Parlamentul şi cometa
A
dat Dumnezeu şi am fost martor zilele acestea la un eveniment epocal.
Prezentată drept un eveniment istoric, vizita premierului chinez Li
Keqiang şi a delegaţiei sale a
prilejuit un eveniment care nu va mai fost văzut până acum şi nu va mai
fi văzut prea curând, ca şi cometa ISON.
Pentru prima oară după 1990 Sala Parlamentului a fost plină ochi,
parlamentarii au fost prezenţi aproape toţi la muncă, au lipsit doar cei
bolnavi, cei aflaţi la întristare sau
cei după care nu a mai putut pleca avionul din cauza condiţiilor meteo
nefavorabile. Pentru umplerea sălii, la cererea expresă a premierului
chinez căruia nu îi plac scaunele… goale, au fost aduşi ca la fostele plenare ale CC, membri de partid verificaţi şi aleşi pe sprânceană, cu dosarul de cadre avizat de organe. Oricum umplerea sălii rămâne ca un eveniment de referinţă pe
care nu ştiu când o să îl mai vedem. După două zile de întâlniri
premierul chinez s-a văzut şi cu matrozul sau matolul cum spune
purtătorul de cuvânt al guvernului. Ca urmare a discuţiei purtate cu
preşedintele României, discursul premierului chinez s-a îmbunătăţit cu
noi termeni, în afară de primăvară şi tigri am auzit şi de vapoare,
ancore, cârmaci şi cârme.
Naşu plăteşte, naşu comandă muzica
Activitatea
de la Palatul Parlamentului sau Casa Poporului cum i-ar fi plăcut
domnului Li să spună, a arătat odată în plus că Marea Chină
e în toate şi trebuie să ştie toată lumea că nu mai poate fi evitată.
Dar e bine de ştiut că imaginea Chinei o vând chinezii şi China arată
doar ce vrea ea, cum vrea ea, cât vrea ea şi cui vrea ea. În aceasta
notă se înscrie şi translaţia de la întâlnirea cu parlamentul unde am
fost nevoiţi să ascultăm o traducere a unui chinez într-o română
greoaie, confuză, când putea traduce un român bun cunoscător al limbii
chineze.
Tot
la capitolul cum vrem noi, se înscrie si ambiţia părţii chineze de a
avea sala plină ochi, ca să poată arăta acasă, cât de apreciată a fost
delegaţia şi cum se înghesuiau românii să soarbă cuvintele fratelui chinez care a avut şi pretenţia de a sta la prezidiu, acolo unde nu a mai fost pus nimeni până la fratele chinez. Cunosc acest
gen de ambiţie, chinezii ţin foarte mult la imagine şi fac din toate
aceste ambiţii un scop în sine pentru a arăta că nu mai e nimeni ca ei.
Chinezilor le place să se exprime simbolic, cum spuneam totul
are un înţeles ascuns la ei. Dacă Buşh s-a lăudat că venirea lui a
coincis cu apariţia curcubeului, despre care s-a vorbit apoi mult timp tot
simbolic, premierul chinez a trebuit să arate că vizita delegaţiei
chineze este mult mai puternică, aceasta aducând nu doar un amărât de
curcubeu după ploaie ci o primăvară în plină iarnă, deşi de două zile
adică exact de după venirea delegaţiei chineze iarna şi-a intrat cu
totul în drepturi. Dar asta nu contează, pentru marele prieten de la
Răsărit e primăvară şi aşa se
va vorbi mulţi ani de acum încolo despre această vizită, premierul Li a
insistat pe acest subiect şi după două zile de ninsoare în Bucureşti.
Touche mister Pussycat!
S-au
semnat zilele astea atâtea hârtii şi angajamente, proiecte şi programe
câte a semnat România cu SUA în 10 ani şi pe sume mult mai mari. Dacă ar
fi vrut, chinezii ar fi cumpărat contractul RMGC sau Chevron cu
investitori cu tot. Dar ca să nu creadă cineva că sunt veniţi cu barja
pe Huan Ho, au cerut românilor ca pe lângă actele obişnuite să semneze
şi un fel de act de coabitare, sau un act de garantare a respectării contractelor şi promisiunilor. Cine crede că se va putea juca cu aceste angajamente cum s-a jucat cu celălalt act de coabitare nu îi cunoaşte pe chinezi.
