Rîmlenii

Motto: „Dumnezeu îţi pune ştampila în mână, dat nu votează în locul tău.” la-jug Slav aş fi fost de nu eram latin .. Este adevărat că în ultimul timp tot mai mulţi români, din diferite motive, mai mult sau mai puţin argumentat, mai mult sau mai putin doct, cu interese mai mult sau mai puţin naţionale, contestă sau reinterpretează originile poporului român sau mai bine spus influenţa cuceririi romane asupra formării limbii române şi a poporului român. Este la fel de adevărat că începând cu perioada Şcolii Ardelene şi apoi pe tot parcursul istoriei, când România a avut nevoie de sprijinul diplomatic, politic şi militar al „ surorilor sale de gintă latină” pentru a se scoate de sub tutela şi stăpânirea imperiilor de la răsărit, cuvântul de ordine a fost: „noi suntem latini, noi ne tragem din romani ca şi Vestul Europei, noi suntem o oază de latinitate într-o zonă dominată de slavi şi alte „popoare migratoare”. Lingvistic, nimic mai adevărat, suntem fără îndoială o limbă din subfamilia limbilor numite Romanice. Tare ne-am mai mândrit noi şi ne-am mai lăudat la oricine avea timp să ne asculte cât de europeni suntem noi şi cum ne-am tras noi din romani, cum ne-au civilizat ei pe noi şi cum am ajuns noi fruncea datorită primei „familii” formate din doi bărbaţi. Acuma a venit timpul să ne mândrim cu legăturile noastre Euro-Atlantice, pentru că s-a schimbat direcţia vântului. Din păcate pentru noi, aproape de cele mai multe ori doar ne folosim de aşa zisele rădăcini sau influnete, la nivel declarativ, fără a dovedi prin ceva sau fără a demonstra că s-a legat ceva de noi dinspre rudele sus puse. Latin aş fi de n-aş fi fost sărac Acum două zile citesc că pe la Rîm un prim ministru, pe numele său Matteo Renzi a declarat că demisionează pentru că cetăţenii nu fuseseră de acord cu nişte măsuri pe care el voia să le ia şi pentru că asta implica o schimbare majoră de conducere a ţării iar pentru asta considerase el că ar fi necesar să facă un referendum pentru a vedea dacă populaţia este de acord sau doreşte acele schimbări. Citind eu că acest fapt s-a petrecut în Italia mă întrebam dacă mai este cazul să spunem că ne tragem de la Rîm sau nu. Întrebarea mea este justificată, pentru că la noi conducătorii politici nici când îi huiduie sau le strigă populaţia să iasă afară nu se dau legaţi, iar când la referendum bobii cad potrivnic, schimbă legile, se plâng la maica Europa că este atacată ordinea de drept sau pur şi simplu se fac că nu au auzit ce strigă lumea. La noi nu interesează pe niciunul din cei cocoţaţi pe scaunele puterii, ce ar crede populaţia despre o lege, un pachet de legi sau anumite măsuri, la noi populaţia aude sau citeşte că a fost schimbată stema ţării, că se schimbă codul fiscal, cel penal, poate chiar şi cel numeric personal, după cum i se năzare câte unui legiuitor şi cu asta basta. Ce e aia să întrebi populaţia, ce e aia să ţii cont de voinţa votantului, ce e aia să îţi dai demisia dacă constaţi că între tine şi cel care te plăteşte este o prăpaşie adâncă cât Groapa Marianelor? La noi poporul a cerut de 4 ani micşorarea numărului de lipitori cocoţate pe Casa Poporului şi degeaba Şi atunci, dacă la Rîmleni se poate şi la noi nu, mă întreb eu, oare mai este oportun să spunem că ne tragem de la Râm? Dacă obiceiurile şi conduita noastră dovedesc că de fapt ne tragem din pustă, că la noi conducătorul