Ordonanța Bayraktar cu a sa soldă de grad mărită acordată militarilor
activi și rezerviștilor voluntari a încălzit la maxim o vară și așa
caniculară. Interesant este că nimeni din cei care o discută, blamează
sau susțin, nu scoate o vorbă despre celelalte aspecte ale ordonanței,
cu implicațiile și substraturile ei, care de fapt pentru armată și
țară sunt mult mai importante decât solda de grad, prin posibilele
urmări și amestecul în conflictul din Ukraina, care s-ar putea
generaliza implicând România mai mult decât ar dori românul de rând. Să
fim serioși, banul contează, dacă îi dai 5 lei românului pe el nu îl mai
interesează dacă cu aceeași lege îi crești taxele sau impozitul, sau îi
trimiți copilul în tranșee, el se bucură că ”îi mai dai și lui ceva”.
De această îngustime a minții profită politicianul român, indiferent din
ce partid vine, pentru că știe că principalele ”calități” ale
românului, indiferent de profesia sa, sunt superficialitatea, lipsa de
interes pentru adevăratele probleme, lasitatea, lenea, invidia. Pe acest
fond, dictonul ”divide et impera” găsește întotdeauna teren propice.
Revenind la preocuparea de căpătâi a militarilor pensionari/rezerviși
în ultimele 45 de zile, solda de grad a rămas după 3 întâlniri 2
proteste și un set de alegeri, așa cum s-a planificat, adică cam ca în
tren, un tren însă, scăpat de sub control.
Liderii organizatori ai protestelor în afară de îndemnuri la proteste
și apoi mulțumiri pentru participare nu au oferit ”urătorilor” din fața
ministerului sau al Guvernului nimic palpabil, nici în ceea ce privește
rezultatele nici în ceea ce privește concluziile, nici în ceea ce
privește viitorul și planurile de viitor pentru obținerea unor
deziderate din ce în ce mai pestrițe, mai imposibile și mai lipsite de
unanimitate. Practic nimeni din liderii asociațiilor nu s-a gândit măcar
să explice masei largi de protestatari sau cotizanți ce și de ce se
susține în proiectele înaintate spre promovare în Camera Deputaților, la
MApN și guvern, cine a gândit cine a analizat și cine a aprobat o
anumită variantă de proiect, ce avantaje sau/și dezavantaje prezintă
fiecare variantă sau cale de urmat. De ce nu? Aș putea spune, dar chiar
și eu m-am săturat să tot spun degeaba. Unii amici îmi reproduc din ce
în ce mai des vorbele din reclama anului, aceea în care spune cineva
”n-ai cu cine băăăă, n-ai cu cine!” Cei mai mulți lideri de asociație se
iau după unul sau altul, pot spune fără să greșesc că niciunul din ei
nu este în stare să analizeze un proiect, că de inițiat nu poate fi
vorba, să îl înțeleagă singurel și să îi afle, găsească, determine,
consecințele. Este adevărat, legislația este întortocheată, ca să poți
să găsești toate implicațiile unei inițiative legislative, trebuie să
cunoști legislația în domeniu, alte legi cu care se intersectează, dar
în primul rând trebuie să vezi cine a inițiat-o, ce a mai scos pe gușă
și cu ce intenții. Analiza este una din rotițele luării deciziei, toți
militarii știu asta, dar nu toți au capacitatea de a face o analiză fie
din lipsă de informații, fie din lipsa capacității analitice, fie din
lipsa interesului pentru a face ceva real. Mulți mimează. Este adevărat
că în cele mai multe cazuri, cele 3 calități necesare lipsesc incorpore
de la apelul minții celor mai mulți lideri. Culmea este că asta știu și
cotizanții lor, căci mulți au lucrat împreună și se cunosc din
”activitate” dar merg pe ruta ”lasă bă că merge-așa!”.
Acest lucru a fost demonstrat din plin cu ocazia acestei ordonanțe.
