luni, 31 martie 2025

MAGISTRAȚI ȘI MILITARI, EGALITĂȚI INEGALE -PARTEA a II-a -DREPTURILE MAGISTRAȚILOR

 

Scriam în articolul precedent despre confuzia pe care o fac mulți militari care consideră că decizia 20/2000 a CCR stabilește anumite drepturi pentru militari și că aceste drepturi nu ar fi respectate. Pentru cei care nu s-au lămurit că am dreptate decizia în întregime stă la dispoziție și o pot studia.

Voi continua să dezvolt  de ce nu se poate pune semnul egalității între militari și magistrați, deși decizia respectivă punea semnul egalității între magistrați și militari. Pare paradoxal, dar cele două decizii, respectiv 20/2000 și 900/2020 statuează o situație care matematic este imposibilă, dar juridic, prin cotloanele CCR este normal, și anume că A poate fi egal cu B dar B nu este egal cu A. Matematic există totuși un semn care poate defini această relație și anume A ≥ B în care A este magistratul.

O să aduc atenției cititorilor niște ”drepturi” de care beneficiază magistrații și dacă cineva îmi va putea aduce exemple similare din partea militarilor, îmi voi reevalua analiza.

În primul rând este vorba de pretinsele similitudini între drepturile și restricțiile magistraților și cele ale militarilor. Nu voi umple paginile cu prevederile respective, pot fi găsite și comparate citind statutele celor două categorii profesionale. Cert este că la militari găsim 8 restricții și le este interzis dreptul de a candida. Probabil se bănuiește că toată armata României are ”legături” cu rușii, căci mai nou pentru asta se ridică dreptul de a candida unui român. Magistrații însă nu au această interdicție lor în afară de asocierea în partide și exprimarea ÎN PUBLIC a opiniilor politice, celelalte interdicții se referă strict la aspecte care țin de activitatea profesională. De fapt  aceștia sunt ”obligați să se abțină” de la unele activități sau fapte care pentru militari sunt considerate încălcări ale statutului. E o diferență între a ți se interzice să faci ceva și a fi ”obligat să te abții”. Dacă nu reușești să ”te abții” ce se întâmplă? Nimic. Te-a tăiat și nu te-ai putut abține.

Așadar domnii magistrați și-au ”MIMAT” niște restricții ca să pară că sunt și ei oropsiți ca militarii și au dreptul la pensie de serviciu. De fapt din tot capitolul II ”incompatibilități și interdicții”, doar articolul 231 vorbește despre interdicții, celelalte 8 spun CE POT FACE magistrații, așa mai șmecherește.

Mai mult, la militari se vorbește despre Interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți” iar la magistrați despre ” Incompatibilități și interdicții”. Altă gâscă în altă traistă. Cine nu crede, să verifice statutele.

Acuma să trec la faptele magistraților . Nu mai aduc în discuție cazuri vechi, o să dau câteva exemple din activități recente ale CCR și instanțelor:  

  1. De pe ”Luju.ro” într-un articol intitulat ”Leprozeria Constituțională” aflăm că cei de la CCR au reușit nu doar să își contrazică propriile decizii, ci ca în cadrul aceleiați decizii să își contrazică propriile afirmații, care ar trebui să fie OBLIGATORII pentru toată lumea. Cum să fie obligatorii, când, de exemplu referitor la dreptul de a verifica condițiile de eligibilitate de fond ale unui candidat, ”infailibilii” spun că această sarcină revine CCR, apoi că ar fi de competența BEC. Culmea este că aceste afirmații sunt date una după alta, nu la interval mare ca să se poată presupune că au uitat ce au spus. Concret, la punctul 118 ceceriștii spun că ”elementele cuprinse in juramantul de credinta sunt conditii de eligibilitate de fond pentru a candida la functia de Presedinte al Romaniei, pe care candidatul trebuie sa le indeplineasca la momentul depunerii candidaturii sale, iar examinarea acestor conditii poate fi realizata numai de catre Curtea Constitutională”, iar la punctul 119 aceiași specialiști declară că ”este necesara aplicarea directa de catre BEC a prevederilor constitutionale referitoare la conditiile de eligibilitate de fond stabilite in titlul I al Constitutiei. O asemenea investire a BEC realizata de Curtea Constitutionala rezulta din folosirea sintagmei „prin raportare la principiile si valorile constitutionale” in contextul evaluarii de catre noul BEC a candidaturilor depuse.”

