LEOREANU SAU COARNA, AMENDAMENT SAU ORDONANTA

 

Ordonanța Bayraktar cu a sa soldă de grad mărită acordată militarilor activi și rezerviștilor voluntari a încălzit la maxim o vară și așa caniculară. Interesant este că  nimeni din cei care o discută, blamează sau susțin, nu scoate o vorbă despre celelalte aspecte ale ordonanței,  cu implicațiile și substraturile ei,  care de fapt pentru armată și țară sunt mult mai importante decât solda de grad, prin posibilele urmări și amestecul în conflictul din Ukraina, care s-ar putea generaliza implicând România mai mult decât ar dori românul de rând. Să fim serioși, banul contează, dacă îi dai 5 lei românului pe el nu îl mai interesează dacă cu aceeași lege îi crești taxele sau impozitul, sau îi trimiți copilul în tranșee,  el se bucură că ”îi mai dai și lui ceva”. De această îngustime a minții profită politicianul român, indiferent din ce partid vine, pentru că știe că principalele ”calități” ale românului, indiferent de profesia sa,  sunt superficialitatea, lipsa de interes pentru adevăratele probleme, lasitatea, lenea, invidia. Pe acest fond, dictonul ”divide et impera” găsește întotdeauna teren propice.

Revenind la preocuparea de căpătâi a militarilor pensionari/rezerviși în ultimele 45 de zile,  solda de grad a rămas după 3 întâlniri  2 proteste și un set de alegeri, așa cum s-a planificat, adică cam ca în tren, un tren însă, scăpat de sub control.

Liderii organizatori ai protestelor în afară de îndemnuri la proteste și apoi mulțumiri pentru participare nu au oferit ”urătorilor” din fața ministerului sau al Guvernului nimic palpabil, nici în ceea ce privește rezultatele nici în ceea ce privește concluziile, nici în ceea ce privește viitorul și planurile de viitor pentru obținerea unor deziderate din ce în ce mai pestrițe, mai imposibile și mai lipsite de unanimitate. Practic nimeni din liderii asociațiilor nu s-a gândit măcar să explice masei largi de protestatari sau cotizanți ce și de ce se susține în proiectele înaintate spre promovare în Camera Deputaților, la MApN și guvern, cine a gândit cine a analizat și cine a aprobat o anumită variantă de proiect, ce avantaje sau/și dezavantaje prezintă fiecare variantă sau cale de urmat. De ce nu? Aș putea spune,  dar chiar și eu m-am săturat să tot spun degeaba. Unii amici îmi reproduc din ce în ce mai des vorbele din reclama anului,  aceea în care spune cineva ”n-ai cu cine băăăă, n-ai cu cine!” Cei mai mulți lideri de asociație se iau după unul sau altul, pot spune fără să greșesc că niciunul din ei nu este în stare să analizeze un proiect, că de inițiat nu poate fi vorba, să îl înțeleagă singurel și să îi afle, găsească, determine, consecințele. Este adevărat, legislația este întortocheată, ca să poți să găsești toate implicațiile unei inițiative legislative, trebuie să cunoști legislația în domeniu, alte legi cu care se intersectează, dar în primul rând trebuie să vezi cine a inițiat-o, ce a mai scos pe gușă și cu ce intenții. Analiza este una din rotițele luării deciziei, toți militarii știu asta, dar nu toți au capacitatea de a face o analiză fie din lipsă de informații, fie din lipsa capacității analitice, fie din lipsa interesului pentru a face ceva real. Mulți mimează. Este adevărat că în cele mai multe cazuri, cele 3 calități necesare lipsesc incorpore de la apelul minții celor mai mulți lideri. Culmea este că asta știu și cotizanții lor, căci mulți au lucrat împreună și se cunosc din ”activitate” dar merg pe ruta ”lasă bă că merge-așa!”.

Acest lucru a fost demonstrat din plin cu ocazia acestei ordonanțe.

Inițial, prima variantă de amendament depusă sau propusă pentru OUG 26 a fost varianta cea mai simplă și cu adevărat lipsită de riscuri, care prevedea menținerea egalității de cuantum între soldele de grad ale activilor și rezerviștilor, printr-o opera’iune de regularizare, fără modificarea drepturilor de pensie și fără a implica  actualizarea sau recalcularea pensiilor. Este adevărat datorită OUG 59 cu efectele ei, celor pensionați după 2017, varianta aceasta  nu le-ar fi fost convenabilă.  Dar nici nu ar fi pierdut nimic, adăugându-se suma respectivă la brutul pensiei.  Poate ceilalți ar ieși mai câștigați,  dar să nu uităm că datorită acelorași efecte ale OUG 59, de 7 ani, celor pensionați după 2017,  indexarea le-a fost depusă integral la net în timp ce celorlalți le-a fost micșorată prin  împozitare și taxare și nu am auzit pe nimeni să strige că nu e corect, nici de o parte nici de alta. Să nu se înțeleagă că agreez aplicarea unor prevederi diferite celor aflați în aceeași situație, dar bună, rea legea se aplică, sau dacă e proastă, necesită schimbarea.