Inițial, prima variantă de amendament depusă sau propusă pentru OUG
26 a fost varianta cea mai simplă și cu adevărat lipsită de riscuri,
care prevedea menținerea egalității de cuantum între soldele de grad ale
activilor și rezerviștilor, printr-o opera’iune de regularizare, fără
modificarea drepturilor de pensie și fără a implica actualizarea sau
recalcularea pensiilor. Este adevărat datorită OUG 59 cu efectele ei,
celor pensionați după 2017, varianta aceasta nu le-ar fi fost
convenabilă. Dar nici nu ar fi pierdut nimic, adăugându-se suma
respectivă la brutul pensiei. Poate ceilalți ar ieși mai câștigați,
dar să nu uităm că datorită acelorași efecte ale OUG 59, de 7 ani, celor
pensionați după 2017, indexarea le-a fost depusă integral la net în
timp ce celorlalți le-a fost micșorată prin împozitare și taxare și nu
am auzit pe nimeni să strige că nu e corect, nici de o parte nici de
alta. Să nu se înțeleagă că agreez aplicarea unor prevederi diferite
celor aflați în aceeași situație, dar bună, rea legea se aplică, sau
dacă e proastă, necesită schimbarea.
Deci asta era singura problemă a variantei de amendament/ordonanță
promovată pe această pagină și acceptată inițial de deputatul Coarnă și
agreată de Tudor și Dogaru deși acesta din urmă o acceptatse nu pentru
că ar fi înțeles-o, ci pentru că era singura în acel moment și
”specialiștii” lui nu fuseseră în stare să facă alta. Până la urmă
varianta respectivă a fost însușită doar de generalul Chelaru.
Viața acestei variante a durat cât și ”dragostea mea” pentru că a
apărut apoi varianta LADPM construită de o doamnă în bocanci care,
ieșită la pensie după OUG 59, a constatat sau i s-a spus că nu prea îi
va crește pensia așa că a trecut la emiterea variantei care a fost apoi
depusă la Comisia pentru Apărare de către deputatul Coarnă. Varianta în
bocanci, așa cum am spus, a avut grijă de cei pensionați după 2017,
preluând prevederile art. 60 din L-223 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ADĂUGAREA
DIFERENȚEI SOLDEI DE GRAD LA NET, (ca la indexare) DAR NU A MENȚIONAT
CUM SE VA APLICA ACEASTĂ PREVEDERE CELOR PENSIONAȚI PÂNĂ ÎN SEPTEMBRIE
2017, lăsându-i pradă articolului 60 care prevede limitarea la net.
Cei mai mulți din cei care au protestat în Mai și Iunie și care
cereau aplicarea amendamentului transformat apoi în OUG așa cum au vrut
bocancii LADPM, habar nu aveau și nu au, ce li se va întâmpla dacă li se
aplică respectivele prevederi, căci liderii lor nu le-au spus (fie din
neștiință fie din alte interese) ce se va întâmpla cu pensiile lor, sau
ce efecte au respectivele amendamente.
Acuma au rămas totuși variantele Leoreanu, împinsă și acceptată în
Comisia pentru Apărare ca amendament la OUG 26 Bayraktar și varianta
Coarnă neacceptată la Comisia pentru Apărare a lui Leoreanu, dar care
poate fi luată în discuție la Comisia pentru Buget/Finanțe sau ca OUG
separată.
Ce au în comun cele două variante?
- ACTUALIZAREA și recalcularea pensiilor aflate în plată, pentru că
ambele menționează actualizarea soldei de grad, care ca parte componentă
a bazei de calcul duce la actualizarea prin recalculare a întregii baze
de calcul a pensiei. Acest proces va avea loc prin aducerea tuturor
pensiilor la valorile menționate pentru fiecare pensionar în ULTIMA
DECIZIE DE PENSIE/ACTUALIZARE, ADICĂ PENTRU CEI IEȘIȚI ÎNAINTE DE 2017,
LA VALORILE STABILITE PRIN DECIZIA DE ACTUALIZARE DIN 2017;
- O necunoaștere a modului în care se face calculul pensiei.