Curat murdar coane Fănică! Păi cum e, ori că că, ori că că!!!

  1. Tot de pe Lumea Justiției aflăm altă ispravă de data asta a ICCJ, care încalcă prin deciziile ei legislația care prevede salarizarea și unele drepturi ale magistraților. Acolo la art. 13.alin1 9(a) din OUG 27/2006 se spune că (1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:a) diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare;”

Așadar magistrații beneficiau la detașarea în altă localitate decât cea de domiciliu, de o diurnă. Dar având în vedere salariile mizere, faptul că își decontează inclusiv procurarea ochelarilor de vedere, că abia le ajung banii de la o lună la alta, că primesc salariile pe o valoare  viitoare a VRS, că sunt la zi cu toate drepturile salariale, s-au trezit unii dintre ei să mai ceară în instanță niște bani de diurnă și pentru detașări în cadrul aceluiași oraș și cine le judecă speța, decât alți colegi care apoi și ei vor beneficia de aceleași prevederi. Iar cei care au judecat, de la ICCJ  au considerat că merită să primească diurna  pe motiv că dreptul la diurna este recunoscut in cazul detasarii sau delegarii angajatului cu domiciliul intr-o alta localitate decat cea in care se afla locul de munca unde a fost detasat sau delegat, chiar daca detasarea sau delegarea opereaza de la un loc de munca permanent situat in aceeasi localitate cu locul de munca unde are loc detasarea sau delegarea.” Deci dacă un magistrat are domiciliul  în Filiași sau lucrează la judecătoria Filiași și este detașat, mutat/detașat  la Judecătoria Craiova primește o diurnă. Dacă apoi e delegat de la Judecătoria Craiova la tribunalul Dolj, tot din Craiova, mai primește o diurnă, pentru că și detașarea asta este tot în afara orașului de reședință ??? Nu că e bine să fii magistrat? Asta înțeleg ei prin independența justiției. Mîine o să ceară unii să le dea diurnă și când se mută dintr-o sală de judecată  în alta, sau când se deplasează la…WC.

  1. Reporteris.ro ne aduce la cunoștință un caz al unui judecător care a reușit să iasă la pensie cu o pensie de magistrat deși nu îndeplinea condițiile de pensionare. Acesta fusese inițial polițist judiciar. Când s-a decis să se pensioneze pentru că îi lipseau niște ani ca vechime de magistrat, a solicitat Curții de Apel unde lucra, să îi elibereze o adeverință prin care să i se recunoască ca vechime și perioada cât a fost polițist judiciar, pe motiv că funcția ar fi fost similară celei de consilier juridic. Curtea de apel i-a respins cererea ca nefondată. Domnul respectiv nu s-a lăsat, a mai introdus cauza în două instanțe diferite, în una a pierdut din nou, în cealaltă i s-a dat câștig de cauză. Curtea de apel unde a lucrat, nu a făcut recurs și astfel a rămas cu decizie definitivă și a ieșit la pensie ca magistrat deși nu avea vechimea necesară. Nu e așa că justiția română e sublimă dar lipsește cu desăvârșire?
  2. Și acuma un ultim caz, care nu e recomandat cardiacilor. În anul 2021, în Iași, un puști de 19 ani, circulând cu 150 de km prin localitate a omorât un om pe trecerea de pietoni, tăindu-l practic în două. Cazul a fost judecat iar tânărul a fost condamnat la 3 ani cu suspendare pentru ”omor din culpă”. Motivarea sentinței este de pe altă planetă. Trecând peste viteza cu 100 km/h peste limita legală, trecând peste faptul că fapta a fost săvârșită pe trecere de pietoni unde se spune că ”pietonul are prioritate”, trecând peste faptul că un om a fost OMORÂT de un inconștient care totuși știa că la viteza aia orice atingere înseamnă moarte, judecătorul de caz a considerat că ” accidentul rutier s-a produs în cursul nopţii, segmentul de drum corespunzător, deşi unul central, era liber la acel moment, circulaţia fiind, în contextul exact al accidentului, practic inexistentă, acesta fiind, în opinia instanţei, chiar motivul care a determinat inculpatul să ajungă la o viteză atât de ridicată. (…) Desigur că în mod distinct s-ar pune problema în condiţiile în care inculpatul ar fi rulat cu viteza respectivă pe timp de zi, în condiţiile unui trafic normal”. Deci de vină a fost drumul liber și probabil ceilalți neparticipanți la trafic, care l-au împins pe șofer să calce pedala până la 150km/h. În plus, a mai spus instanța, faptul că victima a fost efectiv secționată ar fi din cauza construcției mașinii, deci nici acest fapt nu i se poate imputa șoferului: „Faptul că, urmare a impactului, a intervenit secţionarea corpului victimei, a cântărit majoritar, în viziunea acuzării, în atribuirea unui element de ferocitate acţiunii inculpatului, însă, în realitate, astfel cum rezultă din raportul de expertiză criminalistică, acesta este consecinţa principală a contactului cu un element de caroserie al autoturismului condus de către inculpat, coroborată, desigur, cu viteza de impact.”

