vineri, 18 decembrie 2015

Comunicate de presă ale MApN

MApN
Pentru corecta informare a tuturor militarilor activi sau rezervişti cu privire la Ordonanţa de Urgenţă privind Legea Pensiilor Militare, postez mai jos Comunicatele de Presă ale MApN pe acest subiect precum şi Ordonanţa în sine, ca să nu mai existe dubii cu privire la existenţa ei. REPET ESTE VORBA DE COMUNICATE DE PRESĂ ALE MApN, deci punctul de vedere oficial al Ministerului.
Conţinutul ordonanţei neputându-l găsi pe site-ul nici unui minister şi nici al guvernului, am preluat unul primit de la domnul colonel  în rezervă Aurelian Chirică, având trecute în italic şi articolele originale din lege, ca să nu mai fie nevoit cititorul să mai caute în lege să vadă ce prevedea în varianta originală. Mulţumesc domnului Chirică.
Comunicat
Nr. 259
10 decembrie 2015
Aceste informaţii sunt disponibile şi în internet, la adresa www.mapn.ro
“Indexarea pensiilor militare în anul 2016
La propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Guvernul României a aprobat miercuri, 9 decembrie, prin Ordonanţa de Urgenţă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, ca în anul 2016 pensiile militare de stat să se majoreze cu 5 procente.
Astfel, se asigură pensionarilor militari un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în relaţia cu cei din sistemul unitar de pensii publice, prin indexarea pensiilor cu acelaşi procent.”
Biroul de Presă al M.Ap.N.
Nr. 260
10 decembrie 2015
Aceste informaţii sunt disponibile şi în internet, la adresa www.mapn.ro
“Comunicat de presă
Prevederile cuprinse în Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvernul României miercuri, 9 decembrie, cu referire la modificarea şi completarea Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, sunt rezultatul mai multor etape de negocieri la care au participat echipe de specialişti din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, împreună cu reprezentanţi ai structurilor sindicale şi asociative din sistem, precum şi ai pensionarilor militari.
Misiunea asumată de echipa interministerială de specialişti a fost aceea de a remedia blocajele şi dificultăţile de natură legală şi procedurală manifestate în punerea în aplicare a noii legi a pensiilor militare de stat.
Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat va intra în vigoare la 1 ianuarie 2016, de aceea era absolut necesar să se găsească o formulă care să fie adoptată până la sfârşitul anului şi care să creeze condiţiile aplicării acesteia, într-o formă sustenabilă şi previzibilă, într-o manieră care să asigure echilibrul, coerenţa, realismul, dar şi justa recompensare a rigorilor, constrângerilor şi riscurilor specifice carierei militare.
A fost nevoie de clarificarea unor prevederi ale legii, care nu asigurau tratamentul unitar, just şi echitabil între toţi militarii, atât între cei care urmează să se pensioneze, cât, mai ales, între aceştia şi cei deja pensionaţi.
Prin modificările survenite în cursul procesului legislativ al adoptării Legii nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, se creaseră contradicţii de reglementare. Astfel, legea prevedea, la art. 2 lit. b) principiul egalităţii în stabilirea drepturilor, potrivit căruia se asigură un tratament nediscriminatoriu persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică, însă lăsa posibilitatea luării în considerare, la stabilirea bazei de calcul, a unor venituri conjuncturale, de natură nesalarială, neaccesibile tuturor cadrelor militare, conducând astfel la stabilirea unor pensii foarte diferite în cuantum pentru militari care au avut cariere cvasiidentice.
În ceea ce priveşte modificările aduse nivelului de pornire a calculului pensiei, principiul avut în vedere este acela al evaluării juste a importanţei carierei militare, cadrele fiind astfel motivate şi cointeresate să dezvolte evoluţia profesională pe durate cât mai mari, în consonanţă şi cu interesele instituţiilor angajatoare. Concret, pornind de la pragul de 65% stabilit pentru o vechime cumulată de 25 de ani, militarii primesc procente pentru fiecare an lucrat peste această limită, până la maximum 85%. Mai mult, la cuantumul pensiei stabilite astfel se adaugă, potrivit Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, un spor de până la 20% pentru militarii care au îndeplinit serviciul militar cel puţin 25 de ani.
Totodată, precizăm că, prin modificarea legii, neintrată încă în vigoare, nu au fost afectate dispoziţii care protejează drepturile deja câştigate de beneficiari, respectiv menţinerea în plată a cuantumului mai avantajos, precum şi posibilitatea de a opta pentru modul de calcul mai favorabil pentru o perioadă de cinci ani de la aplicarea legii. Au fost, de asemenea, menţinute prevederile referitoare la restituirea sumelor de care au fost privaţi unii pensionari în momentul trecerii la sistemul public de pensii.