Deci asta era singura problemă a variantei de amendament/ordonanță promovată pe această pagină și acceptată inițial de deputatul Coarnă și agreată de Tudor și Dogaru deși acesta din urmă o acceptatse  nu pentru că ar fi înțeles-o, ci pentru că era singura în acel moment și ”specialiștii” lui nu fuseseră în stare să facă alta. Până la urmă varianta respectivă a fost însușită doar de generalul Chelaru.

Viața acestei variante a durat cât și ”dragostea mea” pentru că a apărut apoi varianta LADPM construită  de o doamnă în bocanci care, ieșită la pensie după OUG 59, a constatat sau i s-a spus că nu prea îi va crește pensia așa că a trecut la emiterea variantei care a fost apoi depusă la Comisia pentru Apărare de către deputatul Coarnă.  Varianta în bocanci, așa cum am spus, a avut grijă de cei pensionați după 2017, preluând prevederile art. 60 din L-223 ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ADĂUGAREA DIFERENȚEI  SOLDEI DE GRAD LA NET, (ca la indexare) DAR NU A MENȚIONAT CUM SE VA APLICA ACEASTĂ PREVEDERE CELOR PENSIONAȚI PÂNĂ ÎN SEPTEMBRIE 2017, lăsându-i pradă articolului 60 care prevede limitarea la net.

Cei mai mulți din cei care au protestat în Mai și Iunie și care cereau aplicarea amendamentului transformat apoi în OUG așa cum au vrut bocancii LADPM, habar nu aveau și nu au, ce li se va întâmpla dacă li se aplică respectivele prevederi, căci liderii lor nu le-au spus (fie din neștiință fie din alte interese) ce se va întâmpla cu pensiile lor, sau ce efecte au respectivele amendamente.

Acuma au rămas totuși  variantele Leoreanu, împinsă și acceptată în Comisia pentru Apărare  ca amendament la OUG 26 Bayraktar și varianta Coarnă neacceptată la Comisia pentru Apărare a lui Leoreanu, dar care poate fi luată în discuție la Comisia pentru Buget/Finanțe sau ca OUG separată.

Ce au în comun cele două variante?

• ACTUALIZAREA  și recalcularea pensiilor aflate în plată, pentru că ambele menționează actualizarea soldei de grad, care ca parte componentă a bazei de calcul duce la actualizarea prin recalculare a întregii baze de calcul a pensiei. Acest proces va avea loc prin aducerea tuturor pensiilor la valorile menționate pentru fiecare pensionar în ULTIMA DECIZIE DE PENSIE/ACTUALIZARE, ADICĂ PENTRU CEI IEȘIȚI ÎNAINTE DE 2017, LA VALORILE STABILITE PRIN DECIZIA DE ACTUALIZARE DIN 2017;
• O necunoaștere a modului în care se face calculul pensiei.
• Interese personale ale inițiatorilor.

Ce deosebește cele două variante?

Varianta Leoreanu:

• Este dirijată (probabil) de cei care i-au trimis pe rezerviști să inițieze o OUG separată, prin vicepremierul Neacșu;
• Are o șansă, minimă, dar șansă, să evite limitarea netului, dacă ”derogarea” de la art   XII1 se referă și se va aplica la actualele prevederi ale L223 : ”Prin derogare de la dispozițiile art.60 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, partea din pensie corespunzătoare soldei de grad/salariului gradului profesional se actualizează permanent potrivit soldei de grad/salariului gradului profesional a cadrelor în activitate și se aplică și pentru recalcularea pensiilor aflate în plată la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență.”
• Așa cum am mai spus deja, din motivarea amendamentului se înțelege că domnul Leoreanu s-a gândit de fapt la  neaplicarea actualizării pensiilor militare. De fapt jocul său dublu a fost probat atât prin retragerea amendamentului introdus la OUG 28, apoi retragerea semnăturii de la primul amendament propus de Coarnă și finalmente prin refuzul de a răspunde întrebărilor puse privind intențiile sale. În mod cert nu cunoaște legislația. E bun de primar, căci a semnat  documente… ca primarul.
• La art. VII se prevede RECALCULAREA pensiilor aflate în plată în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare. Având în vedere sărăcia, lipsa de precizări privind modul de aplicare a actualizării/recalculării, este exclusă/imposibilă recalcularea pensiilor într-un termen atât de scurt, fără emiterea unei metodologii, pentru că având în vedere existența a două moduri de calcul diferite a pensiilor, era necesară precizarea privind modul de aplicare a actualizării pentru ambele variante. În al doilea rând, dacă avem în vedere cât a durat ultima actualizare, în condițiile în care CPS-urile erau cât de cât populate, erau mult mai puține pensii de recalculat,  să pretinzi că în 3 luni se va face recalcularea tuturor pensiilor este o dovadă de lipsă crasă  de cunoaștere fenomenului recalculării.
• Nu prevede nicio precizare pentru varianta în care din recalculare rezultă un cuantum mai mic al pensiei, lăsând posibilitatea ca unele pensii să scadă;
• Prin recalculare toate pensiile aflate în plată vor pierde sumele primite prin indexare în cei 7 ani.