Ce se mai poate spune după aceste exemple, în afară de faptul că pentru unii legile nu există, ele sunt interpretate sau aplicate după bunul plac atunci când interpretarea aduce un cât de mic profit. Legile, Constituția, drepturile omului, dreptul la viață, dispar atunci când se întâlnesc cu interesul unor magistrați care profită de orice portiță pentru a-și spori averile. Nu spun că sunt toți la fel, dar dacă nici aceste cazuri nu îi fac pe cei din fruntea țării, a justiției să ia măsuri, nu poți să nu te întrebi dacă mai există lege, justiție și dreptate în România și pentru ce, de ce și de cine sunt protejați acești oameni ???

 

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/6151

https://www.luju.ro/leprozeria-constitutionala-ccr-a-motivat-mizerabila-hotarare-de-respingere-a-candidaturii-lui-calin-georgescu-noaptea-mintii-dupa-ce-curtea-explica-faptul-ca-doar-ea-poate-examina-conditiile-de-eligibilitate-de-fond-aceeasi-curte-isi-deroga-comepentele-la

https://www.luju.ro/dezlegare-pe-diurnele-magistratilor-inalta-curte-a-hotarat-dreptul-la-diurna-este-recunoscut-in-cazul-detasarii-sau-delegarii-chiar-daca-detasarea-sau-delegarea-opereaza-de-la-un-loc-de-munca-permanent-situat-in-aceeasi-localitate-cu-locul-de-munca-unde-a

https://www.g4media.ro/reporteris-un-caz-nemaiintalnit-in-justitie-25-000-de-lei-pe-luna-suspecta-pensionare-a-fostului-sef-al-sectiei-penale-de-la-curtea-de-apel-bacau-care-a-reusit-sa-si-echivaleze.html

https://reporteris.ro/exclusiv/anchete/cum-se-da-3-ani-cu-suspendare-in-romania-dupa-ce-rupi-in-doua-un-barbat-pe-zebra-cu-1485-km-h-judecatoarea-tescu-da-vina-pe-caroseria-masinii-si-spune-ca-drumul-era-liber

https://in-cuiul-catarii.info/2025/03/28/magistrati-si-militari-egalitati-inegale-partea-a-ii-a-drepturile-magistratilor-23730

 

MAGISTRAȚI ȘI MILITARI-EGALITĂȚI INEGALE-PARTEA I ȚINTE FALSE

 

Am scris în mai multe rânduri despre cele două categorii profesionale și credeam că este suficient, dar o prostie apărută recent pe internet m-a convins că unii ori sunt grei de cap ori fac joc de glezne fluturând steaguri false.