Aceste abordări vin să garanteze faptul că niciunui pensionar militar nu îi vor fi, în niciun caz, diminuate veniturile aflate în plată.
Biroul de Presă al M.Ap.N.
Conţinutul acestui comunicat de presă a fost agreat de toate instituţiile din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.”
Având în vedere faptul că materialele expuse sunt destul de mari, nu voi face comentarii pe marginea lor, o voi face intr-un articol ce va urma.
Menţioonez că ordopnanţa este mai mare ea incluyând şi altă măsuri privind salarizarea, nu numai cele privind legea pensiilor militare, de aceea textul expus mai jos pleacă de la art.36.
Modificări aduse legii 233/2015
Ordonanta de urgenta de modificare a L223/2015 Privind pensiile militare
Cu caractere italic s-au subliniat articolele abrogate sau modificate din lege aşa cum erau prevăzute în legea din iulie.
Art. 36 – Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie2015, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 22 se abrogă.
Art. 22. – (1) Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de 20 de ani în calitate de personal din unităţi/structuri de intervenţie şi acţiuni speciale, personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, avioane de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, aeronave de transport, aeronave de instrucţie ale şcolilor militare de aviaţie, scafandrii, precum şi personalul din unităţile de comunicaţii, radiolocaţie şi război electronic beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, indiferent de vârstă, dacă au o vechime ca militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, în activitate, de cel puţin 10 ani.
(2) La împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanele prevăzute la alin. (1) beneficiază de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condiţiile prevăzute de art. 18 alin. (3) sau, după caz, de art. 20.
2. La articolul 25, alineatul (1) se modifică și va avea următorulcuprins:
,,(1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
Art. 25. – (1) Constituie vechime pentru stabilirea pensiei militare de stat în condiţiile art. 16-18, art. 22 şi art. 32 şi perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă, stagiu de cotizare sau perioade asimilate în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
3. La articolul 26, alineatul (1) se modifică și va avea următorulcuprins:
„(1) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a)şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.”
Art. 26. – (1) Pentru cadrele militare, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) şi b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19.
4. Articolul 28 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) – c), în care nu se includ:
a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
b) compensaţiile lunare pentru chirie;
c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de
protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora și drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în Anexa nr. II – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Învăţământ” şi în Anexa nr. III – Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Sănătate” la Legea-cadru nr. 284/2010,
cu modificările şi completările ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c). La media obţinută se adaugă un spor de până la 15% în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securităţii naţionale.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 39, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data
trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru perioadele în care personalul s-a aflat în misiune temporară sau permanentă în străinătate este cea prevăzută la alin. (1) sau (2)
corespunzătoare funcţiei militare/de poliţie/de penitenciare pe care este încadrat în ţară sau, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de
activitate anteriori plecării în misiune, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(4) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, precum şi pentru personalul suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, care îndeplineşte, în această perioadă, condiţiile de trecere în rezervă/încetare a raporturilor de serviciu cu drept la pensie, este cea prevăzută la alin. (1) şi (2).
(5) Pentru personalul care a fost detaşat în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin.(1), se utilizează salariile lunare corespunzătoare funcţiei exercitate, la care se adaugă drepturile de soldă/salariu plătite de instituţiile din care aceştia au fost detaşaţi.
(5) În situaţia în care baza de calcul stabilită potrivit alin. (3) este mai mică decât cea stabilită potrivit alin. (1), personalul aflat în misiune permanentă în străinătate poate opta pentru situaţia cea mai avantajoasă.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), pentru perioadele în care personalul a exercitat o funcţie de demnitate publică se utilizează media drepturilor salariale lunare corespunzătoare funcţiei exercitate. În cazul personalului suspendat ca urmare a exercitării unei funcţii de demnitate publică, se poate utiliza, la alegere, media soldelor/salariilor lunare brute
realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspendării.
(6) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecării în misiune.
(7) Pentru soţul/soţia, militar, poliţist sau funcţionar public cu statut special, aflat/aflată în concediu fără plată pentru a-şi urma soţia/soţul trimisă/trimis în misiune permanentă în străinătate, în ultimii 5 ani
anteriori îndeplinirii vârstei standard de pensionare, se utilizează ca bază de calcul media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate
anterior intrării în concediu fără plată, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(7)Pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special detaşaţi în afara instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pensia militară de stat se stabileşte potrivit prevederilor art. 29. 
