marți, 6 mai 2014

Ucraina şi România, doi pioni de sacrificiu- partea I


Ucraina-România
Am scris mai de mult că eu nu mai cred în coincidenţe şi nu m-am răzgândit, dar uite că unii nu mă lasă şi o tot dau cu coincidenţele. Hai să vedem cum se planifică exerciţiile şi apoi cum se desfăşoară :
Planning
1. Acum un an, mai precis la începutul lui Iunie 2013 România a primit la interval de câteva zile vizita şefilor serviciilor secrete ruseşti si americane. Vizitele cică s-ar fi purtat pe teme de interceptare a corespondenţei electronice, scut antirachetă, corupţie, etc. Menţionam încă de pe atunci că această coincidenţă miroase a afaceri transnistrene. Cine nu crede să citească articolul;
2. Cu două săptămâni mai înainte Romania fusese vizitată de patronul Stratfor (care numai ONG nu este), domnul George Friedman, cetăţean americano-ungaro-evreu, adică exact ce le trebuie românilor. Menţionez că era deja a doua vizită a sa în România în numai un an de zile. Nea Georgică, ne recomanda părinteşte să avem grijă ce facem cu apărarea ţării, că dacă noi nu ne-o apărăm, nu vine nimeni să moară în locul nostru pe şi pentru pământul nostru. Nu ştiu cu s-a adresat dar conducătorii noştri deşi ştiau foarte clar şi la obiect despre ce vorbea domnul Friedman şi despre ce vorbiseră şi domnii de mai înainte, au mers mai înainte cu programul de desfiinţare, dezorganizare a apărării României până au adus armata la 40% stare operativă;
3. La începutul lui Octombrie 2013, ne-a vizitat Philipp Missfelder, preşedintele organizaţiei de tineret al CDU din Germania, pupilul doamnei Merkel, ceva cam cum a fost Năstase pentru Iliescu şi Ponta pentru amândoi, care a ţinut să ceară Imperativ României semnarea tratatului de frontieră cu Republica Moldova. Interesant este şi faptul că acesta pe lângă recomandări a ţinut să atragă atenţia că Germania are legături puternice, spunea el comerciale cu Rusia, deci pe înţelesul românilor suntem între ciocan şi nicovală, la fel ca la 23 August 1939.
4. La sfârşitul lui Octombrie 2013, izbucneşte scandalul interceptărilor NSA, asupra doamnei Merkel. Bineînţeles, că doamna Angela nu era interceptată de două zile şi bineînţeles că ştia de mult că e interceptată, că doar cu asta se ocupă toate serviciile secrete din lume, intern şi extern, dar atunci a deranjat şi trebuia făcut scandalul, pentru că la fel ca şi domnul Ponta cu Duicu, era momentul ruperii pisicii;
5. Prin Noiembrie 2013 apar sâmburii protestelor în Kiev, ca un preambul sau preventiv faţă de zvonul că Ianukovici nu va semna intenţia de aderare la UE ;
6. Pe 2 Decembrie Ianukovici este ameninţat că va avea soarta lui Ceauşescu dacă nu face ce vrea UE şi SUA.Nici nu se putea o explicaţie mai clară şi o justificare  mai directă  a motivelor asasinării lui Ceauşescu. Drept urmare, Ianukovici pare să cedeze presiunii străzii şi anunţă că va semna acordul de aderare cu UE, dar coteşte spre stânga şi semnează cu Putin; Dacă Putin ar fi fost preşedintele Rusiei în 89, Ceauşescu nu ar fi fost asasinat;
7. În 10 Ianuarie, doamna Victoria Nuland se întâlneşte la Bucureşti cu Băsescu după o vizită prin Europa, obosită, dar nu mai mult decât Băsescu, pentru a celebra împreună 10 ani de NATO care se împlineau peste câteva luni. Frumoasă găselniţă. Înainte de asta, cei doi piţigali Ponta şi Băsescu se încontraseră aşa de ochii lumii, nu prea tare, suficient ca să creadă lumea că doamna Nuland de fapt de aia venise în România să facă pace între două poloboace. Subiectul discuţiilor cu cei doi fusese de fapt altul;
