marți, 19 ianuarie 2021

„Contributivizarea” pensiilor militare de stat

 

Sătui de minciunile propagate în mod repetat şi ciclic în media privitor la pensiile militare, scârbiţi de politicieni ipocriţi ce şi-au făcut din distrugerea pensiilor militare un paravan populist pentru ascunderea escrocheriilor financiare cu banii publici, indignaţi de înverșunarea magistraţilor pentru respingerea  totală a solicitărilor privitoare la pensiile militare, dezgustaţi de veşnicele proiecte de reparaţie a legii pensiilor militare care nu mai ajung la finalitate şi constant sunt pe lângă rezolvarea problemelor reale, o parte dintre pensionarii militari consideră că trecerea la pensiile din sistemul public ar fi soluţia magică pentru ei.În susţinerea acestei direcţii se argumentează, parțial justificat, că dacă pensiile militare rămâneau pe L263/2010 evoluţia majorării punctului de pensie ar fi condus la pensii  mai mari și pentru militari . Se mai spune că noua lege a pensiilor publice, L127/2018, nu are cum să aducă decât lucruri bune aşa cum s-a promis la elaborarea ei. Naivă abordare, ca să nu spun periculoasă. Doar pentru a scăpa de reflectorul opiniei publice, parşiv îndreptat şi către pensiile militare, eşti gata să te arunci din lac în puţ ! Este pensia militară în mod real un beneficiu nemeritat de avantajos sau exagerat de mare pentru nivelul de trai din ţara noastră? Cifrele oficiale spun că pensia medie din MApN era la sfârşitul anului 2020 în jur de 3500 lei,  mai mare decît media din sistemul public care era în jur de 1590 (medie  trasă în jos de pensiile de invaliditate, urmaşi, agricultură, ajutoare sociale, extrem de mici).Pentru o apreciere obiectivă ar trebui să adaug şi media pensiilor obţinute de magistraţi : 19.820 lei la sfârşitul anului 2020. Să mai adaug câteva cifre pentru a vedea şi evoluţia în timp a majorării pensiilor:  anul 2016 pensia medie sistem public – 931 lei, pensie medie magistraţi 10.382, pensie media militari 3400 lei. Când priveşti tabloul complet, lucrurile nu mai sunt deloc excesiv de avantajoase pentru pensiile militare, dimpotrivă,  faptele  conduc la concluzia că tot pensiile militare au fost ciuca (fără nicio legătură de rudenie cu actualul ministru) bătăii în ultimii ani. Cât priveşte justeţea unei pensii militare mai mari decât cea din sistemul public, afirmaţiile corecte juridic şi moral sunt acestea: ”Instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrații. Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au.” Aşa au constat marii magistraţi ai CCR. E adevărat că au spus-o când încercau să se dea egali cu militarii, acum după mai multe decizii prin care au statuat că sunt mai presus de militari, nu numai că au uitat aceste argumente de bun simţ, dar chiar încearcă să –şi scape pielea şi pensiile  indicând, fără să le-o ceară nimeni, că  pensiile militare pot fi jecmănite iar ei nu se vor opune (a se vedea Decizia 900/2020). Folclorul popular are destule epitete pentru oamenii shimbători după vânt.