(8) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei de urmaș, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea unei pensii este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază de către susținător în 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de
militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor pensiei de urmaș.
(8)La stabilirea venitului brut nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.
(9) În situaţia în care titularul/susţinătorul nu a realizat venituri cel puţin 6 luni consecutive, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei o reprezintă media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de
bază de către titular/susţinător în lunile de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizată la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul a pensiei militare de stat se poate face o singură dată.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au în vedere dispoziţiile Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare.”
5. Articolul 29 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum
de 65% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
Art. 29. – (1) Cuantumul pensiei de serviciu se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, cu vechime cumulată conform art. 3 lit. f) de cel puţin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul prevăzută la art. 28;
b) pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28.
b) pentru fiecare an care depăşeşte vechimea prevăzută la lit. a), la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28, fără a se putea depăşi venitul brut utilizat la calculul pensiei la data deschiderii dreptului la pensie.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în condițiile legii cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din această vechime.
(2) De pensie de serviciu beneficiază şi militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special cu o vechime cumulată de până la 25 ani, cuantumul pensiei fiind diminuat cu 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28 pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite în baza prevederilor art. 19 şi 26 se determină proporţional cu numărul anilor de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile prevăzute la art. 24, în raport cu
vechimea prevăzută la alin. (2).”
6. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:
,,Art. 30 – Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi, nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii, respectiv în grupa I şi/sau a II-a de muncă, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. b) şi alin. (2), se acordă militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii.
7. La articolul 31, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut, iar în situaţia în care aceasta este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, contribuţia individuală la bugetul de stat se calculează în limita acestui plafon.”
Art. 31. – (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie individuală de asigurări sociale. Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale o reprezintă solda lunară brută/salariul lunar brut.
(2) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, contribuţia individuală la bugetul de stat, suportată de personalul prevăzut la art.1, nu va diminua soldele/salariile nete realizate lunar.
8. La articolul 31, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
„(3) Termenele de declarare şi de plată a sumelor reprezentând contribuţiile individuale la bugetul de stat sunt cele prevăzute de legislaţia fiscală pentru declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale.”
9. Articolul 33 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la
art. 32 lit. a), şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională, cu excepţia celor din învăţământul liceal, care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii desfăşurate în
aceste instituţii.
Art. 33. – Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute la art. 32 lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale, survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), baza de calcul pentru stabilirea pensiei o reprezintă solda de funcție minimă corespunzătoare primului grad militar/profesional din cadrul corpului pentru care se pregătește.”
10. Articolul 39 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabilește conform prevederilor art. 29 şi art. 30.
(2) Vechimea utilizată pentru calculul pensiei de invaliditate se stabilește potrivit prevederilor art. 23 – 27.
(3) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea cumulată se adaugă, pentru fiecare an potențial, până la realizarea vechimii de 25 de ani prevăzută la art. 16 alin. (1) lit. b), următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.”
11. Articolul 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 40. – Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acțiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul și din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operații în afara teritoriului statului român, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.”
(40)Pentru invaliditatea survenită ca urmare a unor acţiuni specifice, din cauza unor accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special beneficiază de o pensie egală cu solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază avută la data respectivă, dacă aceasta este mai avantajoasă decât o altă categorie de pensie la care au dreptul.
12. La articolul 55, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente,
catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaș egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Art. 55. – (1) Urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriului român, beneficiază de o pensie de urmaş egală cu solda funcţiei de bază/salariului funcţiei de bază avut la data decesului.
13. La articolul 60, alineatul (2) se abrogă.
(2) În situaţia în care, în termen de 6 luni de la data primei majorări, persoanele îndreptăţite nu depun cerere în acest sens, actualizarea se face, din oficiu, pe baza mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie din ultimele 6 luni de activitate.
14. La articolul 64, alineatul (1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
„Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.”
Art. 64. – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
15. Articolul 70 se abrogă.
Art. 70. – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
16. La articolul 76, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea din urmă nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.”
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
17. La articolul 88, litera i) se abrogă.
Art. 88. – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
i) asigură evidenţa personalului prevăzut la art. 3 lit. a) –c), pentru contribuţiile individuale la bugetul de stat;
18. La articolul 92, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
„a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii de muncă;”
Art. 92. – Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
19. Articolul 94 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 94 - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 92 şiaplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control ale instituţiilor din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională.”
(94)Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 92 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 93 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale. 
20. Articolul 108 se modifică și va avea următorul cuprins:
,,Art. 108 – Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau
actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.”