Oricum,
semnarea angajamentului prin care Romania promite ca nu va minţi şi îşi
va respecta promisiunile si angajamentele luate în problema
privatizării Oltchimului este o dovada a faptului că nu numai la nivel
instituţional ci şi internaţional nu mai are nimeni încredere în noi şi e
nevoie de acte suplimentare, pacturi de coabitare care sa precizeze că
legile vor fi respectate. Acest act, aceasta cerere a părţii chineze
arată valoarea şi faima guvernului României, a politicienilor şi
oamenilor de afaceri români.
Atenţie la mâna chineză!
Şi uite că nici nu plecă chinezul şi politicienii români începură să se
bată cu cărămida în piept care are meritul apropierii de China, înainte
de a vedea dacă relaţia va merge sau ce se va întâmpla. Boc spune că el
este cel care a pus prima cărămidă, MRU că el a pus cărămida cea mai
mare, Ponta spune acum că nu contează cine pune prima cărămidă ci cine
termină construcţia. Mie tare îmi e teamă că vom da chix şi în această
relaţie. Premierul chinez a spus ceva ce nu ştiu dacă domnul Ponta a
sesizat. Domnul Li a spus că nu vine în România numai ca investitor,
China nu are doar interese economice, ci şi ca prieten tradiţional al românilor. După ce a amintit filmele româneşti care au avut priză la publicul chinez, (uitând însă să menţioneze şi filmele cu Florin Piersic şi efectele sonore la scuipatul seminţelor), domnul Li a subliniat tradiţionalele legături româno chineze despre care apăruseră
şi bancuri pe vremuri, dar cuvintele sale nu trebuie luate doar ca un
semn de amabilitate sau protocol ci ca un avertisment, la adresa
guvernanţilor şi partenerilor români. Numai cine nu ştie cum
reacţionează un chinez înşelat nu atât în afaceri cât în amorul propriu
şi în sentimentele lui, ar putea să facă greşeala să afle. Deci cei care
se laudă acum cu prietenia chinezului trebuie să ştie că ouăle fierte
sau nefierte, sau cristalele de Murano sunt jucării pe lângă modul în
care trebuie umblat cu chinezii. Dacă chinezul s-a supărat pe cineva, îl
doare în bobul de orez cine este, sau ce spun legile internaţionale,
există o singură lege, picătura chinezească. Pentru cei care au impresia
că exagerez le sugerez să îşi amintească faptul că în ultima criză americană a bugetului, ministrul de finanţe chinez a sunat la Washington nu să întrebe de ce NSA ascultă telefoanele chinezilor ci să informeze partenerul nord american că „Beijingul
cere oficial ca SUA să depună toate eforturile posibile pentru a
preveni falimentul de stat „pentru a asigura siguranţa investiţiilor
chineze din SUA şi revenirea economică mondială”.
Dacă
domnul Ponta are de gând să trateze partenerul chinez ca pe orice alt
partener sau ca pe Băsescu, cu care a semnat hârtii doar ca să fie
arătate lumii, face greşeala vieţii lui. La prima minciună sau dovadă de “aburire” chinezii nu vor ezita să ceară, nu să ceară, să
impună demiterea lui Ponta şi o vor face cât se poate de direct. Mai e
cazul să spun că o asemenea cerere va găsi imediat susţinători şi în
ţară şi în afară? Domnul Ponta,Tigrul Europei Centrale şi de Est, cel
care acuma zâmbeşte chinezeşte şi râde mânzeşte, nu
realizează că prin acestă mişcare şi-a legat de gât o piatră imensă de
care nu va putea scăpa. Dacă nu va respecta legământul şi înţelegerile
semnate cu chinezii, se poate considera istorie. Din cauza asta eu mă
bucur de acest proiect, pentru că dacă se vor respecta termenii impuşi
de chinezi avem şansa să ne mai revenim, iar dacă nu, scăpam de
mincinoşii din fruntea ţării. Oricum ar fi, nu va mai fi ca până acuma.
Numai că cineva trebuie să îi bage în cap noului Sandokan al Europei că
nu e indicat să fie prins cu minciuna sau furtul din buzunarul
chinezului.
Nu
mă îndoiesc că partenerul chinez se va achita de toate sarcinile ce îi
revin dar dacă crede cineva că va fura din asfaltul chinezesc pentru
a-şi face alee la căsuţa de vacanţă cum se obişnuia cu Bechtel & Co şi va scăpa nepedepsit este un mare visător, mai mare decât Antonescu. Intrăm într-o nouă epocă,
a mai apărut un licurici. Pe Dâmboviţa vor lumina lampioane chinezeşti .
Să vedem cât timp şi cine va încerca să le stingă.