Legea 263/2010 – o fata morgana Mă voi referi la Legea 263/2010, pentru că ea este cea care este în vigoare, cu toate că pensiile militare au mai fost afectate la cuantum şi de alte acte normative cum ar fi  L119/2010, OUG1/2011, L241/2013. Pe scurt, majoritatea pensionarilor militari nu au ieşit rău din trecerea la sistemul  public de pensii. Acest lucru se datorează faptului că în L263/2010 au fost introduse (existând oarece jocuri politice favorabile) o serie de prevederi derogatorii  de la o parte din regulile general valabile, prevederi care au condus la o pensie militară rezonabilă pentru majoritatea beneficiarilor. Reamintesc în treacăt, stagiul de cotizare de 20 de ani utilizat la obţinerea punctajului mediu, nepenalizarea pensiilor anticípate, prin transformarea lor în pensii pentru limită de vârstă, și altele,  care alăturate avantajelor general valabile privitoare la beneficiile acordate pentru condiţiile de muncă, au condus la o relativă majorare a pensiilor militare. Este adevărat că au existat mulţi pensionari militari care au primit cuantumuri mai mici, reparate relativ în 2013. În realitate, dacă nu existau anumite înlesniri pentru personalul militar, s-ar fi ajuns la situaţia că majoritatea ar fi obţinut pensii mai mici la trecerea pe contributivitate (cam așa cum se și întâmplase în prima fază, la prima recalculare). După intrarea în vigoare la 01 ianuarie 2016 a L223/2015 a pensiilor militare de stat, iarăşi s-a trecut la recalculare şi aproximativ 68% din pensiile recalculate au ieşit mai mici, menţinându-se totuşi în plată în cuantumul avantajos stabilit pe principiile contributive. Aceste pensii au avut majorări identice cu pensiile din sistemul public doar pînă la 01 iulie 2017, când intervenţia politică a accelerat creşterea pensiilor publice în afara regulilor stabilite de lege iar pensiilor militare li s-a aplicat o frânare majoră ce a culminat la 01 ianuarie 2021 cu îngheţarea definitivă. Se poate considera, teoretic doar, că pensiile militare stabilite pe principiile contributivităţii (rămase în plată ca şi cuantum avantajos la recalcularea pe L223/2015) dacă nu ar fi intervenit legea pensiilor militare, ar fi avut astăzi un cuantum mai mare, ca urmare a creşterilor punctului de pensie din sistemul public. Or, o asemenea afirmaţie nu corespunde în totalitate realităţii. Se uită sau nu se cunoaște,  faptul că, politic cel puţin, unele măsuri populiste, incluzând aici şi creşterea nejustificată a punctului de pensie, au fost posibile şi datorită existenţei unui tratament diferențiat  pentru pensiile militare. Să ne aducem aminte cum pe o anumită doamnă au deranjat-o pensiile militare începând cu L153/2017 a salarizării, urmând apoi OUG59/2017 – care a îngropat actualizarea şi a modificat  indexarea pensiilor militare. Mai mult, punând  bomboana pe colivă, aceeaşi doamnă a ţinut să se emită OUG 103/2017 prin care au fost ABROGATE toate prevederile din L263/2010 referitoare la personalul militar. Asta că tot ţipau pensionarii militari că prea se amestecă ministra muncii în domeniul pensiilor militare fără a avea temei legal. Ambiţu ca ambiţu, dar efectul juridic pentru viitor este maxim, orice încercare de a demonstra valabilitatea şi precedentul calcul contributiv dar mai ales nevoia de a menţine cel puţin cuantumul anterior mai avantajos devine aproape imposibil de argumentat juridic cu referire la L263/2010. În acest sens, pensionarilor militari care încă se bucură că în eventualitatea revenirii la L263/2010 ei sunt avantajaţi pentru că au punctaje mari, le dau o veste proastă: decizia cu acele punctaje e bună doar de tablou,  căci toţi  cei care  re(intră) în caruselul  stabilirii pe legea publică vor beneficia de recalcularea drepturilor de pensie în conformitate cu prevederile legii de la momentul respectiv. Juridic, nu există niciun dubiu!