Art. 108. – Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la bugetul de stat beneficiază de un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite în condiţiile art. 29, 30 şi 39, astfel:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;39
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
21. Articolul 109 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 109 – (1) Pensiile militarilor, polițiștilor şi funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea
unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranță națională, aprobată prin Legea nr.
165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică şi
siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin
pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și
baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor
și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 109. – (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare, precum şi pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi şi se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu
depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.
(2) Prima actualizare prevăzută la art. 60 alin. (1) lit. a) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data primei majorări a soldelor de grad/salariilor gradului profesional şi/sau soldelor de funcţie/salariilor de funcţie ale militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special şi se aplică începând cu luna majorării acestor drepturi.
(3) Recalcularea pensiilor prevăzută la alin. (1) se realizează în termen de maximum 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condiţiile prezentei legi, şi în situaţia depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se acordă, în termen de cel mult 24 de luni, începând cu luna următoare depunerii documentelor.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data
intrării în vigoare a prezentei legi.
(4) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform alin. (3), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(5) Pensiile prevăzute la alin. (1) pot fi recalculate, în condițiile prezentei legi, și în situația depunerii de documente nevalorificate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel
recalculate se cuvin începând cu luna următoare depunerii documentelor și se acordă în termen de cel mult 24 de luni de la data înregistrării cererii la casa de pensii sectorială competentă.
(5) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).
(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform prevederilor alin. (5), precum şi cele realizate ulterior intrării în vigoare a prezentei legi se valorifică în sistemul public de pensii.
(7) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) și termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).”
22. La articolul 110, alineatele (1), (2), (4) și (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, devin pensii militare de stat şi se recalculează potrivit
prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispoziţiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situaţia în care nu
depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfăşurată în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special.
……………………………………………………………………………………………………..
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.
……………………………………………………………………………………………………..
(8) Procedura de recalculare prevăzută la alin. (1) și termenul de emitere a deciziei se stabilesc prin ordinul prevăzut la art. 60 alin. (4).”
23. Articolul 111 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 111. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau art. 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului.”
Art. 111. – În situaţia în care se constată diferenţe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 şi 110 şi cuantumul pensiilor aflate în plată se păstrează în plată cuantumul avantajos.
24. Articolul 122 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 122. – În termen de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta, o singură dată, pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau pentru cel prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi
completările ulterioare.”
Art. 122. – În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele cărora li se deschide dreptul la pensie pot opta pentru modul de calcul al pensiei în baza prezentei legi sau a Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
25. După articolul 122 se introduce un nou articol, art. 1221, cu următorul cuprins:
„Art. 1221. – În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.”
Capitolul III
Măsuri fiscale
Art. 37 – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015 se modifică şi se completează după
cum urmează:
1. La art. 153 alin. (1), lit. m) se modifică și va avea următorul cuprins:
”m) Ministerul Afacerilor Interne, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare
stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii, precum și pentru persoanele care nu realizează venituri și se află în arest preventiv în unităţile aparținând Ministerului Afacerilor Interne;”
2. La art. 160, alin. (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
” (1) Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte valoarea, întregită la un leu, a unui punct
de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv.

Comunicate de presă ale MApN

joi, 17 decembrie 2015

Să nu ziceţi că nu v-am spus


Iohannis şi-a luat alt puppy
După ce în perioada de campanie electorală mergea braţ la braţ cu sâsâitul Predoiu, acest looser de profesie, promiţându-i că dacă ajunge preşedinte îl pune prim ministru deşi nici un penelist sau pedist cu măcar un picior de scaun la cap nu îl susţinea, domnul Iohannis l-a lăsat din braţe pe căţeluşul cu părul creţ şi a luat altul, cu mintea pe bigudiuri. Ca să nu plângă totuşi vechiul Bubico, i-a mai postat un os în faţă, numit organizaţia PNL Bucureşti iar acesta dă din coadă aşteptând să ajungă cu lăbuţa la ea dar până şi acesta e prea mare şi prea îndepărtat. Dar ca promisiune e ok.
Noul puppy al lui Iohannis este domnul Buşoi, un slinos care se gudură la cel mai real mod cu putinţă pe lângă orice şef,  numai să fie şi el primit dacă nu la masă, măcar sub masă, printre picioarele mesenilor dar să fie şi el acolo.
antonescu si busoi
Când era Antonescu preşedintele PNL, domnul Buşoi nu lipsea din nici o fotografie de grup, apărea în cadru pe la toate ieşirile în presă ale lui Crin, să vadă lumea în ce ape se scaldă el şi ce relaţii are. Deşi în faţa şefilor zâmbeşte frumos, el ştie şi se simte în plus şi are mereu o mină stingherită,îşi muşcă buzele rugându-se la Dumnezeu să nu întrebe cineva ce caută el acolo, privind constipat de după ochelarii care cică îi dau aer de telectual, dar se vede de pe faţa lui că e totul spoială, că de fapt este un puppy şi nimic altceva.