Colocviu pe teme agricole
Dar mai este un aspect de care nu vorbeşte
nimeni şi nu ştiu când vom afla: în afară de piaţă de desfacere şi
împingerea influenţei chineze până în Europa Centrală şi de Est, aşa cum
s-a făcut până în Africa şi America de Nord, ce alte clauze mai cuprind
înţelegerile? Să crezi că dragostea şi filmele româneşti sau primăvara iernilor româneşti au adus banii chinezilor peste noi este absurd. Deci domnule Ponta, când aflăm cât ne costă cu adevărat mâna chinezilor?
Prin
anii în care se spune a că la autopsia lui Mao Tze Dung i-au găsit un
rus în gât şu un român la inimă, circula un banc vizavi de modul în care
diferite agenţii de presă îşi informau cititorii cu privire la unele
evenimente. Pe vremea aia nu exista internet aşa că fiecare afla ceea ce
i se arunca sub ochi.
„Agenţia Tass informa :
În cursul zilei de ieri 3 tractoare ruseşti care arau paşnic la graniţa
ruso-chineză au fost atacate de o escadrilă chineză de avioane de
bombardament. Tractoarele au răspuns atacului şi au doborât un avion.
Agenţia China Nouă transmitea: În cursul zilei de ieri câteva avioane utilitare chineze
care împrăştiau îngrăşăminte la graniţa ruso-chineză au fost atacate de
un pluton de tancuri ruseşti. Avioanele au ripostat şi au distrus două
tancuri.
Agenţia Agerpress anunţa : În cursul zilei de ieri, la graniţa ruso-chineză a avut loc un colocviu pe teme agricole. „
Astăzi lucrurile nu diferă mult.
Ceea
ce nu înţeleg eu este dacă vizita delegaţiei chineze a fost urmare a
invitaţiei lansate de Ponta cu ocazia vizitei sale din vară şi a coincis
fericit cu Forumului Economic China – Europa Centrală şi de Est sau s-a
datorat Forumului şi cu ocazia asta s-au discutat şi probleme
bilaterale? Partea română vorbeşte mai mult de varianta 1 dar adevărul
înclină către varianta 2 .
Iată două titluri:
„Premierul
chinez, Li Keqiang, omologi din 16 ţări din Europa Centrală şi de Est,
1.000 de reprezentanţi ai unor companii private şi de stat se reunesc,
marţi, la Bucureşti, pentru a discuta, negocia şi încheia contracte
importante, sub supravhegerea atentă a Uniunii Europene.”
„Premierul
Republicii Populare Chineze, Li Keqiang, a sosit luni la Bucureşti
într-o vizită oficială, ca răspuns la invitaţia adresată de Victor
Ponta, cu ocazia vizitei întreprinse la Beijing în luna iulie 2013.”
Informatia si evenimentul ( mă refer aici la Forumul economic) au fost palmate pentru ca lumea trebuia să
ştie doar că Ponta s-a întâlnit cu marele partener chinez ca urmare a
vizitei efectuate de Ponta în China astă vară. Trebuia ca prezenţa
premierului chinez în România să treacă drept o mare victorie a
guvernului Ponta, a domnului Ponta personal. Aşa că Forumul a fost
trecut pe linia a doua, prezentat ca “o anexa” a istoricei vizite. Chiar
mă mir că presa Pontistă nu a menţionat mai clar că, ” cu ocazia
vizitei sale în România, premierul chinez s-a întâlnit şi cu ceilalti
premieri aflati in România să vadă meciul de fotbal Steaua Bucureşti
-Schalke 04″.
Să
începem relaţia cu o minciună? Parcă nu se face. Oricum a fost destul
de nediplomatic pentru Ponta şi televiziuni că au vorbit atât de puţin
despre ceilalţi participanţi la Forum, premieri şi ei pe
care totuşi domnul Ponta se pare că i-a invitat la meci ca să nu se
simtă chiar aşa de nebăgaţi în seamă. Nu e bine domnule Ponta. Nu uita
că totuşi Europa te-a făcut prim ministru.
Ponta, Tigrul Europei
Neacsule, nu crezi ca esti cam nedrept? As vrea sa cred ca ce ai scris mai sus eu un pamflet dar, de fapt este o tampenie. Pui prea multe intrebari si stii ce patesc curiosii si avocatii nebagati.
RăspundețiȘtergereoare tema de gandire este buna sau nu?
RăspundețiȘtergerehttp://www.certitudinea.ro/articole/tema-de-gandire/view/temA-de-gandire-unirea-moldovei-cu-romania-anunta-alipirea-transilvaniei-la-ungaria-china-pisica-salvatoare