este Tătuc iar truditorul Mujic, mai are rost să susţinem că avem preşedinte şi că ne numim cetăţeni? Păi când stăm cu jugul nevolniciei pe gât şi cu nasul în fum de ardei iute ca pe vremea lui Gheorghe Doja privind cu teamă şi slugărnicie către cnutul din mâinile vlădicii, ce rost mai are să ne sumeţim şi să ne dăm urmaşi ai marilor cuceritori ai lumii? Prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul, zice un proverb. Ce mai contează faptul că limba noastră este asemănătoare cu cea a popoarelor sau locuitorilor din Vestul Europei, obiceiurile noastre şi modul în care folosim această limbă ne poziţionează în partea opusă ? Dar a rămas aşa, să fiu român .. Vin alegerile. După tradiţie, rumunii vor vota cu cel care îi minte mai frumos, le promite mai mult sau le umple spinarea de mai multe urme de bici. Cei mai îndărătnici, răzăşii, se vor ambiţiona şi nu vor merge la vot pentru că ei sunt „independenţi” nu se lasă ei plecaţi în jug aşa că vor face în ciudă „boierilor” şi le vor lăsa lor posibilitatea să se folosească de locul lăsat fără semnătură, fără să le bâiguie prin cap că în felul ăsta, cei care vor vota pentru el vor fi boierul şi oierul. După alegeri îndărătnicul se va trezi mirat că pe scaunul puterii au ajuns oameni pe care el nu îi voia şi nu ştie cum au ajuns acolo dacă el nu i-a şi nu a votat. Păi uite aşa, pentru că în timp ce tu „neatârnatule” te revoltai acasă, frecându-ţi palmele că le-ai tras-o partidnicilor, altul punea ştampila în locul tău, loază cu pretenţii de cărturar. Şi nu ştiu cum să fac să scap … Rîmlenii

Mihai Viteazu nu a fost perfect

Istoria Unirii Este 1 Decembrie, sărbătorim Ziua Naţională, Ziua Marii Uniiri, şi fără să vrem ne gândim şi la Mihai Viteazu cel despre care se spune că ar fi fost primul care a încercat şi reuşit să unească cele trei ţări române. Se spune, pentru că marea majoritate a românilor asta ştiu, că el a fost primul şi el a sădit în inimile românilor idealul unirii. Istoric este doar parţial adevărat, pentru că de fapt ideea unirii celor trei principate sub un singur domnitor sau suveran i-a venit altuia, cu 50 de ani înaintea lui Mihai. Trebuie să admitem ca cei educaţi în perioada comunistă, dar mai ales cei educaţi după 89, cunoaştem numai acea istorie pe care ne-au prezentat-o manualele şcolare, manuale întocmite la cererea, sub îndrumarea şi cu acordul celor care au condus ţara. Practic noi cunoaştem doar ceea ce au vrut alţii să cunoaştem şi din cauza asta avem încă înrădăcinate doar bucăţi de istorie din care multe „prelucrate” sau şlefuite după ideologia vremurilor. Pe timpul comuniştilor se şarja pe ideea de popor, mase largi populare, voinţă naţională, patriotism, aşa cum pe timpul regelui era slăvită coroana şi Osul Domnesc.Astăzi istoria ca mijloc de educaţie a fost aproape defiinţată, tinerii nu mai ştiu aproape nimic, nici măcar despre cei care au fost cu adevărat eroii neamului. Nu se mai face nici măcar istoria partidului, pentru că noi nu mai avem partide, avem doar clici şi găşti de parveniti corupţi care nu mai urmăresc doctrine, ci doar interese de moment, se mută de colo colo după cum îi mână interesele personale sau după cum au loc alegerile la Înaltele Porţi. Revenind la ideea unirii, se pare că înainte de Mihai, alţi doi principi au pohtit domnia asupra celor 3 principate. Primul a fost un italian, pe numele său