Cineva, nici nu mai contează cine, pretinzând că sprijină cauza pensiilor și drepturilor militarilor, critică ultima decizie a CCR privind pensiile militarilor și spune că CCR și-a încălcat propria decizie, adică Decizia 20 din 2000 care -vezi Doamne- ar statua faptul că pensiile militare nu pot fi desființate și nici ”afectate”.Se consideră de către autorul textului, că până și desființarea pensiilor militare în 2010 ar fi fost neconstituțională. Nimic mai fals. Decizia 20/2000 a fost data la o sesizare a Curții Supreme de Justiție care ridicase excepția de neconstituționalitate a legii privind sistemul public de pensii, care anulase pensiile de serviciu ale MAGISTRAȚILOR. Așadar respectiva decizie nu avea nici în clin nici în mânecă cu pensiile militarilor, chiar dacă în conținutul deciziei se face referire la acestea. Decizia se referă la dreptul magistraților de a avea pensii de serviciu, CA ȘI MILITARII. Ori asta este cu totul altceva. Nu pensiile militarilor sunt apărate aici, ci ale magistraților. Spre exemplu:

”Astfel pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca şi pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilitatii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratura sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente.”

Și

 ” Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.”

După cum se vede pensiile militarilor sunt menționate doar legat de cele ale magistraților, pentru a justifica dreptul magistraților la pensie ”de serviciu”.

Este concludentă justificarea  adusă de Curtea Supremă de Justiție și însușită de CCR, prin care  ” Curtea Suprema de Justiţie, argumentand necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistraţi, invoca şi faptul ca „în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, inclusiv România, dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice – armata, poliţia şi serviciile speciale”, care, prin activitatea lor, „îşi asuma un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniştea în societate”. Or, continua autorul sesizării de neconstituţionalitate, „justiţia face parte şi ea din forţele publice chemate sa menţină ordinea de drept, pentru aceasta pronunţând hotărâri prin care se ordonă încetarea încălcării unor drepturi în societate atunci când se reclama încălcarea acestora, iar executarea hotărârilor judecătoreşti, atunci când este nevoie, este asigurata prin forta coercitivă a statului de celelalte forte de apărare a ordinii publice”

Așadar în decizia 20/2000, CCR vorbește despre pensiile militare doar pentru a sprijini și susține menținerea pensiilor de serviciu și pentru magistrați, nicidecum pentru a statua anumite drepturi ale militarilor. De fapt în final, Curtea Constata ca dispoziţiile art. 198 din aceeaşi lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituţionale.” Deci obiectul  acestei decizii a fost art.103 din legea 92/1992, nicidecum pensiile militarilor.

Să fie clar pentru toți cei interesați dar prea leneși pentru a se informa, Decizia 20/2000 nu consfințește drepturile militarilor, ci pe ale magistraților. Punct!

Decizia este la îndemâna tuturor, dar unii din lene, alții din incapacitatea de a înțelege, scornesc cauze pierdute, fără să încerce măcar să verifice dacă bate harta cu țăranul.

Despre drepturile de pensie ale  militarilor însă,  aceeași CCR care a acordat pensii de serviciu magistraților pentru că ”justiția face parte şi ea din forţele publice chemate sa menţină ordinea de drept”,  face referire în decizia 900/2020 punctul 109, unde spune:” Cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupației sau calificării își formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate și sunt nevoite să se supună unor exigențe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât și personal (a se vedea Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 2 martie 2016). Relevante sunt deciziile nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, în care Curtea s-a pronunțat a priori asupra constituționalității unei legi prin care pensiile stabilite pe baza legislației speciale se transformau în pensii din sistemul public de pensii. Curtea a constatat că „pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat […]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat […]“. Făcând trimitere la Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, în care s-a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale“, Curtea reține că „suplimentul“ constituie, de fapt, „această compensație parțială“, pentru că „diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. Acordarea acestui supliment, așa cum se poate desprinde și din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia“.