- Interese personale ale inițiatorilor.
Ce deosebește cele două variante?
Varianta Leoreanu:
- Este dirijată (probabil) de cei care i-au trimis pe rezerviști să inițieze o OUG separată, prin vicepremierul Neacșu;
- Are o șansă, minimă, dar șansă, să evite limitarea netului, dacă
”derogarea” de la art XII1 se referă și se va aplica la actualele
prevederi ale L223 : ”Prin derogare de la dispozițiile art.60 din Legea
nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015, cu modificările
și completările ulterioare, partea din pensie corespunzătoare soldei de
grad/salariului gradului profesional se actualizează permanent potrivit
soldei de grad/salariului gradului profesional a cadrelor în activitate
și se aplică și pentru recalcularea pensiilor aflate în plată la data
intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de
urgență.”
- Așa cum am mai spus deja, din motivarea amendamentului se înțelege
că domnul Leoreanu s-a gândit de fapt la neaplicarea actualizării
pensiilor militare. De fapt jocul său dublu a fost probat atât prin
retragerea amendamentului introdus la OUG 28, apoi retragerea semnăturii
de la primul amendament propus de Coarnă și finalmente prin refuzul de a
răspunde întrebărilor puse privind intențiile sale. În mod cert nu
cunoaște legislația. E bun de primar, căci a semnat documente… ca
primarul.
- La art. VII se prevede RECALCULAREA pensiilor aflate în plată în
termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare.
Având în vedere sărăcia, lipsa de precizări privind modul de aplicare a
actualizării/recalculării, este exclusă/imposibilă recalcularea
pensiilor într-un termen atât de scurt, fără emiterea unei metodologii,
pentru că având în vedere existența a două moduri de calcul diferite a
pensiilor, era necesară precizarea privind modul de aplicare a
actualizării pentru ambele variante. În al doilea rând, dacă avem în
vedere cât a durat ultima actualizare, în condițiile în care CPS-urile
erau cât de cât populate, erau mult mai puține pensii de recalculat, să
pretinzi că în 3 luni se va face recalcularea tuturor pensiilor este o
dovadă de lipsă crasă de cunoaștere fenomenului recalculării.
- Nu prevede nicio precizare pentru varianta în care din recalculare
rezultă un cuantum mai mic al pensiei, lăsând posibilitatea ca unele
pensii să scadă;
- Prin recalculare toate pensiile aflate în plată vor pierde sumele primite prin indexare în cei 7 ani.
Varianta Coarnă :
- Propune actualizarea și recalcularea tuturor pensiilor, ceea ce duce
la pierderea sumelor obținute din indexări și în plus trecerea tuturor
pensiilor pe limitarea netului deci cei pensionați până în septembrie
2017 vor avea o scădere de aproximativ 30%;
- Oferă o soluție de actualizare doar pentru cei pensionați după
septembrie 2017, aceasta neputând fi aplicatăm fără modificrea
drepturilor de pensie, celor pensionați înainte de OUG 59/2017.
- Deși am informat că e necesară o minimă măsură de prevenție, nu s-a
menționat în amendament menținereea cuantumului cel mai avantajos în caz
că prin efectul art.60 pensiile vor scădea. Această lipsă de prevedere
este sinucigașă și nu pot înțelege de ce nu a fost menționată această
măsură în niciunul din cele două propuneri dacă inițiatorii țin cu
adevărat la interesele pensionarilor.
- În completarea art 60 din Legea 223 prin articolul 601 se
menționează că ” actualizarea se aplică pensiilor aflate în plată SAU
CUVENITE. Acest „cuvenite” face trimitere la un proces ce are în mod
normal loc atunci când se schimbă legea și se face o trecere de la o
lege la alta iar pensia aflată în plată este pensia veche iar cea
”cuvenită” este pensia recalculată. Așadar acest proiect solicită
recalcularea pensiei.
