Dovadra lui Tache

Este a treia oară când mă văd nevoit să îl bag în seamă pe acest personaj  care se crede, ca și domnul Adelin Petrisor,  sau Radu Tudor, mare expert, specialist în problemele armatei, numai pentru că a fost invitat, de când scrie despre armată,  la multe porții de fasole cu cârnați la cazan.
Că  biliardistul Tache de la Național  lovește cu manta și dacă cade un popic bine, dacă nu nu, se știe. Ce nu știu mulți este că el chiar e habarnist și pe lângă faptul că se informează de pe margine șanțului sau de pe capra vizitiilor, își mai și prezintă știrile drept dovezi irefutabile când de fapt sunt aberații, așa cum a fost și cea privind preluarea PNL de către generalul Ciucă. Cum pe lângă asta a mai spus și că i se va prelungi mandatul, la pachet, unii s-au grăbit să spună ”uite bă că a avut dreptate”. Numai că nimeni nu s-a uitat că în același articol, domnul Tache dăduse două informații care se băteau cap în cap iar din două, una se putea.. confirma. Păi ori  i se prelungește mandatul, ori ajunge președintele PNL, una din două, că amândouă nu se putea, sau poate el credea că se poate. Șmecheraș, dar mic, de cartier acest Tache. Doar biciușcarii se lasă însă îmbrobodiți de el.
Recent, foarte recent, Tăchiță a ieșit pe strasse cu altă gogoriță, cum că are el dovada că Fifor a trădat și că acea dovadă s-ar găsi în ”COMPUTERUL MApN”. Care computer, domnul Tache nu spune, lăsând să se înțeleagă că MApN are un singur computer la care el a avut acces, sau succes și a găsit acolo dovada că Fifor a trădat. Pe cine sau cum a trădat Fifor, nu spune Tache  și nici nu are cum, pentru că nu are ce. El a preluat doar o variantă pe care și eu am prezentat-o și eu  ca pe o ipoteză, dar eu am specificat faptul că lipsa de acțiune a MApN până în Decembrie,  ca instituție responsabilă cu  nominalizarea înlocuitorului generalului Ciucă,  poate să fie opera sau vina lui Fifor, care ar fi căzut de acord cu Iohannis asupra prelungirii mandatului lui Nicolae Ciucă. Numai că domnul Tache susține că el are dovada că Fifor a trădat. Pe cine, cum ? Mister. Ăsta este stilul lui, e deja consacrat și probabil se crede un fel de Andronic mai mic sau în devenire.
Printre alte informații de radio șanț, Tăchiță mai aruncă și șopârla privind intenția generalului Ciucă de a-l pune în locul său pe tânărul general Petrescu Daniel, actualul comandant al DMNSE, pe care numai că nu îl prezintă drept copilul său. Din nou domnul Tache joacă la două capete și aruncă informații aiurea sperând să șocheze și să atragă atenția asupra sa. Unul novice ar spune: ”ia uite mă ce spune ăsta, o ști el ceva..”Știe pe dracu, joacă la cacealma, din 2-3 ”informații” neprobate dar trâmbițate drept ”dovezi” speră și el să iasă ceva  ca să se poată menține la suprafață. Bineînțeles că mai speră el, sau cei care îl alimentează cu gogoși, să îi învrăjbească pe Ciucă și pe Scarlat, doi ofițeri cu capul pe umeri,  pentru a face cât mai plină de asperități activitatea în cadrul ministerului sau chiar legătura SMAp cu Bruxelles. Slabe șanse! Acest lucru poate a fost urmărit, dar având în vedere relațiile dintre cei doi generali și caracterul lor,  varianta rămâne la nivelul ipotetic. Am spus-o și o repet, îl cunosc pe generalul Ciucă, am mai spus, nu e perfect, dar jocuri de genul celor în care îl bagă sau bănuiesc unii sunt excluse din partea lui. Cine l-a cunoscut și îl cunoaște nu îl vede jucând necinstit față de un coleg, indiferent de gradul acestuia.