Iohannis si busoi
De ce se bagă? Uite aşa, ca să lase impresia altora că are relaţii sus puse şi poate face şi desface. Aproape reuşise să facă un ministru la sănătate, pe Iohannis îl păcălise, Cioloş oricum primea în guvern tot ce i se punea pe listă fără să verifice, numai că s-a trezit presa să verifice studiile viitorului ministru şi aşa a ieşit la iveală că Buşoi împinsese în faţă un stagiar. Eu dacă eram în locul lui Iohannis, după o asemenea păţanie îi dădeam un picior lui Buşoi exact unde îl doare mai tare, dar Iohannis nu, el dă dovadă că este altfel decât ar trebui, el este căpos, pe el nu îl schimbă nimic, sau poate, cine ştie, există o legătură secretă şi un motiv ascuns pentru care încă îl plimbă pe lângă el pe puppy Cristi, ca să înţeleagă iapa de la PNL pe cine susţine el ca primar al capitalei. Dacă Buşoi va fi soluţia PNL, vor pierde capitala. Şi totuşi ce îl ţine pe Iohannis legat de Buşoi?
Atenţie, terorişti !
alina si bomba
După ce SRI-ul a arătat românilor cât de eficientă este legea Big Brother şi cum au depistat ei primii terorişti ai României, unul ascultându-i telefonul şi altul citindu-i mesajele pe facebook, adică exact ce au cerut ei cu atâta ardoare, pedalând exact când era nevoie, înainte de stabilirea bugetului pe 2016, România a răsuflat liniştită. De acum nici un terorist nu va mai încerca să ne supere, pentru că uite, organele noastre îi arestează înainte chiar ca ei să ştie că au atentat la ceva. Doamne, mare eşti nenea Zegrean, tu, cel care spuneai nu ştiu de ce legile româneşti. Dar marele câştig al justiţiei româneşti nu stă în legi ci în procurori, care pot aresta şi învinui de orice pe oricine, cu sau fără acoperire legală, fără teama că vor da socoteală cuiva. Pentru o justiţie care a condamnat un om pentru că a comis o infracţiune prin telepatie sau a condamnat pe cineva fără probe, numai ca să dea un exemplu, să învinuiască pe cineva că deţine bombe când de fapt avea petarde, sau pe altcineva că e un potenţial terorist numai pentru că se declară el muslim şi nu îi mai plac maşinile preafericiţilor patriarhi, este o bagatelă. Am trăit să o văd şi pe asta, cineva este reţinut de procurori pentru că se uită la filme cu ISIS. Păi atunci cei care se uită la filme porno pot fi învinuiţi că au făcut sau vor să facă tot ce fac ăia pe acolo, inclusiv violuri nu ? Sau cei care se uită la filme poliţiste pot fi învinuiţi că vor să dea lovituri , să pună la cale jafuri nu ? Români nu vă mai uitaţi la filmele cu Bruce Willis că vă arestează procurorii. Ce nu înţeleg eu însă este de ce nu se leagă domnii procurori de cei care chiar instigă la acte teroriste şi declară public că unica soluţie pentru „curăţirea” unei primării este să pui o bombă acolo. Dacă nici asta nu este instigare la comiterea unui act terorist, nu este dovada „intenţiei” de a detona o bombă atunci ce mai e ? Păi băiatul acela din Craiova trecut la islamism pentru că a făcut diabet privind cum preoţii şi aleşii se dedulcesc la desfrâu este terorist, doamna Alina Gorghiu care declară că numai cu o bombă se poate curăţa primăria capitalei de corupţie ce mai este ? Nu se sesizează nimeni? Mâine cineva va pune o bombă acolo şi va spune că a făcut asta pentru că aşa i-a spus „o voce” la televizor şi vocea e încă în libertate.