Giovanni Battista Castaldo, marchiz de Casano care fiind el general al armatelor austriece, un fel de precursor al lui Basta, a cucerit Transilvania pe la 1551 şi cum Înalta Poartă care deţinea suzeranitatea asupra celorlalte două principate române nu avea timp de noi, fiind ocupată cu alte războaie prin Asia, Castaldo i-a înlăturat în 1552 de pe tron pe Ştefan Rareş în Moldova şi Mircea Ciobanul din Muntenia şi şi-a numit acolo doi locotenenţi în timp ce el s-a autointitulat “Restitutor Daciae”, a bătut medalie cu chipul său şi titlul de “Ioan Baptista Castaldus comandant suprem” ( un fel de Klauss Iohannis bla bla bla) şi gata unirea. Domnia sa a ţinut 4 ani, dar a fost suficientă să îl inspire pe .. un alt “român sadea”, Sigismund Bathory, mare duşman al lui Mihai Viteazu. Sigismuld a fost al doilea care s-a dorit şi intitulat suzeran al celor 3 principate, încă de pe timpul cât Mihai era domn al Ţării Româneşti, datorită faptului că delegaţia trimisă de Mihai să semneze un act de “parteneriat strategic” cu Sigismund, a semnat de fapt un act de supunere, (cam aşa cum au semnat şi domnitorii de după 89 cu suzeranii Înaltei Porţi de peste ocean) şi aşa Mihai l-a făcut pe Sigismund mai de voie mai de nevoie, al doilea unificator al celor 3 ţări române. În iulie 1595 Sigismund Báthory bătea medalii cu titlul de „Serenissim principe al Transilvaniei, Valahiei si Moldovei” iar tablourile sale din acea vreme îl prezentau sub această titulatură. Totul a durat doar un an, pentru că a fost înlăturat de pe tron de vărul său, cardinalul Andrei Bathory pe care l-au omorât apoi saşii după bătălia de la Şelimbăr pentru a-i arăta lui Mihai cât de “fideli îi sunt”, după modelul occidental. Aşa a ajuns olteanul Mihai să fie principe al Ţării Româneşti şi Transilvaniei, iar apoi, într-o luptă fără vărsare de sânge cu moldovenii, a reuşit să primească Like-uri şi de la aceştia şi astfel să îşi ia România înapoi de la Sigismunzi. Istoric în 2014, sasul Iohannis şi-a luat România înapoi de la olteanul Ponta. Istoria subiectivă Datorită prezentării trunchiate a istoriei, Mihai a intrat în conştiinţa neamului ca cel dintâi reunificator de neam, pentru că era de fapt primul domnitor român care a făcut asta şi nu dădea bine pe sticlă să fie un italian sau un ungur. De aici şi până la a face din el un arhanghel călare pe cal alb cu suflet de înger nu a mai fost decât un pas. A fost “înzestrat” cu cele mai mari calităţi şi exonerat de toate păcatele care de fapt nu ar fi existat. Şi totuşi nu a fost un înger a avut păcatele şi lipsurile lui, ambiţiile şi orgoliile lui. Urmaşii turcilor şi boierilor cărora le-a datorat bani şi le-a ars pielea ca să scape de ei, dacă ar fi trăit vremurile astea l-ar fi declarat criminal de război şi l-ar fi învinuit de holocaust dar a avut noroc, nu se mai ştie cine sunt urmaşii lor. Nici Ştefan cel Mare şi Sfânt nu a fost un sfânt dar pentru cîă a făcut câte o biserică după fiecare bătălie, a fost declarat . Dacă nu ar fi făcut biserici, ar fi fost declarat Stefan cel Mare şi Curvar pentru că după fiecare bătălie a turnat şi câte un copil cu cine apuca prin zonă dar cum fiecare biserică mai primea şi terenuri şi danii domneşti, popii l-au declarat sfânt.Nici Vlad Ţepeş nu a fost perfect, nici călare nici pe jos, nici voinic şi nici frumos, dar pentru că a pus capăt hoţiei, a rămas în conştiinţa