Se repetă Călugărenii

Nicolae Iorga, spunea: ” Cine nu-si invaţă greşelile din propria ISTORIE este condamnat să le repete ”.

Eu cred că istoria se repetă indiferent că învăţăm ceva din ea sau nu, pentru că deşi teoretic lumea este infinită, iar unii spun că prostia are aceeaşi caracteristică, aceeaşi istorie arată că evoluţia cel puţin cea umană, se repetă în evenimente ciclice, atât la nivel macro cât şi micro, cum ne place acuma să spunem. Şi dacă acceptăm faptul că civilizaţia terestră este parte componentă a civilizaţiei universale, atunci nu facem decât să urmăm  un set de legi universal valabile. Atunci să nu ne mai întrebăm nici ce s-a întâmplat cu vechile civilizaţii şi nici să nu ne mirăm că ne îndreptăm spre aceeaşi soartă,

Dar să revin la microcosmosul nostru terestru, românesc, oltean şi să menţionez faptul că la Craiova s-au sărbătorit pentru prima oară zilele lui Mihai Viteazu. Aşa cum spunea primarul Craiovei- era să spun banul Craiovei- Olguţa Vasilescu, toată lumea serba zilele cuiva, numai Craiova, cu atâţi eroi, nu serba nimic. Şi din toate personalităţile nu putea fi ales altcineva decât Marele Voievod. Punerea în scenă a bătăliei de la Călugăreni a adus sub ochii Craiovenilor o seamă de figuri istorice şi obiecte de vestimentaţie care se credeau uitate, dar nu este aşa. După cum spuneam, istoria se repetă indiferent ce am face noi, ceea ce diferă este modul în care o interpretăm sau o judecăm, pentru că practic aceleaşi evenimente istorice sunt judecate sau interpretate diferit de la epocă la epocă, de la ţară la ţară, de la istoric la istoric, de la interes la interes. Privind punerea în scenă realizezi că totul este actual.  Citind istoria sau evenimentele de sub Mihai Viteazu, realizezi că nu s-a schimbat nimic:

1.      Mihai Viteazu a fost un bănişor de Strehaia, fiu al lui Pătraşcu,(după unele surse, ar fi fost născut la Drăgoeşti pe malul Oltului, iar Pătraşcu nu prea l-ar mai fi putut concepe la vârsta la care a apărut Mihai pe lume, din cauză de boală lungă, moarte sigură) fără prea mari şanse la domnie, chiar şi fără mari şanse de a deveni ban al Craiovei deşi după mamă era neam de Cantacuzini, iar un unchi al său fusese şi el ban al Craiovei, adică un fel de combinaţie între preşedintele Senatului, prim-ministru, şi ministru interimar al apărării, justiţiei şi internelor   la vremea aia.

2.       Ce face pentru a se căftăni? La sfârșitul anului 1588 devine stolnic(adică un fel de organizator de chefuri, responsabil cu mâncarea domnului, dar şi strângător alimente pentru cămările domneşti)   al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. Aşa a învăţat Mihai că dacă vrei să ajungi mare trebuie să te pui bine pe lângă şefu şi dacă te lingi şi tu pe degete după mierea stăpânului nu e păcat, dimpotrivă, se cheamă că ai gustat mâncarea să nu fie otrăvită. Vi se pare cunoscut? Ce s-a schimbat în 600 de ani?

Ce mai face? Se însoară cu o doamnă, pe nume Stanca  fata unui mare şef din partidul Craiovenilor (deci erau craioveni, nu sîrbi) ai cărui unchi erau bogaţi şi influenţi în Craiova, care îl sprijină să ajungă mare Ban al Craiovei şi apoi domnitor. Vi se pare cunoscut? Mie da. Şi atunci  şi acum Turceştii (adică cei care îi sprijineau pe turci şi tătari) au avut de suferit;

4.      Se împrieteneşte cu nişte boieri tineri, care nu erau chiar plini de bani, dar dădeau tare cu brandu, neamuri între ei, fraţii Buzescu,  cărora le-a promis pentru sprijinul pe care îl dădeau, ministere şi contracte cu statul, ceea ce au obţinut, care pe unde a vrut, unii la Camera Deputaţilor (pe vremea aia îi spunea, Divanul Domnesc, marele sfat, etc.), alţii şefi de agii, şefi de regiuni. Obicei păstrat!