Apărarea fără apărător
Din nou militarii s-au procopsit cu un ministru de paie. După Oprea Girofar şi cârpaciul Duşa, cel mai şters ministru pe care l-au avut vreodată militarii, a venit rândul lui Motoc, un specialist în orice deci în nimic. Nici nu a venit bine şi a dat dovada bunelor intenţii. Dovedind că între el şi armată este un zid cât Marele Zid Chinezesc, domnul Motoc a lăsat să conducă ministerul aceiaşi oameni care îl conduceau şi pe vremea lui Duşa cu aceleaşi principii şi aceleaşi idei. Probabil va fi şi el ministru doar cu numele, pozele şi afacerile, lăsând grija militarilor în seama lui Zisu, Manciu, Frăţilă, Sava şi alţii ca ei, care au avut grijă să ducă la „bun sfârşit”legea lui Oprea, tăind ceea ce dăduseră în vară. Interesant este modul în care ministrul justifică ciuntirea legii şi a drepturilor acordate militarilor, numai că de data asta modificările propuse lovesc mai mult în cei care vor ieşi la pensie decât în cei deja ieşiţi. Iată ce spune purtătorul de cuvânt al guvernului: „Aici este stabilirea cu exactitate a nivelurilor de venituri care se includ în baza de calcul, asta este ce era în discuție, legea nu era în vigoare, deci majorările nu erau în vigoare”. Deci legea, chiar promulgată şi publicată în monitorul oficial nu are nici o valoare pentru cei din minister şi guvern, prevederile legii pot fi schimbate în totalitate până la 1 Ianuarie 2016.
Bineînţeles acesta este şi scopul pentru care legea nu a intrat în vigoare odată cu publicarea în MO, acum poate înţeleg şi ghioceii din armată că au fost înşelaţi încă de la promulgarea legii şi puşi în stand – by cu bună ştiinţă, tocmai pentru a se putea face modificări la lege.
Motoc
Normal o astfel de măgărie ar trebui să declanşeze proteste masive nu atât pentru drepturile luate cât pentru modul în care sunt batjocoriţi militarii din nou. Domnul Motoc însă stă liniştit pentru că ştie că activii nu vor mişca în front, ghiocei au fost ghiocei vor rămâne, iar pe cei din rezervă care vor face scandal oricum nu îi va băga nimeni în seamă. Ca să arate cât a fost el de prevăzător, domnul Motoc, ca şi domnul Oprea astă primăvară, anunţă că a discutat cu sindicatele cu asociaţiile militarilor ( şi pot paria că sunt aceleaşi) tot pe ascuns, pentru că pe pagina MApN nu se vede nici un îndemn la întâlnire şi discuţii. Deci iarăşi au bătut palma cu ANCMRR şi SCMD respectiv conducătorii celor două structuri. Din nou Dogaru va face pe supăratul, va chema rezerviştii în jurul lui, va mai găsi iarăşi suficienţi fraieri care să îi plătească cotizaţia şi avocaţii pentru nişte procese pe care ştie dinainte că le va pierde, pentru că judecătorii deja ştiu cum trebuie să judece, vor spune toţi ca unul că legea nu a fost operaţională, deci nu s-a luat nimic pentru că nu se putea lua ceva ce nu s-a dat practic. Punct. Dar vor fi destui care vor crede în manevrele lui Dogaru şi vor ridica praful de pe tobă. Soluţia nu este Dogaru, orice ar spune sau pretinde el că face şi nici ANCMRR.
O vizită cu cântec
iohannis si cameron
Recent, foarte recent ne-a vizitat premierul britanic. De mult nu am mai văzut românii aşa de fericiţi că uite ne-a băgat şi pe noi în seamă cineva. De ce a venit, ce l-a mânat tocmai pe meleagurile prinţului Charles? Dacă citim comunicatele oficiale şi declaraţiile de presă, aflăm că Marea Britanie nu mai poate de grija drepturilor românilor, că sunt foarte supăraţi de faptul că trebuie să taie din alocaţiile oferite refugiaţilor români din Anglia, că ne apreciază foarte mult pentru că suntem prietenoşi şi ne respectăm angajamentele, că admiră lupta noastră cu corupţia. Bineînţeles că toate astea nu se puteau transmite decât face to face,  nu prin facebook. Eu tot mă întreb de ceva timp încoace de ce vorbesc atât aliaţii noştri despre sprijinul pe care România îl dă Alianţei Nord-Atlantice, când toată lumea ştie şi mai ales nu se îngrijorează, că noi nu avem aviaţie, nu mai avem tancuri, nu avem o flotă maritimă reală, doar câteva epave sau sicrie plutitoare, nu avem o industrie de război, practic nu avem nimic cu care să putem sprijini un eventual război indiferent unde ar putea fi dus. Tot ce poate oferi România în caz de război, este pământul şi carnea de tun, asta este mai clar decât cerul albastru de vară. Păi dacă decât asta putem oferi şi toţi aliaţii noştri vorbesc despre respectarea angajamentelor şi sprijinul pe care îl poate oferi România, eu mă întreb oare ce au promis conducătorii noştri dragi încât simt nevoia aliaţii să tot vină din când în când şi să verifice dacă toate promisiunile sunt la locul lor? Ceva e putred aici iar românul este ultimul care va afla.