8. În acelaşi Ianuarie 2014 se intensifică şi devin violente protestele în Kiev.De reţinut că protestele au apărut nu în Ucraina, ci în Kiev. La început câteva sute, apoi pe măsură ce sponsorii aduc caşcavalul, apar mai mulţi băieţi cu ochii de diferite culori şi nuanţe, din diferite colţuri ale lumii cu armament de diferite calibre şi caracteristici;
9. Cam prin 5 Februarie, doamna Nuland se conversează prieteneşte cu ambasadorul Statelor Unite ale SUA în Ucraina, vizavi de cine ar trebui să fie premier şi preşedinte al Ucrainei, deci într-un moment în care nu se ştia ce se va întâmpla în Ucraina, dacă va cădea sau nu guvernul, sau poate se ştia? Se pare că încă de atunci se rupsese iremediabil în ceea ce priveşte subiectul Rusia, USL-ul Occidental, adică dragostea dintre UE şi SUA pentru că madam Nuland şi-a băgat englezeşte piciorul în UE printr-o expresie tipic nord-americănească;
10. Pe 22 Februarie Ianukovici pleacă, după un scenariu tras la Copy-paste după revoluţia din 89 de la români. Şi nu este prima asemănare, o să vedem altele mai târziu.
11. Nici nu pleacă bine Ianukovici că “revoluţionari” de bună credinţă intră în Parlament, în casele lui Ianukovici, încalcă toate proprietăţile, instituţiile, legile şi drepturile apărate cu sfinţenie de maica Europa, dar nu intră de capul lor ci cu avizul şi sub obloduirea aceleiaşi Europe şi indicaţiile nord-atlantice, deci planificat, după cum spune chiar Putin, care ştie el ce ştie că nu a fost degeaba kaghebist, şi isterizează media arătând sărmanilor ucraineeni averile şi chiloţii suflaţi în aur ai lui Ianukovici, cum se arătau la noi în 89, clanţele lui Ceauşescu ;
12. Pe 23 Februarie, când nici nu se suflase în lumânarea lui Ianukovici, Parlamentul plin de “revoluţionari” a la Dinescu şi Lupoi, îl numeşte preşedinte interimar pe Alaxandr Turcinov, cel pomenit cu totul şi cu totul întâmplător de Nuland şi “prietenul” Pyat într-o discuţie de toată privata;
13. Imediat, doi papagali, piţigoi, piţigali sau papagoi cu pantalonii rupţi în fund de atâtea lupte pentru lipirea fundului de scaun, sau doi mafioţi corupţi cum se autogratulează unul pe altul, sar cu gura şi strigă “arde”, declarându-se adepţii necondiţionaţi ai revoltelor “democrate” din Ucraina şi modului în care s-a schimbat puterea în Kiev, declarând că ţara lor, cea pe care o conduc după cum îi taie capul spre dezastru, România, este gata, fără să le-o ceară nimeni şi fără să pomenească măcar cineva de aşa ceva, să apere proaspăta “democraţie” instalată prin metoda Miron Cosma şi să accepte toate măsurile pe care lumea occidentală le va lua împotriva ruşilor pe care ei îi vedeau vinovaţi de tot ce urma să se întâmple în Ucraina. Cine le spusese lor ce urma să se întâmple şi că vor urma sancţiuni? Ghici serviciile secrete cine;
14. Normal şi logic, ruşii nu au stat cu mâinile în buzunar şi le-au răspuns occidentalilor conform planificării, a scenariului stabilit din timp, după metoda Kossovo şi au pus de un brudershaft în Crimeea, conform discuţiilor purtate, încă din vara lui 2013, dar nu prin telefon, că se puteau intercepta;
15. Pe 21 Martie donul Băsescu anunţa că “Uniunea Europeană poate pune astăzi la dispozitia Ucrainei 1,6 miliarde de euro, bani lichizi, iar ulterior, prin contribuţia BEI si BERD, 11,5 miliarde de euro, cu conditia semnării unui acord cu FMI.” Astfel domnul Băsescu a arătat foarte direct ce i-a determinat pe domnia sa şi cei dinaintea lui să adere la NATO şi UE.