Și eu, ca mulți comentatori mi-am  pus întrebarea de ce nu pune stop acestui circ în care a fost băgat fără voie din cauza ambițiilor sau intereselor politico-financiare ale altora, prin demisie. Eu am spus că dacă aș fi fost în locul lui aș fi refuzat prelungirea mandatului chiar dacă chiar prin acest act de onoare, aș fi făcut fără să vreau jocul uneia din parți și poate chiar a primei … vinovate de toată această situație, pentru că totul a pornit de la MApN, așa cum am spus încă de la început. Având în vedere însă implicațiile privind o eventuală decizie antinațională legată de înzestrare, poate aș fi ezitat. Dacă zvonurile (mai mult decât confirmate) că se fac jocuri mari cu înzestrarea, pe interese care depășesc sau mai bine spus încalecă interesul ARMATEI ROMÂNE sunt reale, iar plecarea lui Ciucă ar duce la o variantă dezavantajoasă pentru armată, atunci da, și eu aș rămâne pe funcție până m-aș convinge că riscul este înlăturat.Și spun asta, pentru că între generalul Ciucă și oricare dintre politicieni, fie el ministru sau președinte, eu îi acord credit generalului Ciucă în ceea ce privește fidelitatea față de interesele apărării țării.   Nu știu dacă este așa, dar dacă acesta  ar fi motivul rămânerii, îl susțin.  Dar eu nu sunt nici expert militar și nici în buricul subiectului să știu care este situația reală, eu pot doar să analizez variante în funcție de datele cunoscute. Nu știu dacă este cineva care să susțină că cunoaște toate detaliile, discuțiile, interesele, gândurile celor implicați ca să poată afirma că deține adevărul sau să dea un răspuns corect la ceea ce se întâmplă. Ba nu, este cineva, domnul Tache. El are dovada în calculatorul MApN.  Lăsând gluma la o parte, deși toată lumea declară că cunoaște adevărul și are soluția problemei, ba chiar că ”doar el are dreptate”, de fapt fiecare cunoaște doar frânturi de adevăr sau gogoși și însăilează pe marginea subiectului, mulți fără a ajunge vreodată la miezul problemei.
Poate ar fi potrivit ca ministrul apărării și președintele să se întâlnească, să stabilească de comun acord persoana care să îl înlocuiască pe generalul Ciucă, să stabilească pașii care trebuie făcuți în acest sens  fie că e vorba de avansare, fie de numire pe post, să stabilească un calendar al pașilor și să anunțe că la nivel principial problema este rezolvată iar când condițiile sunt îndeplinite să se semneze decretul de înlocuire pentru a nu mai da ocazia unora din afară să se întrebe ce țară se află la conducerea Consiliului UE.
Că veni vorba de UE, ce figură e și Donald Tusk ăsta, cum știe el să rupă gura târgului. Cuvântul lui Tusk rostit într-o română mai frumoasă decât a lui Iohannis și mai corectă decât a Voricăi, a plăcut românilor, chiar și  celor care știau că la fel procedase și cu slovacii și cu bulgarii și cu estonienii. Oricum cel puțin politicos și de efect  gestul și efortul acestuia de a ține discursul în limbă țărilor gazdă. De ce a vorbit Tăriceanu în engleză, nu știu, că de fapt cuvântul său, protocolar, oficial ca al tuturor, trebuia să fie către națiunea română care urmărea evenimentul și mai puțin pentru oficialii care oricum abia așteptau să se termine și să treacă la șprițane, mai ales Junker. Lipsă de orientare!  Mulțumesc lui Iohannis  că nu a mai acceptat-o pe Lia în guvern, că ar fi fost în stare să ia cuvântul și să vorbească și ea în engleză, nu de alta, dar acolo unde a răsunat muzica  Ciocârliei, nu avea ce căuta engleza Liei.
Acestea fiind spuse sper să nu mai fie cazul să mai revin asupra subiectului prelungirii indiferent ce vor decide madistrații.
Pentru colegii militari, atenție mare, se amplifică acțiunile celor care au ca semn de arma ochiul și timpanul, activi sau în rezervă, iar sforile trag către groapa lui Gigină. Se dau telefoane factorilor de influență și liderilor de asociații pentru a sui în căruța reevaluatului. Unii s-au botanizat deja. Să nu ziceți că nu vă spusei.
http://www.national.ro/dezvaluiri/dovada-tradarii-lui-fifor-e-in-computerul-mapn-646255.html/?fbclid=IwAR3XZwhRsZF4InIxlyCxyy5h3q1y2bwcJIJyhH023QU0wD9XwYjSQKId8Sc