Să nu ziceţi că nu v-am spus.
http://www.ziare.com/klaus-johannis/pnl/iohannis-s-a-afisat-alaturi-de-cristian-busoi-cel-mai-vehiculat-a-fi-candidatul-pnl-la-primaria-capitalei-1397866
http://www.dcnews.ro/alina-gorghiu-afirma-ie-halucinanta-trebuie-pusa-o-bomba-la-primaria-capitalei_491754.html
http://www.agerpres.ro/politica/2015/12/09/motoc-despre-modificarile-la-pensiile-militarilor-legea-nu-era-functionala-a-fost-nevoie-de-o-formula-justa-aplica
Să nu ziceţi că nu v-am spus

marți, 15 decembrie 2015

Stâna fără Apărare


lup la stana
Un ciobăesc mioritic fugit de la Palatul Becali ajunge la Palatul Cotroceni unde se întâlneşte cu un câine lup  din paza prezidenţială.
-Unde fugi, îl intreabă cotroceanul?
- Cum nu ai auzit, răspunde mioriticul,  a fost modificată Legea 407/2006, nu mai avem voie decât unul de stână la câmpie. Hai, nu mai sta că te saltă hingherii.
- Nu plec nicăieri, răspunde cotroceanul, legea este pentru ciobăneştii mioritici, eu sunt ciobanesc german, ma doare sub  coadă.
O lege recentă scoasă din fabrica de legi tâmpite a parlamentarilor noştri, a fost promulgată de Iohannis das Wandersmann sau Johny Walker în limba lui Shakespeare. Uitând că s-a căsătorit cu fata unor oieri saşi bogaţi care l-au recompensat cu o dotă substanţială la nuntă, domnul Iohannis a aprobat prea repede o lege care ar fi trebuit măcar să-i trezească amintiri din copilărie.
Acum una din două, ori Iohannis face ca ţiganul care cum ajunge împărat, cum îşi omoară tatăl ca să nu mai fie dator nimănui şi să i se piardă urma, ori efectiv nu îl mai interesează ce se petrece pe lângă el de când are guvernul lui. Unii ar spune că nici nu l-a interesat vreodată, dar măcar pentru milionul ăla de like-uri ar trebui să se mai prefacă un pic.
Dovedind că ciobani au fost ciobani sunt încă, parlamentarii noştri au declanşat un război fratricid împotriva tagmei ciobanilor autohtoni, cei care chiar produc ceva nu doar mătreaţă şi legi tembele ca ei. Astfel, au considerat că în afară de pensiile lor, ar mai fi de interes vital pentru soarta României numărul câinilor la stână. Nu ştiu cât au stat ei de au calculat şi în ce bază au decis că la şes un câine e suficient pentru o stână(indiferent de numărul de oi), probabil s-au ghidat după zicala ”ajunge un par la un car de oale”, cert este că au decis că ciobanii au prea mulţi câini iar stânele sunt prea protejate.
Acum, dacă analizez mai adânc, trebuie să admit că decizia lor are un sens. Păi dacă Armata României, care este pentru ei tot un fel de stână fără cioban, în care generalii stau ca mieluşeii, conducerea politică se poartă ca măgarii, iar militarii duc viaţă de câine, are ca dotare nici măcar un F16 de brigadă, cum poate avea stâna mai mult de un câine? Ar fi risipă, ţara este săracă, nu îşi permite aşa ceva, nu am mai primi bani de la FMI dacă s-ar auzi că noi ţinem câte 3-4 câini la 3-4 sute de oi, Doamne ce exces.
Explicaţia, sau motivarea legii pună însă capac. Cică s-ar fi plâns vânătorii că nu mai pot vâna iepuri, căprioare şi mistreţi din cauza câinilor ciobăneşti. Domnule, ştiam că România este plină de peşteri, care mai de care mai frumoasă şi mai unică, dar nu auzisem că există şi Peştera Logicii Parlamentare, care este – cel puţin aşa se pare – cea mai adâncă, cea mai întunecoasă şi cea mai întortocheată, pe lângă ea Labirintul Minotaurului este un fel de puzzle pentru sugari. Nu cu mult timp înainte, aceiaşi vânători, care de fapt cred că sunt vânătorii din Parlamentul României, că cei adevăraţi par oameni serioşi cu scaun la cap, şi-au votat o altă lege care le dă dreptul să ţină în casă câte 1000 de cartuşe pentru fiecare armă, nu doar 500, pe motiv că sportivii de performanţă, cei care participă la competiţii de tir, au 1000 de cartuşe pentru fiecare antrenament iar ei nu. Deci când e vorba de drepturile lor, aceşti vânători de imunităţi, bani, şpăgi şi plăceri -vezi cazul Oltean-Crinuţa- se aliniază la standardele maxime, dar când e vorba să dea românilor ceva, se aliniază la cotele minime.