neamului drept Vlad Ţeparul, deşi mai ţepar a fost Mihai. Aşa se scrie istoria. Sunt în schimb domnitori cu mult mai demni şi mai patrioţi, cum a fost Radu de la Afumaţi, despre care foarte puţini ştiu câte ceva, a căruio domnie a fost prea scurtă pentru că nu a vrut să încheie “contracte” cu partenerul strategic al vremi. Şi astăzi ţi se ia capul dacă nu faci politica Înaltei Porţi. nerro-e-roman Şi totuşi, aşa trunchiată şi incompletă, viaţa şi activitatea marilor domnitori, luată în ansamblu a fost în folosul neamului. Mai dificil şi mai problematic va fi cu înscrierea în paginile istoriei a faptelor şi activităţii actualilor guvernanţi, pe care oricum le-ai răsuci, oricum le-ai învârti oricât vei căuta, nu găseşti nici măcar un pas făcut spre binele naţiunii. Nu sunt nici mari diplomaţi nici mari strategi, nici mari administratori, nici mari patrioţi unii sunt mari doar la înălţime, cât bradu, şi atât. Ce va scrie în istorie despre ei? Depinde cine va aproba manulalul, dar în conştiinţa neamului nu va intra nici unul, chiar dacă vor construi o biserică, sau o autostradă după fiecare prostie . Istoria actuală Astăzi am sărbătorit Ziua Naţională. La Craiova sărbătoarea a fost liniştită, vremea a fost frumoasă, a fost soare, deşi destul de rece, a venit multă lume, mai multă decât în anii trecuţi, nu s-a huiduit, nu s-a scandat, nu fură certuri politice. Armata defilă cu tehnica spălată şi dată cu vacs, urmaşii lui Mihai s-au sărbătorit omeneşte. De mâine intrăm în activităţile zilnice. Capul la fund, pauza s-a terminat! LA MULTI ANI TUTUROR ROMÂNILOR LA MULTI ANI TUTUROR CELOR CARE GÂNDESC, TRĂIESC, SIMT ŞI ACŢIONEAZĂ ÎN SLUJBA ŞI FOLOSUL NEAMULUI ROMÂNESC! http://ziarulunirea.ro/unirea-transilvaniei-moldovei-si-tarii-romanesti-o-chestiune-brevetata-de-straini-161781/ Mihai Viteazu nu a fost perfect

Armata, roata de rezervă a puterii

roata-de-rezerva Acuma câteva zile dezbăteam subiectul finanţării armatei, respectiv dacă e bine sau nu să fie alocate cele 2 procente din bugetul ţării armatei. Spuneam atunci că având în vedere starea în care se găseşte armata, ar trebui alocate 20 de procente, nu două. Dar tot acolo mai suneam că depinde şi cum sunt folosiţi acei bani. Dacă sunt daţi pe mâna lui Zisu şi Oti, adică locotenenţii fostului ministru al Apărării, Oprea, care încă conduce din umbră armata, atunci nu merită daţi nici 0,2%. Cu tot respectul faţă de cei care încă îşi mai dau silinţa să facă cinste hainei militare, constat cu fiecare zi că armata se transformă într-o anexă kaki a clasei politice, roata de rezervă cu care aceştia, adică politicienii merg până la prima vulcanizare. O să îmi exemplific sau argumentez opinia. 1. Vă mai amintiţi cazul doctorului Tobă? Nu cel tobă de carte, ci tobă de matrapazlâcuri. Domnul Tobă cel care, (susţinut de domnul Oprea a luat locul acestuia ca ministru de interne după ce Iohannis nu l-a mai putut ţine în spinare fără să se compromită) a trebuit să cedeze şi el locul la timona internelor în urma unor acuze de plagiat dar şi de ceva mătrăşire a unor dovezi ale faptelor şi documentelor întocmite pe timpul domnieI “interesului naţional”. Se părea că soarta domnului Tobă e pecetluită, iar chestia cu plagiatul este doar vârful icebergului. Chiar dacă era aşa, se pare că până la urmă, ca şi în cazul Oprea, se scot la suprafaţă doar .. nimicurile, pentru ca pedeapsa să