Dovadra lui Tache

Domnul Leș și prezumția de competetență

Domnul Leș, probabil după ce a i s-a citit ce zice lumea prin Poiana lui Iocan, s-a simțit dator față de națiune, să iasă cu precizări. Dacă lucrurile ar fi stat cu adevărat așa cum le prezintă acum, sau dacă măcar ar fi făcut un mic exercițiu de analiză înainte de a fi ieșit cu primele declarații după decretul lui Iohannis privind prelungirea mandatului generalului Ciuca la șefia SMAp, ar fi ieșit infinit mai câștigat, dar cum mintea nu l-a ajutat iar consilierul Nasta nu gândește, doar vorbește, a ieșit ce-a ieșit și a ajuns unde a ajuns, adică la un nou conflict instituțional care a băgat armata până peste cap în rahatul politic și se pare că nu se mai ia pauză.
Am scris deja 3 articole despre subiect, nu credeam că voi mai scrie, dar ultima intervenție, pe Facebook, nu pe pagina MAPn, sau măcar în observatorul militar, cum ar fi trebuit, având în vedere că vorbește în calitatea de ministru, nu de Ciuri –Buri, m-a făcut să revin. Ca să nu uit, domnule Leș, dacă vă va cădea sub ochi și acest articol, vă rog eu, țineți cont de următorul sfat, sau rugăminte: NU MAI CONDUCEȚI ARMATA PE INTERNET, LĂSAȚI FACEBOOKUL PENTRU PROBLEMELE PERSONALE, DE FAMILIE, DE CLUB, TOT CE FACEȚI ȘI DECLARAȚI CA MINISTRU, DECLARAȚI PRIN FORMULELE ȘI CANALELE OFICIALE. Nu procedați ca cel care vă ”ambuschează” dovediți că, chiar dacă nu sunteți ortodox nici unul nici altul, dumneavoastră sunteți mai aproape de metodele ortodoxe ale persoanelor oficiale. Se poate? Eu nu înțeleg la ce plătiți atâția oameni prin departamentul media, purtător de cuvânt, șef de presă, dacă vă războiți pe facebook cu Iohannis? Adică cumpărați sisteme Patriot (fie ele și second hand)   dar trageți în Suhoy cu praștia? Asta este lipsă de respect față de cei pe care îi aveți angajați dar și pentru cei care mai urmăresc presa  militară. Ce ziceți, se poate? Să nu credeți în ce spun unii, că cei incomozi sunt eliminați cu un simplu clic, și hap(au!!!!),  persoanele sau postările pot să dispară, căci de fapt  problemele rămân.  Și încă un aspect: nu mai puneți la intervențiile dumneavoastră pe pagina personală de facebook, fotografii cu militari, copilași, frumoase fete îmbrăcate în uniformă, că să știți că nu vă ajută cu nimic, dimpotrivă arată că încercați să profitați de acele imagini pentru a vă lustrui propria imagine și le mai stricați și lor… viitorul. V-au spus ei că se simt mândri să le folosiți imaginea pentru a o lustrui pe a dumneavoastră? Nu cred. Faceți un efort, vă rog!!!
Acum să revin la oile noastre. Spuneam că domnul Leș a avut o intervenție pe pagina sa de facebook, privind modul cum s-a desfășurat și intenționează să abordeze în continuare problema prelungirii mandatului generalului Ciucă. Pentru cei care nu au facebook sau nu au citit încă, redau integral spusele domnului ministru:
” Odată cu preluarea funcției de ministru al Apărării în a doua jumătate a lunii noiembrie 2018, am luat act de faptul că mandatul actualei conduceri SMAp se apropie de final, astfel că trebuia identificată cea mai bună soluție într-un interval de timp foarte scurt. Prelungirea mandatului ar fi reprezentat un semnal negativ la adresa elitei militare, întrucât ar insinua existența unei crize de leadership. Resursa umană este cel mai important atu al Ministerului Apărării Naționale, iar în calitate de ministru resping orice ingerință politică de natură să afecteze aceste valori ale Armatei.
Astfel, mă văd nevoit să revin cu câteva precizări punctuale, întrucât s-a încercat vehicularea unor argumente și informații false în spațiul public, chiar și din partea unor jurnaliști cu prezumtivă reputație în domeniu.