Deci, CCR spune clar că  cuantumul pensiilor militare neavând parte contributivă, NU SE SUBSUMEAZĂ DREPTULUI CONSTITUȚIONAL LA PENSIE, VALOAREA ACESTEIA ȚINE DE POLITICA STATULUI”.

Concluzionez că unii nevând ce face creează probleme false fie din plictiseală, fie ca să arate ”cât de multe știe ei”, fie așa ca sa dea de lucru unora care niciei nu au ce face. Reveniți-vă oameni buni. Sper ca cei care citesc să nu înțeleagă că aș fi de acord sau aș susține deciziile CCR, dar mă îndoiesc că nu vor fi și astfel de minți. Eu vorbesc despre ce conțin deciziile CCR, nu despre justețea acestor decizii, căci materialul care circulă pe net face referire la o decizie pe care nu o înțelege și o răstălmăcește cum dorește autorul și unii s-au inflamat. Mă mir că nu a apărut niciun ”lider sindical” sau președinte de asociație care să ofere o variantă de acționare în instanță și să ia banii amatorilor de cauze pierdute, în condițiile în care sunt alte probleme în rândul magistraturii și armatei, care ar trebui avute în vedere și asupra cărora ar trebui să ne îndreptăm atenția, nu interpretări aberante. Despre ele însă în articolele ce vor urma.

Breaking-news:

Și pentru că a apărut o știre de breaking-news pentru militari, o aduc la cunoștință tuturor: Domnul Viorel Victor Ponta tocmai a lansat o invitație la discuții președintelui Forumului, col. Marian Tudor pentru o dezbatere publică pe tema pensiilor militare. Invitația se adresează ”conducerii asociațiilor componente ale Forumului”: Probabil domnul Ponta, sau cel care a întocmit invitația, nu știe nici câți membru are Forumul nici ce înseamnă ”conducerea” Forumului. În fine, nu știu cum vor reacționa liderii asociațiilor, dacă vor da curs invitației, sau cu ce se vor duce la discuții, cu cine bănuiesc, vor fi aceiași lideri ai acelorași asociații, plus altele, căci de data asta nu s-au mai limitat locurile, Ponta vrea cât mai mulți, el nu riscă să fie luat la întrebări ca premierul sau ministrul apărării. Rezultatul îl bănuiesc,  căci îi cunosc destul de bine pe cei care vor participa, dar nu vreau să cobesc. În ceea ce îl privește pe Ponta, știu și ce va promite și ce va putea face, așa că nu mă entuziasmez. Suntem totuși în preajma alegerilor iar Ponta vrea să ajungă președinte.

Deocamdată însă Ponta se ceartă cu Talpan, probabil că dorește oarece sponsorizări de la Becali dacă acesta tot s-a certat cu Simion. S-ar putea spune că Ponta cu un ochi râde și cu unul plânge.

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/21010

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/235523

 https://in-cuiul-catarii.info/2025/03/25/magistrati-si-militari-egalitati-inegale-partea-i-tinte-false-23727

CANA, PARU, POSTĂVARU

 

Este clar, armata României nu mai are bărbați, s-a umplut de femei care rezolvă problemele bărbaților. Politica de gen a dat roade, armata a intrat din nou prima în Europa și la acest aspect.  