fie minimă. Cine credeţi că a fost desemnată să spele imaginea domnului Tobă? Armata, care de la Revoluţie încoace este cu toţi, numai cu cei pe care ar trebui să îi apere nu. Armata care apără interesele CIA în Afganistan dar nu are cu ce apăra graniţele, armata care este scoasă să cureţe drumurile înzăpezite dar nu are cu ce să îşi facă poliţia aeriană, armata care e scoasă să lupte împotriva minerilor, dar este incapabilă să se apere singură. În cazul Tobă, armata, prin UNAp s-a grăbit, ca dătătoare de diplome de doctor la foc automat, să declare că „o parte din situaţiile de plagiat nu se susţin”. În cazul altor pagini redactate fără respectarea normelor universitare, dar şi legale, este vorba despre „similitudini”. Propunerea finală este de „menţinere a titlului de doctor”. Păi dacă DOAR O PARTE DIN ELE NU SE SUSŢIN, REZULTĂ CĂ CELELALTE SE SUSŢIN, PRINTR-O LOGICĂ MAI MULT DECÂT ELEMENTARĂ, ŞI ATUNCI, DE CE SE PROPUNE MENŢINEREA TITLULUI DE DOCTOR? Dacă asta a fost soluţia Comisie de Etică a UNAp, cei care i-au spus Universitatea Naţională de apărare a lui Tobă a avut dreptate. 2. Pasul doi şi acesta tot recent, a fost rezolvarea problemei lui Oprea, însuşi tartorul distrugerii armatei. Pe data de 4 Octombrie se anunţa cu surle şi trâmbiţe că Mihnea Vodă Motoc va ancheta modul în care i-au fost date gradele lui Oprea. Am văzut şi auzit atunci diverse opinii, unii erau mulţumiţi şi spuneau că în sfârşit se va face lumină şi dreptate şi Oprea va plăti pentru că era vinovat. Vinovat că ce? Că şi-a dat grade singur? Doamne ce naivi şi creduli sunt românii. În primul rand că El personal nu avea cum să îşi dea grade singur deci chiar dacă se constata că le-ar fi primit ilegal, dar mai ales imoral, alţii ar fi fost vinovaţii. În al doilea rand, chiar dacă se dovedea că a primit ceva necuvenit, gradul militar este un bun dobândit şi se poate lua doar în anumite condiţii iar el nu se înscria în nici unul din cazurile legale de degradare iar comisia nu avea nici o putere în acest sens, numai instanţa putea rezolva problema. În al treilea rând dacă putea fi găsit vinovat cineva, atunci vinovată, era iarăşi o afurisită de comisie, ca şi în cazul doctoratelor, comisie formată din mulţi ofiţeri cu grade mari, care au dat grade multor generali activi şi în rezervă şi care nu puteau fi nici găsiţi vinovaţi şi nici pedepsiţi, pentru că ei respectaseră ordine politice.Deci toată ancheta era de ochii lumii, aşa ca să arate că Motoc vrea capul lui Oprea. Aiurea, Motoc de fapt a fost pus să îl spele pe Oprea. Aşa s-a şi întâmplat, după o lună comisia lui Motoc constata “că au fost indeplinite două din cele trei condiţii prevăzute la art. 108 din Statutul cadrelor militare, cele privind funcţia avută şi studiile absolvite”. Ca şi în cazul lui Tobă, onorabila comisie a luat în calcul doar părţile ce trebuiau să susţină “adevărul lor” că doar nu era să spună că necinstitele feţe au făcut sluj la ordin politic. Ciudat sau firesc, comisia a luat în discuţie numai avansarea de la Colonel la prima stea nu şi celelalte avansări, la celelalte stele şi nici pasul de la Căpitan la Colonel. În 1990 LA TRECEREA ÎN REZERVĂ Oprea era căpitan. În 2001 când a fost reactivat la cerere, acesta era colonel. Cum puii mei a luat trei grade în rezervă în 11 ani, când unui activ îi trebuiau cel puţin 14 ani, şi mai trebuia să mai dea şi examene pentru gradul de maior? Asta nu a analizat comisia domnului Motoc. Nu a primit ordin. 