Legea 127/2018- Ghilotina  camuflată Legea 127/2018 a fost creată nu numai din dorinţa politică de a obţine recunoştinţa electorală a pensionarilor ci şi pentru a reaşeza cumva pe principii care dau bine la televizor un sistem public care este tot mai falimentar. Cum poţi să faci acest lucru fără să umbli la cuantumul pensiilor prin micşorare, ba dimpotrivă să le majorezi semnificativ în anii de interes electoral? Simplu, prin prevederi meșteșugit alese care vor crea o speranţă legitimă de mai bine. Neîmplinirea aşteptărilor după trecerea evenimentelor electorale va fi mai uşor digerată de masele de pensionari, mai ales că dacă nu primesc nimic măcar rămân cu ce aveau înainte. Dar, să trecem la concret. Ideea centrală aşa cum intens a promovat-o dama de roşu, este că pensia va reflecta contribuţia la sistemul public de pensii din timpul activ şi nimic altceva sau doar firimituri pentru alte perioade în care beneficiarul nu a putut contribui. Nimic social în această teorie, nimic care să reflecte recunoştinţa statului pentru anumite constrângeri impuse de stat. Aşa că această lege din start nu admite derogări pentru anumite situaţii speciale. Ar ieşi militarii mai bine din calculul pe această lege? Nicidecum, legea favorizează beneficiarii care au stagii de cotizare de peste 30 de ani şi salarii mari pe tot parcursul activităţii. Or, cariera militară nu începe cu funcţii de colonel şi nici nu e o profesie uşoară, în care să activezi pînă la 75 de ani. Trebuie spus clar că această lege acordă ceva doar pentru perioadele contributive (cele care constituie stagiu de cotizare sau sunt asimilate). Ei bine în cazul militarilor vechimea în muncă de dinainte de 2001 poate fi considerată stagiu de cotizare în baza prevederii general valabile a art.13 lit.a), precum şi perioada 2011-2015 când contribuţiile sociale au fost direcţionate către sistemul public. La capitolul perioade asimilate se constată existenţa în prevederile legale a stagiului militar dar nu este inclusă perioada de şcoală militară. Oare dacă perioadele 2001-2010 şi de după 2016 nu vor putea fi legal luate în considerare la calculul pensiei se vor obţine pensii militare mai bune? Eu zic că nu. Pe optimişti şi cârcotaşi îi sfătuiesc să recitească prevederile legale şi să constate diferenţele de abordare dintre L263/2010 iniţială şi L127/2018. Şi asta nu numai pentru eventualii contribuabili militari ci pentru toţi. Art.157 impune prin alin.(2) ca „pensiile stabilite conform legislației anterioare vor fi evaluate în vederea recalculării prevăzută la alin. (1)”. Înşelătoare formulare aruncată după ce alin.(1) prevede că la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 86”. Practic pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a L127/2018 se evaluează mai întâi (adică se stabilesc noi punctaje, în acord cu noile prevederi) şi abia apoi se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință.Sper că acum înţelege toată lumea că punctajele obţinute pe L263/2010 nu vor mai avea relevanţă, ele fiind supuse unei “evaluări” care practic constituie o nouă recalculare a acestora dar corespunzător noilor prevederi. Iar prilej de mare bucurie, pentru pensionarii militari.

Proiectul comisiei Ţurcan – evaluarea valorii de înlocuire  Că L127/2018 nu va fi pusă în aplicare chiar dacă data de intrare în vigoare este înscrisă  01.09.2021 este mai mult decât evident. Nu e vorba doar de ambiţuri politice faţă de legea făurită de ceilalţi, ci și  de faptul că efectiv din noiembrie 2019, o dată cu schimbarea politică, demersurile logistico-administrative şi de reglementări secundare, necesare punerii în aplicare a L127/2018 au fost trecute în plan secund sau oprite. Din foaia de parcurs a operaţiunilor strict necesare pentru aplicarea legii majoritatea aveau termene în anul 2020 şi nu s-au întâmplat ori, este absolut imposibilă accelerarea acestora fiind dependente una de alta şi mari consumatoare de timp. Astfel, numai procedura de evaluare a tuturor pensiilor este o operaţiune de efort logistico-administrativ mare şi de durata unui an şi jumătate estimativ, vizavi de volum. Acestă operaţiune trebuia încheiată cel mai târziu în iulie 2021, ori ea nici măcar nu a fost demarată. Dealfel nici politic nu a fost prevăzută în actualul program de guvernare, ba dimpotrivă vorbindu-se în continuare de parcursul punctului de pensie (pe stil vechi), sunt îndreptăţit să afirm că mai mult ca sigur L127/2018 nu va intra în vigoare la termenul stabilit, sau deloc. Cât priveşte iniţiativa pompoasă cu evaluarea cuantumului de înlocuire, nu cred că va conduce la un nou proiect de lege mai repede de un an.  Şi oricum e prea timpuriu a mă pronunţa cum vede legiutorul că se împacă valoarea de înlocuire cu pensiile care ar trebui să conţină în plus o compensaţie a drepturilor restrînse pe timpul activităţii. Există interes politic şi condiţii ca eventualele modificări legislative privitor la pensiile militare, să fie favorabile? Nu cred, pentru că iar văd cu coada ochiului Decizia 900/2020.