Din perspectivă legală, s-a speculat asupra faptului că ministrul Apărării nu a respectat condiția ce prevede că propunerea trebuie să vină din rândul șefilor categoriilor de forță, sau de locțiitor SMAp. Doresc să clarific pe această cale, încă o dată, că eu nu am mers la Cotroceni cu o propunere în plic. În realitate, am solicitat CSAT avizul pentru a numi un general al armatei române cu recunoaștere internațională în poziția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre, urmând ulterior să emit ordinul de ministru aferent. Numai după aceste etape preliminare propunerea putea fi înaintată către președinte spre emiterea decretului de numire, aceasta fiind pasul procedural final. Președintele a respins în mod reflex, fără argumente, solicitarea inițială (care este în fapt apanajul ministrului), anulând întregul eșafodaj pe care se întemeia procedura legală de numire. Teza conform căreia am mers la Cotroceni pentru a solicita emiterea unui decret de numire (sau a mai multora) pentru o persoană neeligibilă este profund neadevărată.
Lipsa dialogului a fost cea de-a doua linie de argumentare prin care s-a încercat culpabilizarea celor implicați în procedură. Vă pot spune, ca am avut numeroase inițiative de a dialoga pe această temă cu Palatul Cotroceni. Deși este de notorietate tensiunea care există între guvern și președinție, am făcut tot posibilul pentru a evita o stare de ostilitate, și subsecvent un blocaj. Eu înțeleg rolul ministrului Apărării ca fiind un personaj discret, dar activ, care nu face din Armată o tribună de la care să-și optimizeze scorul electoral.
Concret, l-am contactat direct, și din timp, pe președinte pentru a discuta deschis, spre a avea perspectiva domniei sale asupra problemei, însă reacția a venit prompt: “Președintele este Ocupat!”.
Privind retrospectiv este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziție căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală.
Imi asum totuși vina de a fi mizat pe faptul că președintele nu-și va permite să abordeze domeniul apărării și securității în cheie pur electorală.
Cu privire la decretul de prelungire a mandatului de șef SMAp (pe perioada maximă de un an) emis de președinte, situația din punct de vedere juridic este fără echivoc. În mod absolut simetric, propunerea de prelungire se supune aceleiași proceduri ca și cea de numire. Avem un singur precedent în acest sens, respectiv decretul 882 din septembrie 2010, unde veti regăsi explicit sintagma în fundamentarea emiterii decretului: “Având în vedere propunerea ministrului apărării naționale și avizul prim-ministrului”. Cred că este absolut evident că rolul CSAT în această procedură a fost la rându-i viciat, președintele făcând informarea exclusiv la televizor și nu în cadrul ședinței Consiliului așa cum o cere legea și regulamentele de funcționare.
Mai mult decât atât, am trimis toate documentele care intrau pe ordinea de zi cu 10 zile înainte, astfel că dacă ar fi existat un minimal deziderat pentru soluționarea problemei, Președintele, sau consilierii domniei sale (cu care a existat dialog) ar fi putut emite obiecții, ori cereri de clarificare, în timp util.
Cu atît mai ambiguă este situația din perspectiva Ministerului Apărării cu cât instituția noastră are un cadru militar cu grad de general delegat la Cotroceni, pe funcția de secretar CSAT, care are explicit rolul de a verifica conformitatea procedurii și documentelor ce intră pe ordinea de zi. Înțeleg că domnia sa nu și-a făcut datoria, pentru că nu a semnalat niciuna dintre așa-zisele probleme de legalitate invocate de președinte. Ori, aceste probleme în fapt nu există, iar președintele a tratat situația exclusiv politic, în detrimentul celor mai elementare norme juridice.”
Ei bine, abia acuma domnul ministru aduce clarificări asupra unor întrebări puse pe ici pe colo prin media sau internet, de unii jurnaliști cu prezumtivă reputație în domeniu.  Eu bunăoară, în articolele mele precedente, întrebam, pentru că nu apăruse nici o informație legată de aceste aspecte, dacă:

1. S-a mers cu o propunere viabilă, care să ”nu poată fi refuzată”;
2. Ordinea de zi a ședinței CSAT fusese stabilită sau nu cu consultarea primului ministru;
3. Ordinea de zi cuprinsese propunerea de numire a noului șef al SMAp, pentru că Iohannis declarase că a luat decizia prelungirii mandatului în lipsa unei propuneri;
4. Ordinea de zi cuprinsese propunerea de prelungire a mandatului actualului șef al SMAp și cine o făcuse;
5. S-au purtat discuții în CSAT privind prelungirea mandatului generalului Ciucă și dacă da, cum s-au finalizat atât ca rezultat cât și ca document;
6. Există un aviz și o hotărâre a CSAT, luată în unanimitate, așa cum spune legea, în acest sens.

Mai spuneam în unul din articolele mele că ministrul Leș și doamna Viorica s-au dus la școală cu lecțiile neînvățate, crezând sau sperând că Iohannis nu va avea tupeul să refuze propunerile lor, pentru a nu crea un conflict politic care să implice armata.
Iar unul din comentatori, NeO, spunea,citez: ”Documentele de pe ordinea de zi se trimit cu cel puţin 10 zile înainte la secretariatul CSAT, deci preşedintele nu a fost nicicum surprins, dimpotrivă el a fost cel care a organizat ambuscada.”
Ce aflăm din ultima intervenție a domnului Leș? Pare curios dar se pare că aflăm răspunsul la întrebări. Astfel, ministrul spune :

1. …s-a speculat asupra faptului că ministrul Apărării nu a respectat condiția ce prevede că propunerea trebuie să vină din rândul șefilor categoriilor de forță, sau de locțiitor SMAp. Doresc să clarific pe această cale, încă o dată, că eu nu am mers la Cotroceni cu o propunere în plic. În realitate, am solicitat CSAT avizul pentru a numi un general al armatei române cu recunoaștere internațională în poziția de șef al Statului Major al Forțelor Terestre, urmând ulterior să emit ordinul de ministru aferent. Numai după aceste etape preliminare propunerea putea fi înaintată către președinte spre emiterea decretului de numire, aceasta fiind pasul procedural final. Președintele a respins în mod reflex, fără argumente, solicitarea inițială (care este în fapt apanajul ministrului), anulând întregul eșafodaj pe care se întemeia procedura legală de numire. Teza conform căreia am mers la Cotroceni pentru a solicita emiterea unui decret de numire (sau a mai multora) pentru o persoană neeligibilă este profund neadevărată.

În acest caz, dacă ceea ce spune Leș ACUMA este adevărat, atunci Iohannis a avut dreptate când a declarat că nu i s-a făcut nici o propunere. În acest caz, totuși, ce cuprindea ordinea de zi, pentru că totuși domnul Leș a declarat  la tv pe Antena 3 a doua după decretul de prelungire, că propunerea sa de numire a lui Scarlat a fost respinsă fără motiv.  „Chiar deloc nu a fost explicat refuzul. A spus ca propunerea este nelegala, l-am rugat sa-mi spuna de ce si nu am primit raspuns. Toti militarii au un renume foarte bun si dl general Ciuca si nu vreau sa discut activitatea pe care dl Ciuca a avut-o. Cutuma a fost ca mandatul sa nu se prelungeasca. Generalul Dumitru Scarlat a fost sef al Statului Major al Fortelor Terestre mai bine de 3 ani de zile, loctiitor la Statul Major General atunci, are experienta si astea au fost argumentele mele”,PÂNĂ LA URMĂ, DOMNULE LEȘ, A FOST SAU NU A FOST PROPUNERE DE ÎNLOCUIRE A LUI CIUCĂ? V-ați dus sau nu cu o propunere, în plic sau în cap?

2. Concret, l-am contactat direct, și din timp, pe președinte pentru a discuta deschis, spre a avea perspectiva domniei sale asupra problemei, însă reacția a venit prompt: “Președintele este Ocupat!”  Înțeleg de aici că au existat totuși încercări de discuții, dar Iohannis nu a fost receptiv, a refuzat să discute pe subiect. Nici nu mă așteptam la altceva, iar asta trebuia să fie cel mai concludent semnal pentru Leș că i se pregătește ceva semnal în baza căruia trebuia să își ia toate măsurile înainte de a pleca la CSAT inclusiv să propună el dezbaterii adunării, prelungirea mandatului lui Ciucă, să fie supus la vot,căci ar fi venit de la cel îndreptățit să propună asta, iar unul din membrii guvernului să se folosească de dreptul de veto. În felul ăsta Iohannis nu mai putea semna decretul de prelungire. Dar de unde atâta strategie la unul care nu a făcut armata, dar conduce Ministerul Apărării?
3. Aici încă nu avem un răspuns clar, până nu vedem documentul, fiecare susține ce vrea.
4. ” Cred că este absolut evident că rolul CSAT în această procedură a fost la rându-i viciat, președintele făcând informarea exclusiv la televizor și nu în cadrul ședinței Consiliului așa cum o cere legea și regulamentele de funcționare.

