poate fi realizata numai de catre Curtea Constitutională”, iar la punctul 119 aceiași specialiști declară că ”este necesara aplicarea directa de catre BEC a prevederilor constitutionale referitoare la conditiile de eligibilitate de fond stabilite in titlul I al Constitutiei. O asemenea investire a BEC realizata de Curtea Constitutionala rezulta din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile si valorile constitutionale” in contextul evaluarii de catre noul BEC a candidaturilor depuse.”

Curat murdar coane Fănică! Păi cum e, ori că că, ori că că!!!

2. Tot de pe Lumea Justiției aflăm altă ispravă de data asta a ICCJ, care încalcă prin deciziile ei legislația care prevede salarizarea și unele drepturi ale magistraților. Acolo la art. 13.alin1 9(a) din OUG 27/2006 se spune că ” (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;”

Așadar magistrații beneficiau la detașarea în altă localitate decât cea de domiciliu, de o diurnă. Dar având în vedere salariile mizere, faptul că își decontează inclusiv procurarea ochelarilor de vedere, că abia le ajung banii de la o lună la alta, că primesc salariile pe o valoare  viitoare a VRS, că sunt la zi cu toate drepturile salariale, s-au trezit unii dintre ei să mai ceară în instanță niște bani de diurnă și pentru detașări în cadrul aceluiași oraș și cine le judecă speța, decât alți colegi care apoi și ei vor beneficia de aceleași prevederi. Iar cei care au judecat, de la ICCJ  au considerat că merită să primească diurna  pe motiv că ” dreptul la diurna este recunoscut in cazul detasarii sau delegarii angajatului cu domiciliul intr-o alta localitate decat cea in care se afla locul de munca unde a fost detasat sau delegat, chiar daca detasarea sau delegarea opereaza de la un loc de munca permanent situat in aceeasi localitate cu locul de munca unde are loc detasarea sau delegarea.” Deci dacă un magistrat are domiciliul  în Filiași sau lucrează la judecătoria Filiași și este detașat, mutat/detașat  la Judecătoria Craiova primește o diurnă. Dacă apoi e delegat de la Judecătoria Craiova la tribunalul Dolj, tot din Craiova, mai primește o diurnă, pentru că și detașarea asta este tot în afara orașului de reședință ??? Nu că e bine să fii magistrat? Asta înțeleg ei prin independența justiției. Mîine o să ceară unii să le dea diurnă și când se mută dintr-o sală de judecată  în alta, sau când se deplasează la…WC.

3. Reporteris.ro ne aduce la cunoștință un caz al unui judecător care a reușit să iasă la pensie cu o pensie de magistrat deși nu îndeplinea condițiile de pensionare. Acesta fusese inițial polițist judiciar. Când s-a decis să se pensioneze pentru că îi lipseau niște ani ca vechime de magistrat, a solicitat Curții de Apel unde lucra, să îi elibereze o adeverință prin care să i se recunoască ca vechime și perioada cât a fost polițist judiciar, pe motiv că funcția ar fi fost similară celei de consilier juridic. Curtea de apel i-a respins cererea ca nefondată. Domnul respectiv nu s-a lăsat, a mai introdus cauza în două instanțe diferite, în una a pierdut din nou, în cealaltă i s-a dat câștig de cauză. Curtea de apel unde a lucrat, nu a făcut recurs și astfel a rămas cu decizie definitivă și a ieșit la pensie ca magistrat deși nu avea vechimea necesară. Nu e așa că justiția română e sublimă dar lipsește cu desăvârșire?
4. Și acuma un ultim caz, care nu e recomandat cardiacilor. În anul 2021, în Iași, un puști de 19 ani, circulând cu 150 de km prin localitate a omorât un om pe trecerea de pietoni, tăindu-l practic în două. Cazul a fost judecat iar tânărul a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pentru ”omor din culpă”. Motivarea sentinței este de pe altă planetă. Trecând peste viteza cu 100 km/h peste limita legală, trecând peste faptul că fapta a fost săvârșită pe trecere de pietoni unde se spune că ”pietonul are prioritate”, trecând peste faptul că un om a fost OMORÂT de un inconștient care totuși știa că la viteza aia orice atingere înseamnă moarte, judecătorul de caz a considerat că ” accidentul rutier s-a produs în cursul nopţii, segmentul de drum corespunzător, deşi unul central, era liber la acel moment, circulaţia fiind, în contextul exact al accidentului, practic inexistentă, acesta fiind, în opinia instanţei, chiar motivul care a determinat inculpatul să ajungă la o viteză atât de ridicată. (…) Desigur că în mod distinct s-ar pune problema în condiţiile în care inculpatul ar fi rulat cu viteza respectivă pe timp de zi, în condiţiile unui trafic normal”. Deci de vină a fost drumul liber și probabil ceilalți neparticipanți la trafic, care l-au împins pe șofer să calce pedala până la 150km/h. În plus, a mai spus instanța, faptul că victima a fost efectiv secționată ar fi din cauza construcției mașinii, deci nici acest fapt nu i se poate imputa șoferului: „Faptul că, urmare a impactului, a intervenit secţionarea corpului victimei, a cântărit majoritar, în viziunea acuzării, în atribuirea unui element de ferocitate acţiunii inculpatului, însă, în realitate, astfel cum rezultă din raportul de expertiză criminalistică, acesta este consecinţa principală a contactului cu un element de caroserie al autoturismului condus de către inculpat, coroborată, desigur, cu viteza de impact.”