Drept urmare, aşa se aliniază şi noul guvern de tehnocraţi în care purcica (a se citi puşculiţa), care ţine banii,  cere românilor să tacă din gură, să nu mai ceară creşterea salariului minim pe economie, că în India şi Brazilia oamenii muncesc pe 2 lei.
pusculita
Dar parlamentarii şi miniştrii pe cât muncesc în Brazilia doamnă? Să nu trec prea uşor peste idila Oltean-Dumitrean multă lume se întreabă ce o fi găsit fosta Miss Buzău la Oltean, că multe femei nu l-ar primi nici în oraşul lor, dar în pat. Explicaţia e simplă, de vină este E.D. Baker autorul povestirii „Prinţesa şi Broscoiul”, pe care probabil prinţesa Crinuţa a văzut-o la desene animate şi a crezut sărăcuţa că dacă îl pupă pe broscoi acesta se va transforma într-un Dan Şova frumos, fără bube în cap.
printesa si broscoiul
Păi cine mai crede în poveşti în România în afară de pensionari militari care tot aşteaptă legea pensiilor militare? Că uite, săracii Iliescu şi Dogaru îl pupă pe BroscOPREA, e adevărat în fund nu pe botic, de nu mai are omul nici izmene pe el şi degeaba, militarii tot cu chiloţii rupţi în fund au rămas de le-o trag la fundul gol toate guvernele lumii.
maimuta pupat in fund
Să revenim la ciobani. Deci parlamentarii au votat această lege considerând că din cauza câinilor, ei nu mai pot vâna iepuri. Acum îmi explic de ce a fost decimată şi aviaţia de vânătoare.
f16 si rata
Păi din cauza avioanelor de vânătoare, vânătorii nu mai puteau vâna raţe sălbatice erau prea multe avioane care fie vânau raţe, fie le speriau. Şi uite aşa, fără o lege specială, doar prin măsuri de zi cu zi şi micşorarea bugetului armatei, s-a renunţat la aviaţia militară. Dar cu câinii a fost mai complicat pentru că ăştia nu prea ţin cont rugăminţi şi insinuări subtile, aşa că a fost nevoie de o lege care să le ia gâtul.
Nu ştiu cum va rămâne până la urmă, ciobanii, adevăraţii ciobani ca profesie, nu cei care sunt ciobani prin comportament, se pare că vor face scandal, sunt sigur că se vor mobiliza şi dacă mai e cineva prin familia Primei Ciobăniţe care mai are oi, sunt convins că se va interveni la nivel cotrocean şi se va schimba legea.
GhitaCiobanul-620x400
Oricum,  sunt convins că ciobanii, sau poate oile, se vor organiza, îşi vor găsi un reprezentant de forţă, poate pe Ghiţă, poate pe Jiji, dar se vor organiza şi vor protesta, nu ca militarii pe care îi calcă cine vrea în picioare şi face preş din ei iar ei aplaudă şi spun „servesc patria”. Argumentul ciobanilor ar fi că dacă stâna rămâne fără câini cine o mai apără de lupi? Nu ştiu dacă vor reuşi să sensibilizeze pe cineva cu acest argument.
Păi de 26 de ani STÂNA NAŢIONALĂ a rămas tot fără pază, şi urlă lupii pe lângă ea de plâng şi copii în burta mamei, nu mai vor să se nască de frică, dar  cui îi pasă?
danger-wolf
Nu cred că va ţine chestia cu lupii, că doar acum suntem păziţi de lupi, nu de mioritici, dar o să aibă mare succes şantajul, şpaga şi ameninţările. Când ai cu ce şantaja totul se rezolvă iar oierii au cu ce, ei măcar sunt dotaţi cu bâte ca să ameninţe cu ele, dar pensionarii militari cu ce să ameninţe, că dacă ridică pretenţii li se iau şi biletele de tren. Ciobanii vor reuşi să schimbe legea, militarii nu.
Stâna fără Apărare