Pe data de 18.03.2025, domnul jurnalist Petrisor Cana, crezându-se specialist în pensii militare, a scris ceva despre decizia CCR privind actualizarea pensiilor militare cântând aria discriminării. A auzit și el ceva despre articolul 16 din Constituție reclamat de doamna Renate, apoi că decizia CCR, conform comunicatului tot despre articolul 16 vorbea și neștiind nici ce a spus Weber și nici ce a spus CCR, a găsit el că pensiile militarilor ar fi fost declarate de Decizia 20 din 2000 a CCR ca fiind egale cu ale magistraților, și gata articolul. Nu mai dezvolt subiectul, nu e prima oară când jurnaliști plătiți fac jocul celor care le comandă articolele și scriu aberații. Așa a apărut și sintagma ”pensii nesimțite”. Cum asta nu era de ajuns, tot domnul Cana pe data de 19.03.2024 mai scrie un articol prin care ne anunță că ”Pensiile militare(sunt.na.) pe ordinea de zi la MApN. Angel Tîlvăr întâlnire cu lideri ai asociațiilor militare.” Din articol se desprinde ca un fir roșu ideea că domnul Ministru PSD abia a așteptat decizia CCR, ca să se apuce de lucru și să discute cu reprezentanții pensionarilor militari. Domnul Cana  și-a postat articolul pe pagini ale pensionarilor militari, ca să le dea ”vestea cea bună”. Bineînțeles informațiile au fost transmise ”din interior” și nu e nevoie, citind articolul,  să ai 4 clase ca să îți dai seama de la cine, și după apariția știrii telefoanele zbârnâiau, toți voiau să știe cine, ce, cum și apoi ce s-a discutat și ”când ni se dă și nouă ceva”.

Ca să nu mai lungesc vorba, iată despre ce e vorba:

  1. Nu a fost vorba despre o invitație din partea ministrului, ci practic de un răspuns la o solicitare de întâlnire, trimisă de președintele Forumului cu mult timp înainte. Domnul Tîlvăr,  de la întâlnirea de acum un an nu a mai binevoit să dea curs invitațiilor. Probabil pe dânsul doar primăvara îl apucă dragostea de pensionari, atunci intră el în călduri.
  2. Au fost solicitați 5 reprezentanți, dar au fost decât 4.
  3. La ”întâlnire” nu a venit domnul ministru ci doamna Simona Cojocaru SECRETAR DE STAT ȘI ȘEF AL DEPARTAMENTULUI PENTRU POLITICA DE APĂRARE, PLANIFICARE ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE. De ce nu a venit domnul ministru și de ce a fost trimis un secretar de stat de la un departament care nu are nici în clin nici în mânecă cu problemele pensionarilor militari, nu e un secret. Domnul Bachide nu mai vine, că nu îl mai încape costumul, îi trebuie kilt și încă nu i-a venit din Scoția. Lăsând gluma la o parte politica conducerii MApN este clară: trimite pe cineva care nu a mai fost sau care nu e ”în temă,” ca să nu poată promite sau lămuri nimic și să poată spune: voi transmite doleanțele dvs domnului ministru” sau ” nu cunosc, trimiteți vă rog în scris dorințele dvs.” Cred însă că a fost trimisă doamna Cojocaru, specialistă în relații internaționale, pentru că pentru conducerea MApN,  pensionarii militari sunt străini.  
  4. Subiectul discuțiilor a fost unul singur, solda de grad, altceva doamna Cojocaru nu a mai vrut să discute, ba mai mult, deși au solicitat 5 reprezentanți, doamna voia să vorbească numai cu unul din ei, căci ceilalți îi stăteau în gât și tot îi intreba pe cei care voiau să intervină, dacă fac parte din Forum. Asta dovedește cât de puternic era ancorată în problemele pensiilor militare, căci nu știa că Forumul nu este o asociație, ci o structură care numără ”mai multe asociații, adică peste 5”.
  5. Orice încercare a celor prezenți de a aborda alte subiecte sau de a cere lămuriri despre intențiile MApN privind actualizarea pensiilor, se lovea de răspunsul doamnei Cojocaru ” nu avem atribuțiuni, vorbiți cu politicienii” și argumentul domnului colonel Bucur,  ”așteptăm motivarea deciziei CCR”.  

Eu nu înțeleg de ce a mai fost organizată sau mimată această întâlnire, dacă nu au avut nimic de pus pe masă? Doar ca să scrie domnul Petrișor Cana un articol din care să rezulte că MApN se poartă frumos cu rezerviștii ? Se pare că da, totul a fost doar o acțiune de PR. S-a scris, s-a notat, s-a bifat o nouă întâlnire se trece în bilanțul direcției și departamentului domnului Bachide, ministrul raportează primului ministru că a rezolvat problema pensionarilor, i-a aburit și el.