3. A treia ploconeală a avut lor acuma. În plin scandal al invitaţiilor petru Ziua Naţională. Domnul Iohannis, şeful CSAT şi “Comandantul Suprem” al armatei, în ura sa neîmpăcată împotriva şefilor PSD a decis să nu invite pe nici unul din liderii opoziţiei la ceremoniile dedicate zile de 1 Decembrie, nici la tribuna oficială de la Arcul de Triumf, nici la Cotroceni. Cum nu îşi putea justifica decizia fără să fie luat în furci, a crezut că dacă inventează el o cutumă inexistentă, toată lumea va înghiţi găluşca şi nimeni nu va mai spune nimic, pentru că el e Iohannis. Aşa a scos el pe piaţă gulguta cu “Curăţenia politică”. Adică el nu vrea să mai fie asociat cu cei care au avut sau au dosare “indiferent dacă sunt vinovaţi sau nu”. Nu pot să nu constat că şi justiţia protejată şi îndrumată de domnul preşedinte face la fel, bagă la închisoare sau face dosare tuturor duşmanilor politici ai domnului preşedinte, indiferent dacă sunt vinovaţi sau nu. Acuma înţeleg eu de ce DOAMNA IOHANNIS nu s-a mutat şi cred că NU SE VA MUTA NICIODATĂ LA COTROCENI, pentru că domnul Iohannis vrea să se distanţeze de toţi cei care au avut probleme cu legea. Cum spune domnul preşedinte? “SĂ FACĂ UN PAS ÎN SPATE” Eu înţeleg de aici că domnul preşedinte îi sugerează primei profesoare a ţării să divorţeze. Să auzim de bine ! Bun sunt gata să accept că domnul Iohannis nu vrea să fie asociat cu domnul Dragnea, domnul Ponta, domnul Tăriceanu, dar cu calul ce a avut? De ce nu a invitat-o pe doamna Firea, primarul Bucureştilor? Aici domnul Iohannis nu a răspuns şi pentru a încerca să se spele pe mâini a dat ordin, cui credeţi, aceleiaşi armate să o invite, dar aşa, pe şestache, pe uşa din dos, ca pe slugi, sau “rudele de la ţară”, nici prea insistent şi nici prea oficial, un fel de “haideţi la noi în căruţă, că şareta e ocupată” dar la Cotroceni nu o putea invita MOTOC, pentru că acolo nu era treaba lui, cum nu era de altfel nici la Tribuna Oficială, atâta vreme cât protocolul, conform legii, aparţine Preşedinţiei. Deci domnul Motoc a comis o ilegalitate intervenind, făcând trafic de influenţă, aşa cum o spune chiar domnul Iohannis, deşi legea nu îi dădea dreptul. Aşa a crezut domnul Iohannis că se spală pe mâini, admiţând că practic a acceptat intervenţia lui Motoc pentru a-şi încălca .. principiile. Ce dovadă de prostie mai mare vreţi? Supărător este faptul că din nou, la ordinul Mutului, armata spală vasele murdare şi nu m-ar mira dacă după un timp din cauza acestor ploconeli şi gesturi de obedienţă ale conducerii armatei, cu sau fără stele la pălărie, să vedem cum încrederea populaţiei în armată să o ia la vale. Părtieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!!!!!! https://pressone.ro/universitatea-nationala-de-aparare-a-doctorului-toba/ http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/dupa-dezvaluirile-din-romania-libera–stelele-de-general-ale-lui-oprea-sunt-luate-la-verificat–mapn-face-o-comisie-de-ancheta-429598 http://www.romanialibera.ro/special/dezvaluiri/ministrul-motoc-il-apara-pe-impostorul-gabriel-oprea-430667 http://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/mapn-gabriel-oprea-a-primit-gradul-de-general-de-brigada-indeplinind-doua-din-cele-trei-conditii-prevazute-de-lege.html Armata, roata de rezervă a puterii