- La art.601 (2) se prevede -inutil- pentru a încerca ”evitarea
recalculării” faptul că această actualizare nu constituie modificare a
drepturilor de pensie, dar să pretinzi asta, când tu insuți soliciți
recalcularea prin modificarea bazei de calcul și recalcularea când
vorbești despre pensia în plată și pensia cuvenită, este o dovadă clară
că nu stăpânești materia.
- La art.II se prevede faptul că în anul 2024, după votarea legii se
va proceda la actualizarea PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ SAU CUVENITE,
CONFORM ART.601 care menționează că pensiile militare se actualizează de
câte ori se majorează solda de grad a activilor. Și acest articol face
dovada diletantismului, pentru că acesta nu va duce la actualizarea
pensiilor cu sumele acordate deja activilor prin OUG 26, ci cu sumele cu
care vor crește -eventual- soldele de grad DUPĂ MOMENTUL VOTĂRII
LEGII, pentru că legea nu se aplică retroactiv. Deci conform celor
solicitate de domnul Coarnă, o eventuală actualizare a soldelor de grad
va avea loc cine știe când, DACĂ VOR MAI CREȘTE SOLDELE DE GRAD ALE
ACTIVILOR. Pe scurt, dacă amendamentul va fi acceptat, ACESTA NU VA DUCE
LA CREȘTEREA SOLDELOR DE GRAD PENTRU CĂ NU SE POATE APLICA RETROACTIV.
- La articolul III se menționează că în 60 de zile de la data intrarea
în vigoare a legii, se întocmește metodologia de aplicare a legii, dar
nu și în cât timp trebuie pusă în aplicare.
În concluzie:
Amendamentul lui Leoreanu duce la recalculare, ceea ce poate duce, în
funcție de interpretarea dată ”derogării”, la limitarea la net, este
superficial, nu prezintă practic modalitățile de aplicare, este introdus
pe genunchi, nu ca să ofere ceva ci ca să înlocuiască orice altă
variantă introdusă de pensionari.
Amendamentul lui Coarnă (transformat și în OUG separată) este mai
stufos, prevede necesitatea unei metodologii, încearcă să evite
modificarea drepturilor de pensie, dar o conține indirect, deci conduce
și el la limitarea netului, prevede o procedură viabilă de
actualizare NUMAI PENTRU CEI PENSIONAȚI DUPĂ 2017 și NU VA DUCE LA O
ACTUALIZARE IMEDIATĂ, CI UNA IPOTETICĂ, PENTRU CĂ NU SE APLICĂ
RETROACTIV, IAR O ALTĂ CREȘTERE A SOLDEI DE GRAD A ACTIVILOR NU VA MAI
AVEA LOC ÎN 2024.
Ambele variante sunt făcute fără cap. Părerea mea.
Cam astea sunt diferențele dintre cele două amendamente care sunt
propuse și acceptate de diferiți lideri de asociații și/sau MApN.
Ordonanța separată
Varianta a doua, introducerea unei noi OUG poate fi o variantă, DAR
CU EFECTELE DEJA MENȚIONATE MAI SUS PENTRU VARIANTA COARNĂ. Aceasta
poate fi menținută ( dar nu în forma actuală), ca plan B, dar renunțarea
la amendarea OUG 26-Bayraktar, este o prostie sau o altă capcană
întinsă de MApN pentru a îi duce pe scumpii lideri de asociații cu
zăhărelul, zăhărel pe care se pare că l-au primit, de vreme ce până
acuma nu s-a exprimat nimeni altfel.
Cum textul noii ordonanțe propuse Guvernului provine din amendamentul Coarnă, nu mai are rost să o mai analizez.
https://in-cuiul-catarii.info/2024/06/20/leoreanu-sau-coarna-amendament-sau-ordonanta-21003