După cum a decurs ”organizarea și defășurarea” întâlnirii, constat că s-a format deja un stereotip al activităților departamentului domnilor Bachide și Roșu:

  • Se stabilește o zi în care domnul ministru are agenda încărcată astfel încât să nu poată participa personal;
  • Cu o zi înainte se trimite către asociații un ”convocator” fără ordine de zi,  impunându-se un număr cât mai mic de participanți astfel încât cei care ar dori să participe să se certe între ei și să nu cadă de acord nici cine să participe, nici ce probleme să abordeze, nici ce să ceară, nici ce să ofere;
  • La discuții este trimis din partea ministerului, un șef de delegație care să nu știe nimic despre problematica militarilor, dacă se poate femeie, (Pauliuc, Cojocaru) astfel încât ”invitații” să nu îi poată reproșa nimic, și să se poată consemna că ”discuțiile s-au purtat într-o atmosferă caldă tovărășească”;
  • La orice reproș se va arunca pisica în zona politică,”noi suntem mici, nu știm nimic”, ”noi nu avem atribuțiuni”, deși art 2(d) din Legea 223 spune clar că ministerele de resort gestionează problemele legate de pensiile militarilor;
  • Nu se oferă nimic concret, nu se face nimic, se trage de timp și se încheie discuțiile într-o atmosferă de ”sărbătoare”.
  • Dacă se poate se trasează sarcini liderilor de asociații, să vină cu propuneri, soluții, proiecte, care apoi nu vor fi acceptate de ”coaliție”.

La toate aceste ”bune-intenții”, de regulă, se adaugă lipsa coeziunii, a unui punct de vedere solid și argumentat, unic, din partea asociațiilor, lipsa de pregătire a delegațiilor, amatorismul și orgoliul unora sau altora din cei prezenți.

Și de data asta s-au respectat cutumele, căci  delegația a avut o surpriză. La minister s-au ciocnit în lobby de delegația ANCMRR, care,  deși membră a Forumului, venise în ”audiență” la domnul ministru neinteresată, a;a cum se poate desprinde din comunicatul asociației,  de prezența delegației Forumului. Interesant este că delegația a cerut în mod expres să fie primită separat de cea a Forumului, din care face parte, vrând parcă să sublinieze că se dezice de toate acțiunile trecute, prezente și viitoare ale Forumului. Când eu spuneam că unii lideri de asociații membre ale Forumului sabotează acțiunile și interesele comune, mi se spunea că vreau să dezbin.  Și ei au primit același răspuns, dar în ”particular”.

Văzând cu cine poartă discuții, constatând că domnul ministru iarăși s-a fofilat, s-a pus problema părăsirii scenei circului, dar s-a votat și a fost balotaj așa că au rămas.

Cam astea au fost discuțiile organizate de domnul ministru Tîlvăr. Totul e ca în zicala cu ciocolata Postăvaru, care face pensia ca paru.

Constat cu tristețe că în ultimii să zicem 8 ani, strategia MApN funcționează ca unsă, pensionarii rămân mereu cu … ciocolata Postăvaru.

Iată și comunicatul președintelui Forumului:

Col.(rtg) Marian Tudor – comunicat
Domnilor președinți,
Astăzi, 19.03, am participat împreună cu domnii Icleanu, Apostol și Brataseanu (îmi cer scuze pentru nenominalizarea funcțiilor) la o întâlnire cu d-na secretar de stat Cojocaru, nominalizată de ministrul apărării să îl reprezinte la audiențele domniei sale. Audiența (dacă așa poate fi denumită solicitarea de întâlnire a ministrului apărării cu reprezentanții Forumului) s-a desfășurat conform standardelor ministerului….cu. confundarea termenelor de..audiență, întâlnire de lucru, discuții în comisie, etc.,
Chiar dacă tematica audienței a fost, clar, stabilita prin documentul transmis în 07.01.2025 participanții la întâlnire nu au înțeles scopul solicitării, adică precizarea, de către ministerul apararii, a implicării în soluționarea inechitatilor din sistemul pensiilor militare.
Ca deobicei, trebuie să așteptăm motivarea CCR. Chiar dacă d-na secretar de stat a precizat că ministerul nu s-a opus susținerii proiectului L559, nu a reușit să ne lămurească și asupra variantelor de soluționare având în vedere faptul că ministerul apararii gestionează, conform L346, sistemul pensiilor militare.
Precizez că domnii Bratasanu și Apostol au reprezentat două segmente deosebit de importante, industria de apărare și veteranii militari care au fost uitați de la acordarea drepturilor legale.
S-a deschis sau mai bine spus s-a redeschis calea spre dialog. Din promisiunile d-nei secretar de stat de a-l informa pe ministrul apărării cu problemele prezentate de noi, sperăm ca dialogul să soluționeze, teoretic, o parte din problemele pensionarilor militari.
Am fost..atenționați că…datorită lipsei consensului în cadrul Forumului nu s-a ajuns la rezultatele așteptate.
Am precizat că, indiferent de divergenta de opinii, proiectul L559, a întrunit necesarul de aprobări din partea structurilor asociative pentru ca proiectul să fie aprobat de Parlament dar , datorită intervenției unor reprezentanți din asociații care, acum,au „dispărut „din dezbateri, s-a creat situația ,ireala, de a cere mai mult decât…”pătura „.
S-a precizat și faptul că lipsa de încredere în actuala clasă politică,lipsă de încredere genereata de perpetuarea minciunilor privind includerea pensiilor militare de stat în Jalonul 215, a avut ca rezultat eliminarea ,din lupta electorală, a unor pioni politici cu pretenții.
Am solicitat să fie repus în …drepturi..Consiliul de mediere (conform M25).
Chiar dacă la activitatea de astăzi a participat, separat, și o altă structură din cadrul Forumului (ANCMRR) personal, consider că mai avem timpul necesar regandirii unității de acțiune și în acest sens, am propus șefului direcției cu responsabilități în relația minister-structuri asociative, realizarea, în cel mai scurt timp, a unei întâlniri a ministrului apărării cu reprezentanții structurilor asociative pe tema…realizarea unității de acțiune pentru câștigarea si menținerea drepturilor legale și Constituționale .
Trebuie să înțelegem că vorbim aceeași limbă pentru drepturi comune.
Cine nu înțelege acest deziderat, are posibilitatea să solicite retragerea din Forum.
Cred că a sosit momentul să prezentăm colegilor din asociații direcția spre care ne îndreptăm nu noi, șefii structurilor asociative, ci toți cei pe care îi reprezentăm.
Cred că trebuie să ne orientam forțele spre Parlamentul României cel care, astăzi, încă este garantul democrației iar noi, trebuie ca, în toată țara, cu fiecare senator și deputat, să discutăm și să lămurim situațiile în care se află rezerviștii militari din SNAOPSN pentru ca în Parlament să se cunoască realitatea.
Neimplicarea noastră politică, nu înseamnă abandonarea conducerii „cetății „ci obligarea ..”aleșilor „..să-și respecte promisiunile.
Sper ca CCR să-și motiveze cât mai curând, decizia, aberantă, privind contestația unui, ilegal, Avocat al poporului ,pentru a putea solicita PM să-și respecte cuvântul dat.
Cu respect
col rtr Marian TUDOR

https://oficiuldestiri.ro/pensiile-militare-decizie-ccr-cu-incalcarea-constitutiei-cum-sunt-discriminati-rezervistii

https://oficiuldestiri.ro/pensiile-militare-pe-ordinea-de-zi-la-mapn-angel-tilvar-sedinta-cu-lideri-ai-asociatiilor-militare?fbclid=IwY2xjawJH-KZleHRuA2FlbQIxMQABHfMYatjjRRb-x2LIXrS4EE6572gAOUZ5l5DuieAYeYqyuIGH4LNl8kOX1Q_aem_gPGs0-6dLcFEYUnYR978gg

https://in-cuiul-catarii.info/2025/03/20/cana-paru-cojocaru-23717