16. Şi de aici urmează o comedie cum nu s-a mai văzut. Ceva ca în cântecul cu ceata lui Piţigoi, dai în unul, ţipă doi. Încep “exerciţiile” ruso-americane la Marea Neagră şi prin ţările Baltice. Peste tot se adună trupe, unii aduc tancuri, alţii avioane şi distrugătoare ca într-o paradă, ca să vadă lumea ce tehnică şi-au tras unii şi alţii şi eventual să sară cap. Aşa se fac afacerile cu armament, scotând marfa pe tarabă, nu pe ascuns, ca alţii, nu spun cine că mă bate nana. Şi în timp ce Grizzly şi Ursul Siberian îşi arată ghearele unul la altul demonstrativ, piţigoii de peste Prut, sau mă rog de pe ambele laturi ale Prutului ţipă că îi papă ursul şi cer ajutor ursului. Bineînţeles, că nici un urs nu are nici o treabă cu nici unul din ei, mierea este de mult împărţită, teritoriile marcate, acuma se aruncă praf în ochi ca să se poată face modificările convenite aşa cum spuneam şi în articolul cu partida de şah. Pe de altă parte, tot românul ştie că de urs scapi dacă te lipeşti de pământ şi faci pe mortul. Dar ce, credeţi că piţigoii sunt în stare să facă aşa? Păi ei sunt piţigoi jucători, nu pot să facă pe morţii, ei ţipă de se aude până în Alaska, că dă ursul peste ei, pentru că aşa i-au învăţat urşii să facă pentru a creea impresia unui nou război mondial şi a impinge naivii la gesturi extreme;
17. Aici intervine o altă asemănare cu adunarea din Decembrie 89 şi anume mâna de ajutor întinsă şi cerută marelui Urs. Atunci a cerut-o Iliescu. Era prima oară când un român cerea mâna unui rus. Până atunci ruşii ceruseră mâna românilor prin 1877, apoi şi pământul şi tezaurul, iar când nu au cerut au primit fără să ceară şi nu au mai dat înapoi. Spre norocul românilor, în 89 a fost un general la conducerea armatei care a spus “hopa, până aici,” ne putem descurca şi fără astfel de prieteni. Astăzi, urmaşii marelui Ilici Iliescovici, au cerut şi ei mâna celuilalt urs, dar nu mai e nimeni să spună “hopa, până aici”. Ca totul să fie ok şi să nu apară un alt Guşă, au avut grijă piţigalii din fruntea ţării să aducă armata şi apărarea ţării la stadiul de caricatură să pună în fruntea ei oameni de paie, să îşi subordoneze capii armatei şi ai serviciilor secrete din toate structurile mânjindu-i fie cu funcţii şi grade fie cu afaceri şi legându-i de dosare penale. În 89 Guşă şi-a permis să spună că nu avem nevoie de nici un ajutor, dar acuma cine să spună, mai ales că au avut grijă chiar ei, conducătorii ţării şi ai armatei să declare că armata este la 40% stare de operativitate. Inutil să mai ne punem întrebarea cine a adus-o aici, dar nu este lipsit de interes să ne întrebăm de ce;
Mă opresc la cifra 17. De acum încep alte întrebări şi coincidenţe legate de ceea ce se întâmplă prin România, prin armata română.
Va urma

Ucraina şi România, doi pioni de sacrificiu- partea I

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Puteți face orice comentarii în limitele decenței, bunului simț, respectului reciproc. Orice comentariu care încalcă regula va fi șters.
Nu am nicio satisfacție să văd cititorii, oricine ar fi ei, înjurându-se sau atribuindu-și epitete mascate pe blogul meu.
Dacă aveți chef de hârjoană și trimiteri prin locuri ascunse vederii, faceți-o pe alte imaşuri. Eu voi scoate orice comentarii de acest fel de pe blog. Dacă aveți comentarii de făcut la subiect bine, dacă nu, pentru împunsături personale mergeți acolo unde posesorii de blog vor rating.Cei care postează comentarii sunt răspunzători pentru comentariile pe care le fac.