Varianta Coarnă :

• Propune actualizarea și recalcularea tuturor pensiilor, ceea ce duce la pierderea sumelor obținute din indexări și în plus trecerea tuturor pensiilor pe limitarea netului deci cei pensionați până în septembrie 2017 vor avea o scădere de aproximativ 30%;
• Oferă  o soluție de  actualizare doar pentru cei pensionați după septembrie 2017, aceasta neputând fi aplicatăm fără modificrea drepturilor de pensie, celor pensionați înainte de  OUG 59/2017.
• Deși am informat că e necesară o minimă măsură de prevenție, nu s-a menționat în amendament menținereea cuantumului cel mai avantajos în caz că prin efectul art.60 pensiile vor scădea. Această lipsă de prevedere este sinucigașă și nu pot înțelege de ce nu a fost menționată această măsură în niciunul din cele două propuneri dacă inițiatorii țin cu adevărat la interesele pensionarilor.
• În completarea art 60 din Legea 223 prin articolul 601 se menționează că ” actualizarea se aplică pensiilor aflate în plată SAU CUVENITE. Acest „cuvenite” face trimitere la un proces ce are în mod normal loc atunci când se schimbă legea și se face o trecere de la o lege la alta iar pensia aflată în plată este pensia veche iar cea ”cuvenită” este pensia recalculată. Așadar acest proiect solicită recalcularea pensiei.
• La art.601 (2) se prevede -inutil- pentru a încerca ”evitarea recalculării” faptul că această actualizare nu constituie modificare a drepturilor de pensie, dar să pretinzi asta, când tu insuți soliciți recalcularea prin modificarea bazei de calcul și recalcularea când vorbești despre pensia în plată și pensia cuvenită, este o dovadă clară că nu stăpânești materia.
• La art.II se prevede faptul că în anul 2024, după votarea  legii se va proceda la actualizarea PENSIILOR MILITARE ÎN PLATĂ SAU CUVENITE, CONFORM ART.601 care menționează că pensiile militare se actualizează de câte ori se majorează solda de grad a activilor. Și acest articol face dovada diletantismului, pentru că acesta nu va duce la actualizarea pensiilor cu sumele acordate deja activilor prin OUG 26, ci cu sumele cu care  vor crește -eventual- soldele de grad DUPĂ MOMENTUL VOTĂRII LEGII, pentru că legea nu se aplică retroactiv. Deci conform celor solicitate de domnul Coarnă, o eventuală actualizare a soldelor de grad va avea loc cine știe când, DACĂ VOR MAI CREȘTE SOLDELE DE GRAD ALE ACTIVILOR. Pe scurt, dacă amendamentul va fi acceptat, ACESTA NU VA DUCE LA CREȘTEREA SOLDELOR DE GRAD  PENTRU CĂ NU SE POATE APLICA RETROACTIV.
• La articolul III se menționează că în 60 de zile de la data intrarea în vigoare a legii, se întocmește metodologia de aplicare a legii, dar nu și în cât timp trebuie pusă în aplicare.

În concluzie:

Amendamentul lui Leoreanu duce la recalculare, ceea ce poate duce, în funcție de interpretarea dată ”derogării”, la  limitarea la net, este superficial, nu prezintă practic modalitățile de aplicare, este introdus pe genunchi,  nu ca să ofere ceva ci ca să înlocuiască orice altă variantă introdusă de pensionari.

Amendamentul lui Coarnă (transformat și în OUG separată) este mai stufos, prevede necesitatea unei metodologii, încearcă să evite modificarea drepturilor de pensie,  dar o conține indirect, deci conduce  și el la limitarea netului, prevede o procedură viabilă  de actualizare NUMAI PENTRU CEI PENSIONAȚI DUPĂ 2017 și NU VA DUCE LA O ACTUALIZARE IMEDIATĂ, CI UNA IPOTETICĂ, PENTRU CĂ NU SE APLICĂ RETROACTIV, IAR  O ALTĂ CREȘTERE A SOLDEI DE GRAD A ACTIVILOR NU VA MAI AVEA LOC ÎN 2024.

Ambele variante sunt făcute fără cap. Părerea mea.

Cam astea sunt diferențele dintre cele două amendamente care sunt propuse și acceptate de diferiți lideri de asociații și/sau MApN.

Ordonanța separată

Varianta a doua, introducerea unei noi OUG poate fi o variantă, DAR CU EFECTELE DEJA MENȚIONATE MAI SUS PENTRU VARIANTA COARNĂ. Aceasta poate fi menținută ( dar nu în forma actuală), ca plan B, dar renunțarea  la amendarea OUG 26-Bayraktar, este o prostie sau o altă capcană întinsă de MApN pentru a îi duce pe scumpii lideri de asociații cu zăhărelul, zăhărel pe care se pare că l-au primit, de vreme ce până acuma nu s-a exprimat nimeni altfel.

Cum textul noii ordonanțe propuse Guvernului provine din amendamentul Coarnă,  nu mai are rost să o mai analizez.

 https://in-cuiul-catarii.info/2024/06/20/leoreanu-sau-coarna-amendament-sau-ordonanta-21003