5.      Ia să vedem ce boieri existau pe vremea aceea pe lângă domnitor? Păi iote: Frații Buzești -Stroe, Radu și Preda- Baba Novac, Gruia Novac, Radu Florescu, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Banul Manta și Banul Udrea. Preda, Stroe, Manda, Udrea, încă mai rezistă prin „Sfatul Domnesc”, deci sunt de actualitate;

6.      Ce mai  face Mihai ca să ajungă domn? Împrumută bani cu camătă de la bancherii străini, greci, turci sau florentini la vremea aia, promiţând că le va da înapoi înzecit. Nimic nou, obicei păstrat până în zilele noastre, numai că acum banii vin de la bancherul FMI dar se dau înapoi tot cu camătă. Însă tot pentru menţinerea tronului se iau şi se dau;

7.      După ce a ajuns pe tron, ca să scape de datorii ce face Mihai? Îi adună pe toţi creditorii mărunţi care nu puteau face scandal sau nu aveau propte  la Înaltele Porţi şi sub pretext că le dă banii, le dă foc. La propriu. Astăzi nu mai e voie să le dai foc, am evoluat, pentru a scăpa de cei faţă de care ai datorii, există DNA, există procese, există rus, şi mai există şi instituţia sinuciderii;

8.      Ce fac boierii după ce ajunge Mihai domn? Să cităm din istorie: „toți marii boieri din Oltenia sunt obligați să-și facă case și palate boierești în Craiova pentru a-și apăra mai bine interesele pe lângă bănia Craiovei. Aceștia încep să-și construiască o mulțime de case risipite, după voia lor, prin oraș stricând sistematizarea orașului. Erau bogați, tineri și viteji, doritori de faimă și puteau să ridice oști pe cheltuiala lor.” Vi se pare cunoscut?

9.      După ce a promis poporului şi rumânilor că le dă pământ, libertate şi „pensii” dacă îl ajută să ajungă mare, Mihai, presat de partidul Buzeştilor întoarce spatele gugulanilor şi nu mai respectă promisiunile din campanie. S-a schimbat ceva ?

10.  În 1597 Mihai face pace cu Imperiul Otoman. În schimbul acceptării suzeranității otomane și a plății tributului, Înalta Poartă a recunoscut domnia voievodului pe întreaga durată a vieții sale și i-a trimis steag de domnie. În paralel, la 9 iunie 1598, Mihai a încheiat la Mănăstirea Dealu un tratat cu împăratul Rudolf al II-lea, care s-a obligat să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și i-a recunoscut caracterul ereditar al domniei în schimbul recunoașterii suzeranității împăratului. Frumos nu ? Frumos dar s-a mişcat încet. Banul de Târgu-Jiu a croşetat în 2012 mai pe faţă mai pe dos  tratate şi cu turcii şi cu Bruxelles, şi cu tătaru şi cu ungurii, şi cu Rusu, şi cu boier Antonescu, şi cu oamenii lui Naş Basta, fostul Mare Spătar, toate spre „binele poporului şi liniştea ţării”. Mult mai eficient şi mai hiclean;

11.  Când e aproape să îşi piardă capul, ce face Mihai ? Se duce  în pribegie pe la Înaltele Curţi Europene (atunci sediul era laViena), de unde primeşte un pact în mai multe puncte, nu ştiu sigur dacă au fost 11 sau doar 10, dar pentru „binele ţării” l-a semnat, a primit ajutor şi a revenit. Aşa se scrie istoria nu ? De atunci s-a schimbat numai sediul, nu mai e Viena, e Bruxelles.

12.  Reinstalat domn, Mihai coabitează cu grofii, cu liderii foştilor duşmani, strămoşii udemeriştilor de azi,  fapt ce face ca o parte din boieri de acasă să se răscoale împotriva lui şi să îi întoarcă spatele, atunci când i-a fost lumea mai dragă. Ce se  întâmplă azi ? Grofii au un consilier la Curtea domnitorului, zeci de boiernaşi prin dregătorii, Generalul Basta „îl păzeşte” după cum a declarat singur, iar boierii care l-au sprijinit să ia domnia, sunt îndepărtaţi, li se găsesc cusururi. Nimic nou sub soare!

Ei ce spuneţi ? Nu e aşa că istoria se repetă ? Nu e aşa că nu plăteşte cel care o repetă ci pălmaşul care a îngroşat mlaştinile Călugărenilor? Şi atunci şi acum. E totuşi bine că teoretic nu uităm istoria.

Se repetă Călugărenii