Ce se mai poate spune după aceste exemple, în afară de faptul că pentru unii legile nu există, ele sunt interpretate sau aplicate după bunul plac atunci când interpretarea aduce un cât de mic profit. Legile, Constituția, drepturile omului, dreptul la viață, dispar atunci când se întâlnesc cu interesul unor magistrați care profită de orice portiță pentru a-și spori averile. Nu spun că sunt toți la fel, dar dacă nici aceste cazuri nu îi fac pe cei din fruntea țării, a justiției să ia măsuri, nu poți să nu te întrebi dacă mai există lege, justiție și dreptate în România și pentru ce, de ce și de cine sunt protejați acești oameni ???

 

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/6151

https://www.luju.ro/leprozeria-constitutionala-ccr-a-motivat-mizerabila-hotarare-de-respingere-a-candidaturii-lui-calin-georgescu-noaptea-mintii-dupa-ce-curtea-explica-faptul-ca-doar-ea-poate-examina-conditiile-de-eligibilitate-de-fond-aceeasi-curte-isi-deroga-comepentele-la

https://www.luju.ro/dezlegare-pe-diurnele-magistratilor-inalta-curte-a-hotarat-dreptul-la-diurna-este-recunoscut-in-cazul-detasarii-sau-delegarii-chiar-daca-detasarea-sau-delegarea-opereaza-de-la-un-loc-de-munca-permanent-situat-in-aceeasi-localitate-cu-locul-de-munca-unde-a

https://www.g4media.ro/reporteris-un-caz-nemaiintalnit-in-justitie-25-000-de-lei-pe-luna-suspecta-pensionare-a-fostului-sef-al-sectiei-penale-de-la-curtea-de-apel-bacau-care-a-reusit-sa-si-echivaleze.html

https://reporteris.ro/exclusiv/anchete/cum-se-da-3-ani-cu-suspendare-in-romania-dupa-ce-rupi-in-doua-un-barbat-pe-zebra-cu-1485-km-h-judecatoarea-tescu-da-vina-pe-caroseria-masinii-si-spune-ca-drumul-era-liber

https://in-cuiul-catarii.info/2025/03/28/magistrati-si-militari-egalitati-inegale-partea-a-ii-a-drepturile-magistratilor-23730

 

MAGISTRAȚI ȘI MILITARI-EGALITĂȚI INEGALE-PARTEA I ȚINTE FALSE

 

Am scris în mai multe rânduri despre cele două categorii profesionale și credeam că este suficient, dar o prostie apărută recent pe internet m-a convins că unii ori sunt grei de cap ori fac joc de glezne fluturând steaguri false.

Cineva, nici nu mai contează cine, pretinzând că sprijină cauza pensiilor și drepturilor militarilor, critică ultima decizie a CCR privind pensiile militarilor și spune că CCR și-a încălcat propria decizie, adică Decizia 20 din 2000 care -vezi Doamne- ar statua faptul că pensiile militare nu pot fi desființate și nici ”afectate”.Se consideră de către autorul textului, că până și desființarea pensiilor militare în 2010 ar fi fost neconstituțională. Nimic mai fals. Decizia 20/2000 a fost data la o sesizare a Curții Supreme de Justiție care ridicase excepția de neconstituționalitate a legii privind sistemul public de pensii, care anulase pensiile de serviciu ale MAGISTRAȚILOR. Așadar respectiva decizie nu avea nici în clin nici în mânecă cu pensiile militarilor, chiar dacă în conținutul deciziei se face referire la acestea. Decizia se referă la dreptul magistraților de a avea pensii de serviciu, CA ȘI MILITARII. Ori asta este cu totul altceva. Nu pensiile militarilor sunt apărate aici, ci ale magistraților. Spre exemplu:

”Astfel pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca şi pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilitatii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratura sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente.”

Și

 ” Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.”

După cum se vede pensiile militarilor sunt menționate doar legat de cele ale magistraților, pentru a justifica dreptul magistraților la pensie ”de serviciu”.