La întrebările 5 și 6 răspunsul e același ca la 4, se înțelege că nu s-au purtat discuții în CSAT privind propunerea de prelungire, deci nu există un document care să poarte avizul CSAT privind prelungirea mandatului. Dar de ce nu a precizat asta domnul Leș imediat după ședință? Asta trebuia să spună, nu să plângă că nu i s-au dat explicații privind refuzul. Probabil însă nu știa la ora aceea care sunt prevederile legii de funcționare a CSAT le-a aflat și el citind sinteza de presă.
Legat de reproșul meu privind faptul că guvernul și MApN AU VENIT CU LECȚIILE NEÎNVĂȚATE LA ȘCOALĂ și  Iohannis i-a prins cu pantalonii în vine, domnul Leș spune: ” Imi asum totuși vina de a fi mizat pe faptul că președintele nu-și va permite să abordeze domeniul apărării și securității în cheie pur electorală.”   De altfel el fusese întrebat încă înainte de ședința CSAT cum va reacționa dacă Iohannis îi va refuza propunerile dar a răspuns îngâmfat, diletantist și total  prostesc: „Nici nu vreau să mă gândesc la așa ceva. Discutăm de Armata României și despre un mandat care este la încheiere în acest moment. Nu cred că mă pot gândi la așa ceva din partea președintelui”. Ete fleoșc! Nici un militar, dar să mai fie și ministru al apărării, nu exclude cel mai prost scenariu posibil într-o confruntare și nu pleacă la misiune fără planul B, poate chiar  C și D. Dar domnul Leș nu are de unde să știe asta, el nu știe nici măcar să coasă nasturi, ca Iohannis, că el fiind penticostal nu a făcut armata pe motive religioase. Din acest meci în care mingea de fotbal a fost capul generalului Ciucă, a câștigat cel care a învățat din armată măcar să coasă nasturi.
Iar dovada supremă că totuși domnul Leș, mai bine mai târziu decât niciodată, își mai apleacă ochii asupra unor ”jurnaliști cu prezumtivă reputație în domeniu” este preluarea sintagmei și procedeului ”ambuscadă” postat pe unul din articolele mele de un amic, cel ce semnează cu NeO, căci iată, după acesta, domnul Leș, care, repet, nu a făcut armata nici cât Iohannis,  deci prezumtiva sa  pregătire  în domeniul tactic este nulă, declară: ”Privind retrospectiv este limpede că s-a încercat o ambuscadă, care să genereze profit în plan mediatic, electoral, însă din fericire am la dispoziție căile legale pentru a readuce lucrurile în matca lor legală.”
Ei bine domnule ministru Leș, privind retrospectiv, este limpede că ați intrat deliberat în ambuscadă, deși fuseseți avertizat că vă puteți aștepta la un refuz, venind cu un scenariu cusut cu ață albă care implica multe variabile, toate trase de păr și tardive pentru momentul respectiv, dând ocazia domnului Iohannis să se agațe de aparența coajă de legalitate care să îl îndreptățească să fie el, adică un iresponsabil pe care nu îl interesează decât faulturile din toată strategia unui joc politic. Nu Iohannis este principalul vinovat ci diletantismul, îngâmfarea și proasta consiliere sau acceptarea unor variante îmbârligate a la Nicolicea. Având în vedere aceste fapte ale dumneavoastră, ”înaltele competențe” în luptă, fie ea și politică, eu în locul dumneavoastră mi-aș da demisia.Ați reușit ca prin această postare să arătați cât de nepregătit sunteți pentru acest minister, chiar dacă știți să jucați dame(n) și ați mai colcăit printre militari. Sunteți un prezumtiv ministru, nu o spun eu, ați spus-o dumneavoastră în această postare, o spun faptele, modul în care ați gestionat acest subiect. De ce nu l-ați chemat pe Scarlat de la post de 1 Decembrie? Vă gândeați la fasolea cu ciolan? Lăsați ciolanul și nu mai creșteți pensiile militarilor la emisiunea lui Radu Tudor, din burtă, că nu vă cred nici prompteriștii. Când vorbiți și bateți palma cu generali proaspăt decorați nu mai spuneți că ați discutat cu militarii, spuneți că ați bătut palma cu decorații, ca să știe lumea la cine vă referiți. Baftă, dar nu cred.
https://www.facebook.com/profile.php?id=100014064450004&__tn__=%2CdC-R-R&eid=ARCgAKZk0zMBMSCk8G1tgN3UFwWmzjxQcRrlTsvW-lORiqulMnGQxyVmDFZpEXcO6Qau_u1stU8byyiE&hc_ref=ARRj_xbxIs6sWWk2fBZrAND9FH-xFfx1w4vTmQ1p4ik5ECAYJUV7W04fH4B3qOj0KWc&fref=nf
http://www.in-cuiul-catarii.info/2018/12/30/o-prelungire-cu-extensii-15318
http://www.in-cuiul-catarii.info/2019/01/05/aveti-grija-ccr-ti-15349