Concluzie, pe final          Nu e bine să renunţăm aşa ușor și orbește la principiile istorico-juridice care susţin existenţa pensiilor militare de stat separat de cele din sistemul public. Natura pensiilor militare este profund diferită de pensiile contributive. Şi nu de acum ci de sute de ani. Şi nu doar în România, ci în majoritatea ţărilor  care pun preț pe armată. Să acceptăm situarea beneficiarilor pensiilor de serviciu militare în aceeași categorie cu beneficiarii pensiilor contributive, în timp ce alte categorii mai puţin îndreptăţite moral să rămână separat şi să-şi păstreze prin orice mijloace statusul câştigat, ar  însemna nu numai o înfrângere usturătoare, ci mai mult, un abandon al luptei. E o vorbă: toate la timpul lor. Din păcate nu reuşim să beneficiem de momente favorabile din motive puerile. Şi după ce vine tăvălugul peste noi, degeaba ne mai zbatem.Doar ca o completare: am fost întotdeauna adeptul EVIDENŢIERII părţii contributive din cadrul pensiei militare. Asta pentru că şi pensia militară are o componentă real contributivă care merită protejată ca toate celelalte pensii contributive şi de care nu trebuie să ne fie deloc ruşine dimpotrivă, trebuie să o scoatem în relief. Militarii au contribuit întotdeauna la pensii, indiferent în ce fond și cine și cum  l-a gestionat. S-a creat falsa impresie că acestora nu li s-a oprit din salarii bani pentru pensie. Fals! Militarii au contribuit și contribuie la fondul de pensie, doar că nu au stabilit ei ce se întâmplă cu acel fond, statul l-a distribuit cum a vrut.  Aşa ar constata şi simplul contribuabil că statul din buget mai adaugă foarte puţin peste ce se cuvine contributiv în comparaţie cu contribuţia adăugată la alte categorii de pensii de serviciu. Mai mult, pentru anumite perioade de timp, se poate afirma că unele pensii militare au avut cuantumul mai mic decât cel cuvenit pentru contributivitate. Pentru evitarea unor asemenea situaţii dar şi pentru evidenţierea părţii contributive a pensiei militare am propus acum mai bine de un an o completare a art.122 din L223/2015, în sensul acordării unei pensii minime care să nu fie mai mică decât cuantumul cuvenit pe calculul contributiv stabilit în condiţiile legii publice în vigoare la 01.01.2016 dar actualizat cu evoluţia majorărilor punctului de pensie. Din păcate eu am rămas cu propunerea, ministerul a continuat să bată câmpii cu un cuantum minim absolut neîncadrabil juridic, un amalgam care nu se inspiră nici măcar din pensia minimă publică cu a ei valoare de înlocuire (că tot e la modă). Între timp la 01 ianuarie 2021 a ieşit din vigoare art.122 al L223/2015, închizându-se şi această portiţă legală de a beneficia de nişte prevederi mai favorabile.

 

„Contributivizarea” pensiilor militare de stat

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteți face orice comentarii în limitele decenței, bunului simț, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi șters.
Nu am nicio satisfacție să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurându-se sau atribuindu-și epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveți chef de hârjoană și trimiteri prin locuri ascunse vederii, faceți-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveți comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeți acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care postează comentarii sunt răspunzători pentru comentariile pe care le fac.