Este concludentă justificarea  adusă de Curtea Supremă de Justiție și însușită de CCR, prin care  ” Curtea Suprema de Justiţie, argumentand necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistraţi, invoca şi faptul ca „în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, inclusiv România, dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, care, prin activitatea lor, „îşi asuma un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniştea în societate”. Or, continua autorul sesizării de neconstituţionalitate, „justiţia face parte şi ea din forţele publice chemate sa menţină ordinea de drept, pentru aceasta pronunţând hotărâri prin care se ordonă încetarea încălcării unor drepturi în societate atunci când se reclama încălcarea acestora, iar executarea hotărârilor judecătoreşti, atunci când este nevoie, este asigurata prin forta coercitivă a statului de celelalte forte de apărare a ordinii publice”

Așadar în decizia 20/2000, CCR vorbește despre pensiile militare doar pentru a sprijini și susține menținerea pensiilor de serviciu și pentru magistrați, nicidecum pentru a statua anumite drepturi ale militarilor. De fapt în final, Curtea ” Constata ca dispoziţiile art. 198 din aceeaşi lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituţionale.” Deci obiectul  acestei decizii a fost art.103 din legea 92/1992, nicidecum pensiile militarilor.

Să fie clar pentru toți cei interesați dar prea leneși pentru a se informa, Decizia 20/2000 nu consfințește drepturile militarilor, ci pe ale magistraților. Punct!

Decizia este la îndemâna tuturor, dar unii din lene, alții din incapacitatea de a înțelege, scornesc cauze pierdute, fără să încerce măcar să verifice dacă bate harta cu țăranul.

Despre drepturile de pensie ale  militarilor însă,  aceeași CCR care a acordat pensii de serviciu magistraților pentru că ”justiția face parte şi ea din forţele publice chemate sa menţină ordinea de drept”,  face referire în decizia 900/2020 punctul 109, unde spune:” Cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal (a se vedea Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016). Relevante sunt deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care Curtea s-a pronunțat a priori asupra constituționalității unei legi prin care pensiile stabilite pe baza legislației speciale se transformau în pensii din sistemul public de pensii. Curtea a constatat că „pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat […]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat […]“. Făcând trimitere la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, în care s-a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, Curtea reține că „suplimentul“ constituie, de fapt, „această compensație parțială“, pentru că „diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. Acordarea acestui supliment, așa cum se poate desprinde și din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“.

Deci, CCR spune clar că  cuantumul pensiilor militare neavând parte contributivă, NU SE SUBSUMEAZĂ DREPTULUI CONSTITUȚIONAL LA PENSIE, VALOAREA ACESTEIA ȚINE DE POLITICA STATULUI”.

Concluzionez că unii nevând ce face creează probleme false fie din plictiseală, fie ca să arate ”cât de multe știe ei”, fie așa ca sa dea de lucru unora care niciei nu au ce face. Reveniți-vă oameni buni. Sper ca cei care citesc să nu înțeleagă că aș fi de acord sau aș susține deciziile CCR, dar mă îndoiesc că nu vor fi și astfel de minți. Eu vorbesc despre ce conțin deciziile CCR, nu despre justețea acestor decizii, căci materialul care circulă pe net face referire la o decizie pe care nu o înțelege și o răstălmăcește cum dorește autorul și unii s-au inflamat. Mă mir că nu a apărut niciun ”lider sindical” sau președinte de asociație care să ofere o variantă de acționare în instanță și să ia banii amatorilor de cauze pierdute, în condițiile în care sunt alte probleme în rândul magistraturii și armatei, care ar trebui avute în vedere și asupra cărora ar trebui să ne îndreptăm atenția, nu interpretări aberante. Despre ele însă în articolele ce vor urma.

Breaking-news:

Și pentru că a apărut o știre de breaking-news pentru militari, o aduc la cunoștință tuturor: Domnul Viorel Victor Ponta tocmai a lansat o invitație la discuții președintelui Forumului, col. Marian Tudor pentru o dezbatere publică pe tema pensiilor militare. Invitația se adresează ”conducerii asociațiilor componente ale Forumului”: Probabil domnul Ponta, sau cel care a întocmit invitația, nu știe nici câți membru are Forumul nici ce înseamnă ”conducerea” Forumului. În fine, nu știu cum vor reacționa liderii asociațiilor, dacă vor da curs invitației, sau cu ce se vor duce la discuții, cu cine bănuiesc, vor fi aceiași lideri ai acelorași asociații, plus altele, căci de data asta nu s-au mai limitat locurile, Ponta vrea cât mai mulți, el nu riscă să fie luat la întrebări ca premierul sau ministrul apărării. Rezultatul îl bănuiesc,  căci îi cunosc destul de bine pe cei care vor participa, dar nu vreau să cobesc. În ceea ce îl privește pe Ponta, știu și ce va promite și ce va putea face, așa că nu mă entuziasmez. Suntem totuși în preajma alegerilor iar Ponta vrea să ajungă președinte.

Deocamdată însă Ponta se ceartă cu Talpan, probabil că dorește oarece sponsorizări de la Becali dacă acesta tot s-a certat cu Simion. S-ar putea spune că Ponta cu un ochi râde și cu unul plânge.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/21010

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235523

 https://in-cuiul-catarii.info/2025/03/25/magistrati-si-militari-egalitati-inegale-partea-i-tinte-false-23727