Domnul Leș și prezumția de competetență

Ploaie de naționaliști

Am spus cu mult timp în urmă că noile alegeri vor aduce la vedere partide naționaliste nu doar în România, ci și în alte țări, pentru că lumea a început să vadă către ce îi duce globalizarea, care se declara o vacă de supt de la care să se adape și cei bogați și cei săraci la un loc, dar de fapt era doar un vițel care voia să sugă de la toate vacile din comunitate pentru a face burta mare. Ieșirea britanicilor din UE, declarațiile patriotarde ale lui Trump, trecerea vestelor galbene de la revendicări economice la pretenții politice apariția ”Mișcării” lui Bannon în contrapondere la haștagurile lui Soroș sunt tot atâtea dovezi că preventiv, real sau doar   propagandistic, se umblă la sistem, pentru că  globalizarea nu mai e la modă. Nu este exclus ca inițiatorii acestei mișcări să fie tot cei care conduc celălalt curent și care văzând că pierd teren, să încerce să își formeze ei înșiși noua ”opoziție” ca să nu cumva să o formeze alții și să nu o poată controla. Să nu uităm că SCMD a fost înființat la inițiativa și cu sprijinul, acordul, serviciilor și al celor care ar fi trebuit normal să fie contra unui sindicat al militarilor, tocmai pentru că un analist a ajuns la concluzia că politica guvernului privind militarii, în special rezerviștii, va crea nemulțumiri. Așa a fost creat sindicatul unor militari care nu lucrau în ramura pe care pretindeau că o reprezintă, condus de un om care aparținea celor care luptau împotriva sindicatului. Numai cei care au înființat acest sindicat știu cât le-a trebuit să convingă un judecător să le accepte înființarea.   Politica este perversă cine are impresia că slujește interesele cetățenilor se înșală amarnic.
Bineînțeles că România nu putea face excepție de la acest joc și nu numai că e parte, dar și fruntașă. În ultimul timp, unde te uiți, apar partide patriotico-naționaliste împănate cu ”luptători”  de fațadă, dar conduse de aceleași servicii sau structuri împotriva cărora declară că luptă. Se pune întrebarea de ce mai multe partide naționaliste, mici, fără șanse de reușită în fața hoților tradiționali și nu unul singur? Aici sunt trei explicații care nu se exclud, ci se completează:

1. Unele din ele sunt înființate  și dirijate de  cei împotriva cărora se prefac că luptă, au de fapt ca scop confiscarea ideii de naționalism și patriotism, ducerea în derizoriu a noțiunii tocmai prin multitudinea partidelor de acest gen, ridiculizarea celor care vor forma alt partid similar și captarea masei de nemulțumiți care ar putea trece într-un partid cu adevărat naționalist;
2. O altă explicație a apariției mai multor partide patriotarde o constituie fărâmițarea serviciilor, cele care cu adevărat conduc totul în această țară, inclusiv sau mai ales justiția. La această oră – și nu o spun doar eu, au spus-oameni din sistem- serviciile secrete sunt divizate și împărțite pe găști aparținând diverselor servicii străine secrete care își formează fiecare câte un mic partid ”naționalist” just in case;
3. Unele dintre ele au în frunte, sau ca eminență cenușie oameni care au aparținut partidelor mari, consacrate, dar au ieșit din ele în urma unor certuri cu liderii de partid și pentru că nu pot sta în afara cașcavalului politic, au mai cooptat câțiva oameni mai vocali, cu diferite expertize, unii dar fără a neglija sfera serviciilor, și hopa gata partidul ”românesc”.

Ar mai putea exista câte un partiduț mic, mic mic, de care nu știu decât cei care l-au înființat, nici presa nu l-a băgat în seamă, tocmai pentru că nu a avut cine să le facă ”intrare” nici financiară, nici mediatică.
Toate aceste partide speră și urmăresc să beneficieze de voturile a măcar o parte din marii absenți de la trecutele alegeri, punând în față ”interesul național” noțiune perimată sau bagatelizată de când a fost confiscată de rererereevaluatul Oprea cel care vrea să renască din cenușa colectivă și groapa lui Gigină. Dar deși nu se recunoaște, unele dintre ele urmăresc doar disiparea voturilor nemulțumiților pentru a nu fi înlăturate actualele partide de guvernământ care joacă așa de frumos cum le cântă serviciile.
Voi face doar o trecere în revistă a acestor partide, lăsând fiecăruia posibilitatea de a căuta să vadă în ce categorie intră, studiind sau  căutând CV-urile membrilor fondatori.

• UNPR- reînviat, nu știu dacă și recuperat de la PMP, nu am avut curiozitatea să aflu dacă fuziunea s-a anulat și în ce condiții. Oricum, cine are impresia că Oprea urmărește interesul național  sau pe ale militarilor este chiar vrednic de milă;
• ”Pro România” lui Ponta, merge pe rețeta patriotardă din titlu dar deocamdată doar declarativ, Ponta a fost este și va fi un cameleon politic;
• Partidul Național Pentru Patrie, inițiat mai de multișor, perfuzat anul trecut, nici el nu știe dacă mai există pentru că între fondatori s-au dat lupte de preluare a conducerii;
• Partidul ”Pentru Patrie”, fost ”Totul pentru Țară” partidul legionarilor, este un partid care nu se ferește să își renege înaintașii, dar pretinde că nu are nici o legătură cu crimele comise de legionari, așa cum nici FDGR susține că nu are nici o legătură cu Grupul Etnic German,a fost desființat de o lege tembelă, pentru că ” nu a avut rezultate la alegeri”;
• ALO zis și partidul generalilor, dar eu i-aș spune”partidul acoperiților” pentru că este împănat cu foști șefi de prin servicii(demai multe feluri) și masoni. Dacă te uiți pe lista membrilor de partid o să constați ceea ce s-a văzut în fotografia de la 1 Decembrie a lui Iohannis : caschete galbene;
• ”Partidul Neamul Românesc”, un alt partid presupus al generalilor, dar de fapt partid al uniformei generalilor, înființat de un fost pesedist, domnul Peia cel care scoate la înaintare uniforma și imaginea generalului Chelaru și diplomele de doctorat oferite cu generozitate de domnul Onișor, insinuând poate că orice militar poate avea gradele unui și diplomele celuilalt, dacă votează cu el. Domnul Peia își tot transmite mesajele însoțite de fotografia uniformei domnului Chelaru  pe paginile asociațiilor   militarilor sperând să le câștige încrederea și votul;
• Cel din urmă partid înființat în acest segment de populație, este fără îndoială Partidul Alianța Națională al domnului colonel SRI Dragomir Daniel, luptătorul neînfricat împotriva corupției din justiție. Cât de bine intenționat o fi domnul Dragomir nu știu, dar curajul și atitudinea sa au explodat numai după ce s-a certat cu o parte a sistemului și pensionat s-a privatizat și a desfășurat activități care au atras atenția DNA. Că DNA face dosare la ordin se știe, întrebarea ar fi la al cui ordin s-a încercat condamnarea lui Dragomir? Citind datele din dosarul său nu poți să nu te întrebi  pe cine să crezi. Oricum și noua formațiune politică se vrea curată, imaculată, apărătoare a drepturilor și libertăților, valorilor și tradițiilor naționale. Măi să fie !Pe lângă aceste partide și partiduțe naționale și naționaliste, mai sunt cel puțin o duzină care au în titulatură sintagmele ”național” sau ”românesc”.

Eu stau și mă întreb așa ca tot românul imparțial, dacă toți sunt cu naționalul în față, de ce nu se strâng ei toți pe Stadionul național ( nu în tribune) că oricum ar intra toți pe teren, să își dea mâna, să socializeze, să se cunoască între ei, să planteze copaci, să se mintă unii pe alții despre ce vor să facă și apoi să cadă de acord ce să mintă toți și să formeze o alianță a mincinoșilor naționali(ști) să facă o listă comună de candidați și cine știe, poate cei indeciși sau dezorientați s-ar strânge și ei către același semn electoral care ar putea și un toboșar sau un gornist cu haine de general că tot a devenit gradul sinonim cu batjocura.

http://www.romaniacurata.ro/dosarul-fostului-ofiter-sri-daniel-dragomir-pe-intelesul-tuturor/

Ploaie de naționaliști